16,963 matches
-
strategiei de a menține baza muncitorească a partidului este o „reparare a excluderii sociale”, prin asigurarea „anumitor fracțiuni ale claselor populare o mobilitate ascendentă”. Un exemplu ar fi trecerea de la „o poziție de excludere sau marginalizare a comuniștilor În câmpul academic la o poziție de dominare și control asupra acestuia” sau accesul la funcții mai importante În economie ori administrație. Cu toate acestea, repararea socială s-a produs necomplementar, mobilitatea accelerată a muncitorilor sau țăranilor manifestându-se În detrimentul vechilor elite. Strategia
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
lucrurile s-au petrecut așa și nu altfel?”. Istoria nu este Însă numai narare a marilor sau micilor evenimente, ea este un șir logic de cauzalități și efecte. Istoria conceptualizantă, inițiată de școala de la Annales și practicată acum În mediile academice occidentale, Înseamnă o istorie care vizează generalul, care este capabilă să extrapoleze detaliile, să depășească erudiția, și, pornind de la particular la general, să abstractizeze fenomenele. O istorie care operează cu deducții, comparații și generalizări logic articulate, pentru a oferi datelor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
se „detașeze” de propria analiză, prin poziționarea cât mai explicită a obiectului său de studiu În corpusul deja constituit al studiilor despre comunism și tranzitologie (pp. 16-23 și 32-45). Autorul trasează succint istoria „conceptelor” utilizate ca și a situației disciplinelor academice la momentul scrierii studiului, ținând seama de „raportul dintre știință și politică” (p. 20). De asemenea el definește, la Început de analiză sau pe parcurs, termenii cu care lucrează: câmp, capital, ideologie, violență simbolică, cadre, elite, contraelite, clase sociale, modernizare
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Îndeplineau două funcții majore, care, echilibrându-se reciproc, asigurau menținerea regimurilor de tip sovietic. Una din funcții era cea de promovare socială, „de reparare a excluderii sociale” (p. 237) - prin caracterul „popular” al acestor școli se Încerca crearea de alternative academice la universitățile tradiționale, percepute ca fief al fostelor elite ostile regimului. școlile de partid contribuiau la un proces de de-diferențiere profesională (p. 31). Procesul de academizare a școlilor de partid care Începe la jumătatea anilor ’70 a transformat aceste
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de tip sovietic este de importanță secundară (p. 22) În analiza acestui tip de regimuri. Cercetarea raportului dintre perioada comunistă și tranziția postcomunistă, din perspectiva traiectoriilor sociale ale intelectualilor de partid plasează abordarea lui M. D. Gheorghiu În miezul disputelor academice ce caracterizează acest domeniu de studiu. Volumul lui M. D. Gheorghiu Își dezvăluie Întreaga relevanță numai dacă este privit În contextul corpusului existent de cercetări internaționale asupra comunismului, a societăților de tip sovietic și a evoluțiilor recente survenite În acest
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
domeniu de studiu. Volumul lui M. D. Gheorghiu Își dezvăluie Întreaga relevanță numai dacă este privit În contextul corpusului existent de cercetări internaționale asupra comunismului, a societăților de tip sovietic și a evoluțiilor recente survenite În acest domeniu de cercetare academică. Căderea „În lanț” a regimurilor de tip sovietic la sfârșitul anilor ’80 a condus În spațiul academic la „confruntarea” Între principalele modalități de analiză a regimurilor de tip sovietic: a) abordările de tip neo-totalitarianist și b) cele care Îmbrățișează teoria
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
contextul corpusului existent de cercetări internaționale asupra comunismului, a societăților de tip sovietic și a evoluțiilor recente survenite În acest domeniu de cercetare academică. Căderea „În lanț” a regimurilor de tip sovietic la sfârșitul anilor ’80 a condus În spațiul academic la „confruntarea” Între principalele modalități de analiză a regimurilor de tip sovietic: a) abordările de tip neo-totalitarianist și b) cele care Îmbrățișează teoria modernizării, cu variantele ei de analiză „internă”, a acestor regimuri. Confruntarea a fost prilejuită de evoluția fostelor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
