8,468 matches
-
prin fraze bine alese atitudinea pe care o va avea în continuare față de aliații săi și față de dușmani. Astfel, unui grup de parlamentari, care veniseră să îl felicite pentru revenirea la Paris, le spune:,,Ați spus ce aveați de zis. Acuma plecați!”; vărului său, mareșalul Turenne, care s-a aliat la început cu prințul de Condé, dar care mai apoi a trecut de partea reginei regente:,,Îți urez bine ai revenit și sper că voi uita lipsa ta de loialitate“. De
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
creației populare, cerând introducerea acestei discipline în învățământul nostru superior. Afilierea folclorului la filologie i se pare lui Ovid Densusianu necesară, deoarece în cercetările privitoare la producțiile populare trebuie să se introducă alt spirit decât cel care a stăpânit până acuma”. De fapt legătura interdisciplinară dintre lingvistică și folcloristică constituie una din trăsăturile fundamentale ale concepției lui Ovid Densusianu. El consideră că filologia fiind o disciplină cu metodă științifică mai precis conturată „folcloristul trebuie să învețe metoda din filologie, dar crede
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
culegerile sale cu scopul de a conserva cât mai fidel pronunția locală . Monografia propriu-zisă are 360 texte literare, un loc important ocupându-1 povestirile libere. Iată cum transcrie un text Ovid Densusianu în această monografie : "La noi trăim rău de tot acuma; anu ăsta nu s-o făcut cucuruz; avem noroc că n’e pică dzin Rumâniia, aduse cu văgonu. Cumpără omu cu mierța, plătieștse doi zlot și două zesi dze crițari mierța. " ( Fărcădzinu - dze sus — Patru Pîrv, 52 ) În dorința sa
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
are ar fi timpul să stea pe propriile sale picioare, Wittgenstein i-a răspuns: „Nu ești un parazit. Pe paraziți nu-i pot suporta. Nu tu ai cerut asta. Este un dar care îți este oferit cu plăcere. A respinge acuma acest dar nu ar fi altceva decât trufie încăpățânată.“83 Lui Norman Malcolm - care, în lipsa unei susțineri financiare, ar fi trebuit să se întoarcă acasă, în Statele Unite, în vara anului 1939 - i-a dat banii care îi erau necesari pentru
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
al clarificării gramaticii expresiilor limbajului. Obiectul clarificării sunt propoziții separate. Multe întrebări și răspunsuri din text privesc clarificarea semnificației unor cuvinte. Se vorbește despre „folosirea corectă“ a cuvintelor. Filozofii păcătuiesc în această privință. „La întrebarea dacă filozofii au spus până acuma întotdeauna nonsensuri s-ar putea răspunde: nu, ei nu au observat însă că folosesc un cuvânt în sensuri cu totul diferite.“66 Propoziția va fi caracterizată, ca și în Tractatus, drept acea expresie a limbajului care este fie adevărată, fie
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cert rafinament stilistic: "!ți-ai crescut parcă anume/ părul cel mai lung din lume/ ca-ntr-un giulgi să-ți ții într-însul/ trupul tău curat ca plânsul/ lin pornit și-ncheiat lin/ ca-ntr-o șoaptă de amin... // eu de-acuma ți-s străin...// nu mai vii și nu mai vin/ să mă-mbăt de sfântu-ți vin/ unde-n vin găsesc venin /eu de-acuma nu mai vin...// unde vin găsesc venin...// nu-i mai știu nici cui mă-nchin,/ pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
