7,946 matches
-
mulțime ca săl prind. Mă așezam pe zăpadă, dar mă încurcam în cele două lemne, îmi scoteam mănușile, dar îmi înghețau degetele. Și dacă veneam la vale, mereu găseam în drum o trăsură sau un om, căruia naveam curajul săi țip să se dea la o parte, în timp ce eu, asemeni unei gelatine, aș fi continuat să cobor. Experiența mea de sportiv... Iar renunțarea a fost tragică, fără să fi fost vorba de un fapt important. Și avuse sem răbdare, întârziasem destul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tipare de comportament sunt reacții însușite din anumite situații concrete, cu care copilul s-a întâlnit de-a lungul timpului. De pildă, dacă un copil mic dorește ca părinții să îi îndeplinească o dorință, iar aceștia refuză, acesta începe să țipe, să se agite nervos sau refuză să mai comunice. Dacă toate aceste manifestări presupun pentru copil obținerea unui rezultatului scontat, atunci acesta învață foarte repede că astfel trebuie să procedeze și în viitor pentru a i se îndeplini parte din
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
de stomac, e bine ca la Bobotează [6 ianuarie], cînd se afundă steagul în rîu, să te speli în acel moment cu apă de rîu, căci tot anul ești sănătos. Apa în care se ciupăiește* pruncul sîmbătă sara nu se țipă afară. Cînd ai pus la foc o oală sau un ceaun pentru scăldătoarea unui copil și dacă apa se umflă îi semn că copilul are să îm bătrînească. în timpul cît un copil suge, femeia ce-l alăptează să nu bea apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ar trăi. Cînd cineva pune ouăle sub o cloșcă nemîncat, piuie puii mereu; așa și cînd ia puii de sub cloșcă. Pe timpul cînd este lună nouă, nu este bine a pune cloșcă pe ouă, c-apoi puii ce vor ieși vor țipa veșnic. Ca să nu chiscuie* puii, ouăle fiind puse în lună nouă, pui și surcele sub ouă, zicînd: „Nu chiscuie ouăle, chiscuie surcelele.“ Cînd îi pune cloșcă lunea, îți scoate numai cucoșei. Lunea nu se iau ouăle din cuibar, căci părăsesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fi nătîng. Copilul ca să vorbească iute, e bine să mănînce cir* de turtă crudă cînd este mic. Copilul care plînge mult și e rău cînd e mic cînd va fi mare va fi bun - și din contra. Copilul care tot țipă [de] mic va fi guraliv și sfădăreț, dar iute cînd o crește odată. Nu-i bine să sărute mama copilul la ceafă, că se face rău. Se crede că nu e bine a săruta unui copil mic piciorul, și anume
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dihăniile să nu mănînce vitele. La Crăciun se cară funinginea din coșul vetrei în livezi. (Gh.F.C.) Crasnic Se povestește că unele femei nasc în loc de copil [un] purcel, care se zice „crasnic“* și care chiar din timpul apariției în cepe a țipa și a fugi prin casă. Babele dau foc la sobă, fac jăratec mult; apoi îl iau la goană prin casă, pînă cînd, neavînd alt loc de scăpare, țîșnește în sobă; se astupă la gură și se arde. Astfel scapă de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în sat, are să fie foamete. Cînd pică prea multe stele ori vin stele mari cu coadă e semn de foamete mare, cu boli și multe chinuri. Cînd zac vitele de gură* e semn că va fi foamete mulți ani. Cînd țipă gaia pe sus e semn de mare foamete. Cînd tună iarna, are să fie foamete anul acela. Foarfece Cînd pui foarfecele pe masă nu-i bine. Foarfecele să nu le bagi în gură, căci faci limbar*. Foc în dimineața Joii Mari
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
focul mai mare, apoi se crede că vede chipul celui ce a dat foc. Să nu dai lunea foc din casă, că toată săptămîna o să ai pagubă. Cînd ai un copil mic rău, să nu dai foc din casă, că țipă copilul. Sara nu se dă foc, cărbuni etc. din casa unde este copil mic, căci se crede că într-alt fel copilul nu va dormi toată noaptea. Cînd iei un tăciune pentru foc de la vecin, trebuie să leși un cărbune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din contra, le va mînca vulpea. Vinerea nu se mătură prin casă, nici nu se dă gunoiul afară, că mă nîncă uliul găinile. Tot pentru aceasta, nu se dă cu mătura pe vatră. A treia zi după Bobotează nu se țipă cenușa din vatră, pentru că mănîncă dihorul găinile. Cînd aduni gogoși* de tufă* sau răsteie* în casă, nu-ți mai ouă găinile. în tot postul Paștelui să nu se aducă în casă flori galbene, căci nu vor mai oua găinile. La
