9,323 matches
-
să facem o structurare a fragmentelor. În general, aforismele lui Codreanu dispun de o simetrie perfectă. Fiecare dintre ele conțin două elemente dihotomice. Partea pozitivă, în corelație cu cea negativă. Mai sus am scos în evidență câteva dintre cugetările care accentuează răul în artă. Dar impresionează mai ales acelea în care autorul încearcă definiții. Metafora, în acest gen de aforisme, este la loc de cinste: O glorie falsă este semnul lipsei de libertate. / Stilul e hyperionic, maniera miticistă. / Cititul fără creație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lume sau ceremoniale care relevă o comunicare erotică cu tot ce ne înconjoară, o cucernică înfiorare în fața fenomenelor, de unde și aerul de ritual, de baladă sau de legendă". Vorbind despre realizările exegetului Mihail Dolgan cu privire la interpretarea operei vierene, Theodor Codreanu accentuează ideea prezenței unui critic original, care se preocupă nu doar de temele convenționale arhicunoscute printre care: (anti)războiul, idealurile umaniste, poezia pentru copii, considerate la modă de critica literară, ci și de teme "cu adevărat reprezentative ca imaginea mamei, drama
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care provocau vătămarea organismului natural. La rândul său, Theodor Codreanu utilizează în titlu sintagma "a doua schimbare", pentru a se reține din capul locului că peste "păturile superpuse", opresive și dizolvante, venite pe firul vremii de la fanarioți încoace, s-a accentuat "inseminarea" după revoluțiile bolșevice, cu efecte explozive la toate nivelele de existență și punând în pericol de moarte întreaga ființă etnică, "majoritară". Înscriu între ghilimele cuvintele "majoritar" și "minoritar", pentru că sensurile lor s-au deteriorat grav în ultima vreme. Înțelesurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu o fermitate imperioasă, este poezia închinată limbii materne: "O altă limbă mai frumoasă nu-i...". În general însă, dincolo de aura meditativ-reflexivă, poezia lui Victor Teleucă se remarcă printr-un evident caracter de introvertire romantică. Cu anii, "transa interogativă" se accentuează, poetul rămânând afectiv mereu același, adică "nici bonom dar nici încrâncenat" (Adrian Dinu Rachieru), realizând însă, odată cu, îndrăznesc să spun, fericita plecare din funcția de redactor, un "triplu salt", dar cu totul în alt sens decât cel etic-existențial pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să o lăsăm după Paști sau când va fi o vreme călduroasă și să-ți iei deocamdată un concediu pentru a putea fi împreună câtva timp cu noi înșine și cu dragostea noastră ce pe zi ce trece se tot accentuează. Înțeleg iubirea noastră și te rog să-mi dai voie să o compar cu un munte: privită de departe o cuprinzi cu privirea ca pe un munte văzut din depărtare, dar cu cât te apropii mai mult nu mai poți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
era acum sublocotenent este întărită de cele ce scrie soțul ei în cartea la care facem din când în când trimiteri. „La 10 mai școlile militare avansaseră ca sublocotenenți elevii din ultimul an. Șeful promoțiilor rostește un înălțător discurs patriotic, accentuând pe sacrificiul suprem, când Patria ne va cere! Respectivul cădea după câteva luni la cucerirea Odessei. Apoi oamenii instruiți de noi sunt repartizați unităților cărora aparțineau, iar noi, instructorii, am trecut la locurile din care fuseserăm luați. Așa am revenit
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Dorința ca, într adevăr, căsnicia să meargă, dorința reală și sinceră, cinstită, de a fi împreună, și la bine și la rău, cu omul sau femeia pe care ți l-ai ales să fie și să rămână lângă tine. Mariajul, accentua el, parcă didactic, dar cu învățătură către copiii noștri, nu trebuie luat ca o simplă formalitate, că dacă ai face așa, atunci inevitabil el se erodează, ceea ce nu s-a întâmplat în familia mea. În orice mariaj există anumite sincope
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pe care îl prețuim, neuitându-l... Documentată că umblă prin arhivele timpurilor să ne adreseze sufletelor faptele omului care, revăzându-le, ne îmbogățesc mintea și lărgesc baierele inimilor noastre mereu insuficient de încăpătoare, „Cartea devine astfel, prin informații și atmosferă, accentuează doamna Ritta Minitiade, un adevărat document al vremii, o secvență din Istoria Școlii bârlădene”, a orașului Bârlad adaug eu, cu gândul că mi se va permite. E bine, e foarte bine, să ai prieteni, dar și urmași; urmași cu sensibilități
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
întreaga activitate informativă” și, pentru misiunile sale specifice, avea la dispoziție diferite mijloace de căutare. Printre acestea se număra și Serviciul Secret ce acționa „folosind agenți informatori care acționează în spatele frontului inamic”. Păstrând linia normelor enunțate în 1927, acestea au accentuat importanța acestui tip de culegere de informații care „nu se poate improviza”, el necesitând o organizare de lungă durată și o încadrare cu personal special pregătit. Acest Regulament a fost reeditat, cu mici modificări care nu au afectat structura sau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