această carte mai degrabă o piesă de literatură istorică bine documentată, ea este În primul rând o carte științifică, datorită rigorii metodologice, a demersului de tip istoric, precum și aparatului critic și indicelui de nume care facilitează o lectură În cheie academică. Calafeteanu nu se mulțumește să studieze fondul Ana Pauker din arhivele MAE; pentru a clarifica anumite problematici, el recurge și la alte fonduri ale acelorași arhive, dar și la Hoover Institution Archives sau la Arhiva Institutului Yad Vashem, Arhiva Academiei Române
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Tehnologie (1965), consilier al secretarului general al Partidului Comunist etc. În același timp, Drăgănescu a fost decan al Facultății Electrotehnice și a Telecomunicațiilor și mai apoi membru al Academiei Române. Relația sa cu Vătășescu s-a dezvoltat pe baza acestei filiere academice. Interviu cu Victor Ciorbea. Radu Vasile, op. cit., p. 148. Valeriu Stoica, Dragoș Paul Aligică, Provocări liberale, Editura Humanitas, București, 2003, p. 48. Radu Vasile, op. cit., p. 117. Mai multe interviuri au sugerat aceasta (Daniel Dăianu - ministrul de Finanțe), (Zoe Petre
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
dar și prin crearea de filiere specializate, vizând, într-o primă etapă, programele de nivel Master, M.B.A. și cele de doctorat. De asemenea, este important ca temele respective să se regăsească pe agenda de cercetare națională asumată de institutele academice de profil, iar afilierea organizațiilor românești la foruri internaționale reprezentative (de exemplu, Asociația Internațională a Bibliotecilor - ASLIB, Federația Internațională de Documentare - FID etc.) este de natură să favorizeze evoluțiile preconizate. Dezvoltarea organizațiilor, în sensul întemeierii pe cunoaștere, poate fi prefigurată
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
din prezentul povestirii în trecutul evenimentelor. Povestitorul alunecă domol în reconstituirea unor circumstanțe, pornind de la un prezent viu la un trecut reînviat prin stilul indirect liber, în care prozatorul este un maestru. B.-V. a fost un publicist literar infecund, academic la suprafață, pătimaș în fond. Cele mai reușite intervenții sunt „scrisorile”, câteva dintre ele fiind eseuri de o elevată ținută și cu o vie dialectică a ideilor. El a fost atras și de teatru încă de prin 1909, când a
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
apărută la București între 1948 și 1952, sub egida Academia Republicii Populare Române. Seria C, științe istorice, filosofice și economico-juridice, știința limbii, literatură și artă, are cinci tomuri, publicând comunicări susținute în ședințele Academiei la această secțiune, după reorganizarea instituției academice conform noilor cerințe ideologice și politice. Pe lângă numeroase materiale de istorie, semnate de C. Moisil, P. Constantinescu-Iași, C. Balmuș, D. Prodan, Gh. Ștefan, se tipăresc studii și articole de lingvistică, semnate de Al. Rosetti, Iorgu Iordan, N. I. Barbu, de istoria
BULETIN STIINŢIFIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285928_a_287257]
-
literară”, „Luceafărul” (cronică literară), „Tribuna”, „Steaua”, „Argeș” (cronică literară), „Astra”, „România literară”, „Contemporanul”, „Scânteia”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis”, „Revue roumaine de sciences sociales”, „Europe”, „Secolul 20”, „Revista monumentelor și muzeelor”, precum și la publicații academice din țară și străinătate. Prima sa lucrare de critică și istorie literară publicată este monografia Ovid Densusianu (1967). Timp de peste patruzeci de ani, B. s-a ilustrat cu lucrări de dimensiuni, forme și valori diferite, în registre variate ale scrisului
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
în 1928, ambele cuprinzând un bogat material folcloric cules în vremea adolescenței. Mare parte din lirica semnată în periodice va forma substanța volumelor Miresme din stepă (1922), Țara mea (1928), Păstori de timpuri (1937, distins în 1940 cu un premiu academic) și Metanii de luceferi (1942; Premiul Societății Scriitorilor Români). B. cultivă o poezie tradițională, cu imagini ale ținutului natal, surprins într-o ambianță specifică, plină de culoare și dinamism. Copleșit, totuși, de autoritatea unor înaintași (V. Alecsandri, M. Eminescu ș.a.
BUZDUGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285970_a_287299]
-
în exil și a editării unei reviste a scriitorilor exilați, dovadă mesajul epistolar pe care îl adresează atunci generalului Rădescu, lui C. Vișoianu și lui Mircea Eliade (25 mai). Proiectul prinde contur, din păcate, abia după moartea sa, prin Societatea Academică Română și prin „Revista scriitorilor români”. Colaborează la cele mai prestigioase publicații culturale și literare spaniole de după război, de la „Isla” și „Platero” până la „Algaba” și „Deucalion”, cu poeme, studii de istorie a artei, eseuri și cronici de artă, traduceri din
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
și a lui George Dumitru, inginer. După ce a absolvit, în 1963, Facultatea de Filologie - secția limbi orientale - a Universității din București, este cercetător științific la Institutul de Lingvistică (1963-1969), apoi la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”. Colaborează la „Academica”, „Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor”, „Arca”, „Creștinul azi”, „Cotidianul”, „Demos” (Berlin), „Dreptatea”, „Le Folklore macédonien” (Skopje), „Limba română”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue roumaine de linguistique”, „Rocznick Orientalisticzny” (Varșovia), „Studia et acta
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
și al poeziei, despre retragerea unor critici din activitatea scrisă în favoarea discuțiilor orale, despre interesul tot mai scăzut al presei pentru fenomenul literar și despre altele, trage tot Petru Dumitriu 51: „Decada Cărții! Prilej de proză festivă, de frumoasă oratorie academică, cu rotunjite perioade finale și smalțul sclipitor al unei imagini încrustat ici și colo. Mi-aș îngădui însă, derogând de la acest obicei și trădând legitima apărare a cititorului, să înșir totuși aici câteva rânduri cu totul lipsite de fast. Și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lăsăm nenumiți -, atât cât au citit literatură occidentală, sociologică, filosofică, politologică, cum vrei să-i spunem, au citit-o fie În traducerile pe care le publicau Editura Politică sau Editura Științifică, fie Într-o franceză aproximativă, nu Într-una studiată academic... Mircea Mihăieș: După ureche! Vladimir Tismăneanu: ...fie În traducerile-pirat pe care le făcea Centrul de Studii și Documentare În Științele Sociale și Politice, care a funcționat la un moment dat În zona Academiei. Avea un birou pe strada Mozart, pe
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Soros și eu am devenit tot mai interesat de studiile de filosofie și istorie politică, m-am cufundat În arhive, și acest tip de studiu nu s-a realizat. Au apărut lucruri foarte bune pe care le-a dat Societatea Academică Română a Alinei Mungiu-Pippidi. O serie de studii efectuate de Alina Împreună cu Denisa Mândruță sau cu Sorin Ioniță, care spun ce trebuie făcut. Mircea Mihăieș: Desigur, dar diferența ține de anvergură. Vladimir Tismăneanu: Evident. Aici era vorba de o viziune
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
reclădească spiritul comunitar, bazat pe solidaritate. Pe vremuri am fi numit-o solidarism - nu organicism -, lucru care se Întâlnește la părinții fondatori ai sociologiei, precum Émile Durkheim. Dădeam exemplul lui Žižek, care În dorința sa de a epata establishment-ul academic... Mircea Mihăieș: ...joacă rolul de vedetă, și vedetele nu sunt neapărat exemplele cele mai bune. Vladimir Tismăneanu: El a ajuns până acolo Încât dă drept exemplu de libertate, recunoscând că este o formulă extremă, pe acea infirmieră din Texas care
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
niciodată, după știința mea, de implicarea Statelor Unite În declanșarea războiului din Iugoslavia În 1991. S-a vorbit de Germania, s-au făcut speculații despre colaborarea pe linie catolică. Vladimir Tismăneanu: Acum vorbește expertul În istoria Europei Răsăritene, cu deplină responsabilitate academică și științifică: am spus Într-un articol din România literară, „Pericolele lecturilor prezidențiale”, că președintele Clinton a fost extrem de influențat de cartea lui Robert D. Kaplan, Balkan Ghosts. Mircea Mihăieș: Cartea este destul de populară. Aici, În Statele Unite, o vezi Încă
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
preț de zece-cincisprezece ori mai mare! Sunt lucruri care țin tot de sfera corupției, În care au fost implicați oameni de prim-plan, precum ministrul Sănătății Beuran, prins cu un plagiat grosolan, pe baza căruia și-a consolidat o poziție academică și, evident, și-a invocat titlurile atunci când a devenit ministru. În același timp, ca și cum nu ar fi fost de ajuns, deși România are din ce În ce mai mulți oameni bogați, deficitul balanței comerciale era de aproape un miliard de dolari În 2003 și
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
acordă o atenție specială mișcării ideologice, literare și științifice din țară și din străinătate. Dacă nu publică deloc literatură propriu-zisă, în schimb studiile de pedagogie, filosofie, estetică, istorie și istorie literară sunt bine reprezentate și au adesea o remarcabilă ținută academică. Printre colaboratorii revistei s-au numărat câțiva autori de prestigiu, ca Ion Pillat (Tradiție și modernism, Specificul românesc în lirica noastră modernă, Poezia pură la Eminescu), Tudor Vianu (eseul Artă și natură), istoricul literar D. Popovici și clasicistul D. M.
ATHENEUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285491_a_286820]
-
cu interpretarea sa și viceversa. E de prisos să spunem că aceste atribute ale cercetării narative nu favorizează deloc economia de timp. Cum poate învăța cineva să facă studii narative? În orice proces de învățare, este necesar echilibrul dintre studiile academice, teoretice și experiența directă. Părerea noastră este că studiul narativ, ca și psihoterapia, se învață cel mai bine prin practică supervizată. Frecventarea unui grup de cercetare care se ocupă de studiile narative sau participarea la seminarii ce au drept subiect
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
care folosesc demonstrații pentru a le arăta modurile de utilizare a materialelor autobiografice în studiul identităților individuale. Ca rezultat al creșterii interesului față de cercetarea narativă a aplicării sale pe scară largă, se vor organiza numeroase cursuri universitare, workshop-uri și întâlniri academice vor asigura contexte experimentale pentru învățare. Firește, nu oricine are totuși acces la învățarea directă - iată motivul pentru care oferim această carte. Scopul nostru a modelat atât conținutul, cărții cât și caracterul său. Această carte nu ia în discuție întreg
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]