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la rădăcina pomilor, că rodesc bine pe urmă. Să nu dai lunea afară gunoiul din casă, căci îți mănîncă uliul găinile. Vinerea să nu dai niciodată gunoiul afară, că-i rău. în ziua de Paști și de Crăciun nu se țipă gozul* din casă. A doua zi după Lăsatul de Sec nu se dă gunoiul afară din casă, că noaptea vine lupoaica și fură cărbuni. în zile de praznic, cum e la Sf. Paști și Crăciun, nu mătura în casă, iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la fund trei borți, apoi a prinde un liliac și a-l pune într-acea oală, care apoi se pune întoarsă cu fundul în sus pe un mușuroi de furnici; și să fugă îndată de-acolo, ca să nu audă cum țipă liliacul atacat de furnici. După trei zile, rămîne din liliac numai scheletul, în care unele părți au forma unei căngi*, altele - a unei greble. Deci ia fata sau flăcăul căngile și grebla și, sau anină cangea într-acea persoană a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cu pîne scapi și de strigoi. (Gh.F.C.) în Vinerea Mare să nu coci pîne și să dai din casă. (Gh.F.C.) Cînd aștepți pețitori, să nu întorci pînea în cuptor, că se întorc pețitorii și nu cădeți la învoială. (Gh.F.C.) Pîntece Cînd țipă copilul în pîntecele mamei sale, sau va fi acel copil călugăr, sau un mare tâlhar. Pînză Dacă la Lăsatul Postului de toamnă nu se mănîncă toată demîncarea, să știi că te apucă ploaia cu pînza pe gard neurzită. Cînd se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de Fond. Am comandat o sticlă (normal, luaserăm bani, amîndoi, de la Uniune) și, după ce am sorbit în tăcere, primele două pahare, IDȘ a decretat, cu un comic involuntar, greu de egalat: Știi cine-a fost la tine? MOARTEA! Cînd a țipat, grav, "Moartea", ospătarii au intrat, brusc, în bucătărie și s-au pus pe băut. Iar femeia de la toaletă femei s-a-ncuiat acolo. Nu-i de rîs! Am avut timp să reflectez... Știi ce te-a salvat? GENEROZITATEA! (atunci n-am sesizat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
interpretare, intuiția, sensibilitatea sînt puse așadar pe seama acelei dispoziții interioare ilustrate de teoria "personală" a lui Mini, concepție care va forma și pretextul "teoretic" al dezbaterilor sale cu doctorul Rim: "(Lenora) nu plîngea, nu bocea, dar Mini auzea perfect cum țipă, cum bocește. Își aminti legea fizică pe care credea că ea a descoperit-o: cum sunetul, care nu a luat contact cu aerul pentru a căpăta sonoritate, închis acolo în universul senzorial al făpturei, e mai zgomotos decît cel perceptibil
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
unele fete îi țineau partea, încercînd să potolească lumea, dar nici ele prea tare, că se făceau de rîs. Unii se urcau pe bănci, jucîndu-se de-a războiul sau prinselea, iar jocurile erau pentru ei mai faine așa, cu cineva țipînd la ei să coboare și trăgîndu-le materialul pantalonilor ori al fustelor, degeaba. Odată, niște băieți i-au ars cu bricheta blana de la cojocel și au ajuns în fața comisiei disciplinare, dar tocmai doamna profesoară le-a ținut partea, cu toate că n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
pentru a rîde de el cînd se așeza și cădea, stropea fetele cu apă, a băgat odată un ac de seringă în fundul unuia care mergea înaintea lui pe scări și pe care nu putea să-l depășească, iar ăla a țipat ca o fată, modifica absențe și note cînd era de serviciu și prindea catalogul în cancelaria goală și era plătit, vindea cartonașe cu fotbaliști și alte prostii din astea, și o legiune de alte chestii, pentru care era pedepsit cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
să scapi de ei decît cu picioarele înainte, cu un șiș înfipt printre firele de păr de la ceafă, dar nici o cerere scrisă probabil nu mergea cu ăștia. Ceva trebuia să fie și încă nu se întîmplase. O treabă de asta țipă cînd se-ntîmplă și nu poți s-o ignori. Și apoi el nici nu voia să dea cu piciorul la șansa de-a face parte din gașca asta după ce-o să se stingă conflictul, o să găsească soluție să se-ntoarcă. Deocamdată