condus de un anume Andor (cca. 48 de ani, vorbitor a opt limbi) cunoscut drept conducătorul acțiunilor revoluționare din Bulgaria și organizatorul atentatelor asupra Catedralei din Sofia, dar caracterizat ca un „prieten al lui Stalin”. Obiectivele acestui nou birou au accentuat propaganda în vederea conlucrării cu muncitori, țărani, socialiști, partide de stânga și republicane, de a trimite la Moscova delegați din diferite straturi sociale (sindicaliști, studenți, literați, scriitori) cu scopul de „a cunoaște Rusia mai de aproape” și de a cere eliberarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
văzut confruntată cu probleme grave, în primul rând economice, cărora le-a făcut cu greu față. Ani grei, care au afectat agricultura, reticența și obstrucția minorităților în adaptarea la noile condiții politice, precum și ascensiunea curentelor extremiste, cu acțiuni teroriste, au accentuat problemele guvernelor de la București. Abia în a doua parte a anilor ’20, pe fondul unei relansări economice mondiale, România a putut să niveleze o parte a asperităților și inechităților din societatea internă. A.3. Amenințările teroriste și protecția demnitarilor Terorismul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lipsă de probe. Noile realități politice interne și efectele crizei economice au afectat și armata, în rândurile căreia au început să se manifeste nemulțumiri și, implicit, să aibă un randament mai scăzut. Activitatea Serviciului de informații/contrainformații militar și-a accentuat latura contrainformativă, a menținut obiectivele de interes în atenție și a încercat să rămână la parametrii calitativi cei mai înalți. Totuși, o dată cu revenirea regelui Carol al II-lea, Serviciul Secret a început să iasă de sub tutela Marelui Stat Major și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a României s-a desfășurat și cu țările aliate din Mica Înțelegere, însă acestea nu au avut decât un caracter informal, îndreptat către Ungaria și U.R.S.S., adică statele care își propuneau revizuirea granițelor proprii în defavoarea vecinilor. Perioada următoare va accentua colaborarea și pe plan intern, mai ales datorită acutizării unor probleme sociale, și va avea o perioadă de regres în domeniul extern, în principal datorită dezinteresării Marilor Puteri democratice față de situația statelor mici și mijlocii. CAPITOLUL II SERVICIILE DE INFORMAȚII
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
luptă a unităților și marilor unități de la granița de vest, precum și îmbunătățirea planului de mobilizare a armatei. Această ședință a avut loc la doar două zile după ce Germania a denunțat Tratatul de la Locarno și a decis ocuparea zonei demilitarizate Renania, accentuând pericolul la adresa României. Tot în 1936, la 25 septembrie, CSAȚ a hotărât deschiderea unor lucrări genistice în valoare de 250 milioane lei pentru fortificarea graniței de vest, în special în zona Poarta Someșului. Pe aceeași linie s-a desfășurat și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au fost mobilizați 500 de gardieni publici și 1050 de jandarmi. Serviciul Secret a început ascensiunea și pe această latură informativă/ contrainformativă, în detrimentul D.G.P., în principal datorită încrederii regelui Carol al II-lea în Mihail Moruzov. Această încredere s-a accentuat după asasinarea dizidentului legionar Mihail Stelescu, la 16 iulie 1936, de către foștii săi camarazi, fapt care a creat o stare de teamă la Palatul Regal și s-au luat măsuri sporite de pază a persoanelor și imobilului. O evoluție în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost, la rândul ei, informată și i s-a cerut sprijinul pentru asigurarea tranzitului trenului regal român fără probleme spre Cehoslovacia. La 30 octombrie 1937, Inspectoratele Regionale de Poliție, Inspectoratele Regionale de Jandarmi și organele vamale au primit ordinul să accentueze supravegherea elementelor suspecte și controlul călătorilor la frontiere, mai ales în vederea împiedicării unor treceri clandestine la granița cu Ungaria și Cehoslovacia. Totodată, Serviciul Secret de Informații „potrivit regulilor” a deplasat în Cehoslovacia o serie de rezidenți care activau în terțe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a serviciului de informații al acestei arme. Problemele și mutațiile apărute în apropierea granițelor României, mai ales prin dezmembrarea Cehoslovaciei, au conștientizat factorilor politici necesitatea întăririi măsurilor de ordine și siguranță. După desființarea statului cehoslovac (15 martie 1939), I.G.J. a accentuat măsurile polițienești în mediul rural, în paralel cu o activitate informativă „intensificată” asupra elementelor suspecte. Pentru o bună desfășurare a activităților și o compartimentare a muncii specifice, I.G.J. - Serviciul Jandarmeriei a elaborat și emis o serie de ordine în acest