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
fundul în fața lui. Mergea cam lent, silindu-l și pe Marcu să-și tempereze pașii. Poate era bolnav, de mergea așa lent. I-a cufundat acul în partea aia moale. Tipul a sărit la doi metri în lateral și a țipat ca tăiat. Și ce panaramă a fost după aia, de parcă ăla ar fi rămas fără picior sau ceva de genul! L-au chemat în biroul directoarei, unde i-au nenorocit urechile cu morala. Apoi, cică să-și aducă părinții la
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Da' uite la ăsta! a spus Radu, înșfăcînd de pe alt raft un pumnal într-o teacă vișinie cu un model dintr-un metal aurit. A scos lama strălucitoare din teacă și l-a înțepat în fund pe Alin. Alin a țipat, frecîndu-și partea vătămată. Radu n-a fost mulțumit. Nu-i adevărat. I-o imitație. Dar tot doare. Nu contează. Se confiscă. Cît poate lua băiatu' pe el? Ai idee? Nu-l dau. E-al meu. Alin a alergat roșu la
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
bîiguit Cornel, smulgîndu-și repede mîna de pe sticlă, de parcă ar fi fost încinsă. De-abia atunci își dăduse seama că își sprijinea mîna de vitrină. Greșise, dar n-a vrut și și-a cerut scuze. Bărbatul n-ar fi trebuit să țipe așa la el, de parcă i-ar fi distrus magazinul. Și se uita în continuare bănuitor la el, așteptînd poate ca băiatul să murdărească sticla sau să pună mîna pe una din bomboanele colorate sau pe altceva. Tocmai înainte să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
și nici musca nu se auzea. Cînd se supăra, îți înfigea unghiile în ureche și ți-o frămînta așa pînă ce se înroșea. Nu făcea să-ți curgă sînge sau să-ți lase urme pronunțate, că nu era voie. Dacă țipai, ți le înfigea și mai tare. Puteai doar să strîngi din dinți și să înclini capul mai departe de mîna ei, dar nu foarte departe, că nu era prea bine de tine nici așa. Trebuia să te ferești s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
unele fete îi țineau partea, încercînd să potolească lumea, dar nici ele prea tare, că se făceau de rîs. Unii se urcau pe bănci, jucîndu-se de-a războiul sau prinselea, iar jocurile erau pentru ei mai faine așa, cu cineva țipînd la ei să coboare și trăgîndu-i de materialul pantalonilor ori al fustelor, degeaba. Odată, niște băieți i-au ars cu brichetele blana de la cojocel și au ajuns în fața comisiei disciplinare, dar tocmai doamna profesoară le-a ținut partea, cu toate că n-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
I-a spus: Scutul meu protector nu-i eficient în dimineața asta. A fost bombardat ieri seara de niște monștri și prin găurele intră frigul. A rîs. Dar asta nu era glumă. Era... cine știe ce era. Lasă-mă-n pace, a țipat deodată la maică-sa, care-i atinsese un punct sensibil la ceafă, poate un coș. Mă doare. Și-s destul de mare să am grijă de mine. Mă faceți de rîs, mă văd toți colegii. Hai să mergem, Marcu. Aici nu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
b, v, l, care senmnifică în context, plânsul, în versuri scurte, unde multe cuvinte au valori expresive; o neliniște metafizică sugerată de cele trei cuvinte-cheie : plumb, cavou, singur, care creează o melodie tristă, dizarmonică: "Muzica lui Bacovia este dizarmonică, sincopată, țipată la trompetă, histerică" (N. Manolescu). Poezia Plumb poate fi considerată expresia concentrată a creației bacoviene. Lacustră Unul din motivele fundamentale bacoviene este acela al ploii, al umezelii, al singurătății. În poezia Lacustră, poetul contemplă ploaia, la început senzorial "aud plouând
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a căsătorit cu Acrivița, care era frumoasă, dar "se uita cruciș" și nu avea zestre. După căsătorie, din mielușea a devenit "leoaică" în relație cu soțul și cu slugile; era posacă, rea. Prefăcându-se a fi geloasă, își spiona soțul, "țipa, ocăra și blestema", în timp ce Kir Ianulea "asculta, înghițea și tăcea". Acrivița a dat în patima jocurilor de cărți, pierzând mulți bani. Bârfea apropiații, printre care o prietenă de familie și îl acuza pe soț de relații extraconjugale. Acesta își iese
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]