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fie învăluită dinspre vest de trupe ungare sprijinite de o divizie blindată germană și dinspre nord, de-a lungul văii Siretului și Prutului, exclusiv de unități germane. Autoritățile horthyste au renunțat la acțiunile subversive cu caracter terorist, cel puțin declarativ, accentuând în schimb propaganda revizionistă. Au fost tipărite și distribuite numeroase volume de propagandă, au fost redactate rugăciuni speciale și s-a încercat agitarea minorității sârbe din Banat în vederea exprimării unor pretenții și nemulțumiri față de statul român. Legația Ungariei de la București
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Membrii Gărzilor Naționale care vor rămâne pe loc au primit sarcina „să procure informații” asupra stării de spirit a populației din localitate și din localitățile învecinate, împreună cu asigurarea siguranței și liniștii publice. O nouă circulară, datată 13 mai 1940, a accentuat colaborarea între structuri și a cerut ca informațiile obținute de agenții F.R.N. să fie comunicate „verbal” și jandarmilor șefi de post sau de secții din localitățile respective. Comandanții de Gărzi Naționale locale au fost instruiți în domeniul informativ/contrainformativ după
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de angajare și educare a funcționarilor. Într-un alt Consiliu de Cabinet (21 martie 1941), generalul D. I. Popescu, ministrul de Interne, a afirmat tranșant: „ne trebuie câteva mii de agenți ca să reorganizăm Siguranța”. Premierul a fost de acord și a accentuat că în D.P.S. trebuie „un personal bine format”, care să garanteze liniștea statului de drept. Lucrurile au mers în sensul dorit, așa încât, la 6 mai 1941, Mihai Antonescu a recunoscut că la P.P.C. s-au făcut „mari progrese”, iar la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de șeful structurii, iar datele comunicate partenerilor trebuiau să fie verificate. De asemenea, deși nu existau limite în aspectele de colaborare, Centrala a ordonat să fie informată asupra cererilor de date solicitate de partea sovietică. Limitarea activității personalului s-a accentuat prin Circulara nr. 139.756/2 februarie 1945, care a cerut să se lucreze minim șapte ore zilnic, să nu adere la organizații nerecunoscute de stat și a interzis a interzis cadrelor să desfășoare activități economice, demisiile colective sau grevele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
tehnică și financiară, pe baza cerințelor prevăzute în Termenii de referință. Grila de punctaj și metodologia de evaluare tehnică și financiară se aprobă de către Monitorul de Program/Responsabilul de Proiect și trebuie stabilită în mod unitar astfel, încât să nu accentueze sau să reducă nejustificat diferențele reale între oferte și să nu distorsioneze coeficienții de importanță acordați Propunerii Tehnice și Propunerii Financiare. Criteriile de evaluare și grila de punctaj se aduc la cunoștință ofertanților în capitolul F din Instrucțiunile pentru ofertanți
ORDIN nr. 17 din 3 februarie 1998 privind aprobarea Instrucţiunilor de finanţare şi implementare, în sistem descentralizat, a programelor/proiectelor de cercetare-dezvoltare şi stimulare a inovarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120104_a_121433]
-
altă parte, dorind să restabilească unitatea creștinătății și să-și atragă favoarea Bisericii, el duce o politică neiertătoare împotriva păgînilor, înmulțește bisericile și mănăstirile și începe să-i persecute pe monofiziți, fără alt rezultat, de altfel, decît acela de a accentua tendințele separatiste în Egipt, Siria și Mesopotamia. Marea afacere, însă, a domniei acestuia, după ce nemulțumirile din 532 se vor fi liniștit, este încercarea de restaurare a vechiului Imperiu Roman în deplinătatea forței sale. Pentru a duce la bun sfîrșit acesta
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în 844, la Mersen în 847 și 851 -, însă aceste promisiuni nu vor dura mult timp în raport cu logica împărțirilor și cu angajamentele mult nai presante luate de fiecare suveran în fața "fidelilor" săi. La moartea lui Lothar, în 855, ruptura se accentuează. "Lotharingia" (cuvînt ce va da naștere Lorrenei) este împărțită, mai tîrziu, între cei trei fii ai lui Lothar: cel mai mare, Ludovic II, primește Italia și titlul imperial, Lothar II Frizia și Austrasia, iar Catol Provența. Între cei doi fii
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
le plăteau serviciile prin donații de pămînt: beneficiul. Astfel s-a dezvoltat practica închinării, prin care protejatul (vasalul) se angaja, mai ales, în schimbul acestui beneficiu, consimțit cu titlu viager, să-1 urmeze pe senior la război. Mai multe alte circumstanțe au accentuat, sub carolingicni, această evoluție. Mai întîi, necesitățile războinice și accentuarea costurilor echipamentelor militare i-au obligat pe suverani să confere vasalilor lor înlesniri încă și mai mari, deci să se sărăcească în favoarea celor din urmă, întărindu-le, astfel, cu atît
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]