tău curat ca plânsul/ lin pornit și-ncheiat lin/ ca-ntr-o șoaptă de amin... // eu de-acuma ți-s străin...// nu mai vii și nu mai vin/ să mă-mbăt de sfântu-ți vin/ unde-n vin găsesc venin /eu de-acuma nu mai vin...// unde vin găsesc venin...// nu-i mai știu nici cui mă-nchin,/ pe ce perină mă-alin, /nu-i mai ști cum mă clatin/ ca frunzuca de arin,// nu-i griji pe unde-nsăr/ ca o mumă-ntr-adevăr// nu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lung șir de umilințe și lipsuri autoimpuse, ci pentru că trece, obligatoriu, prin revelația metamorfozei negative a căutătorului: "!frumos am fost precum/ efebul de la Marathon/ și meșterii Athenei bătură o medalie/ de aur, să rămână chipul meu/ de-a-pururi tânăr și strălucitor!// !acuma sunt bătrân și/ mi-am pierdut și toată strălucirea/ și-orice bețivan mă-njură/ în porturi, prin tavernele Athenei;/ ce mai contează acest zombi,/ Sufletul meu e-nmormântat acolo/ în Glorie: frumos efeb mort,/ singur înfruntând întreagă/ o oștire de barbari
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
O veselie grotescă, urâtă se desena pe fețele amândorora. Alături era o cafenea (Geniu pustiu Eminescu: 2011, II, 96). (h5c) Apoi începu a ciocăni în masă cu degetele lui lungi și subțirele și fluiera pintre dinți...era o necuviință...dar acuma eu tăceam; căci, oricât de necuviincios ar fi fost, aria era de-o frumuseță rară...era subțire ca bâzâitul de albină, dar ți se părea că-n gura [lui] s-a așezat un virtuos de violină lung de [o] palmă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ca ideea unei ființe sub care undele râului [curg] eterne, altele formează o bătătură, singura ce dă consistență acestor umbre și totuși ea însăși într-o eternă tranziție, într-un pelerinagiu din ființă-n ființă, un Ahasver a formelor lumei. Acuma căutând la organele acestor ființe, găsim asemenea că ele sunt ca părți constitutive ale întregului, forme mai mici de tranziție prin urmare esența ființelor este forma, esența vieții este trecerea, mișcarea materiei prin ele (["Schema cursului naturei..."] Eminescu: 2011, X
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și compromițător până la urmă să scrii un articol laudativ la adresa cuiva împotriva convingerilor tale interioare, numai din rațiuni oportuniste. E.S.: Da, se laudă între ei, pe criteriul prieteniei, și în scris chiar, nu numai verbal. De exemplu... Eu mă ocup acuma de proză, voi scoate în curând și un volum de cronici literare, despre prozatori români și străini, dar absolut toți contemporani. Ocupându-mă de această tematică, am încercat să citesc proza ieșeană și am fost dezolată să constat că ea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
este născută, ca și Hristos mai târziu, tot printr-o imaculată concepțiune, căci Ana, mama ei, era soția lui Ioachim numai de iure, nu și de facto: "Dumnezeu, cu a cărui știre și voie s-au făcut toate acestea, dete acuma minte unui moșneag de 77 de ani (Ioachim, n.n.) ca să ia pe o copilă de 7 ani de soție. Dar fiindcă femeia aceea era așa de tânără și bărbatul ei așa de bătrân, nu putu să aibă nici un copil. Din pricina
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
conchidea că, "prin mijlocirea a două asemenea remorchere și 10 până la 15 dubase de sare, s-ar putea transporta la Galați, mult mai ieftin decât în prezent, 10 milioane oca în 20 transporturi, prin care mijloc, miile de cărăuși, care acuma numai cu paguba lor transportează sarea, s-ar putea economisi cu folos însemnător pentru agricultura sau economia patriei"20. Raționamentele sale, chiar dacă n-au ispitit imediat pe vreun întreprinzător 21, vor fi fost avute în vedere de antreprenorul de atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
asupra iconomiei politice a Moldovei, dezvălind rezultaturile unei industrii pământene, adaoge că "aciia care, prin a lor pildă, <î>i vor întipări o nouî direcție, vor face patriei lor o slujbă mai mare decât cineva ar socoti". Toate câte până acuma am zis sprijinesc asemene adevăr; mai adăogim încă că fierul este menit a deschide o cale pentru celelalte întreprinderi, încât acela carile, cel întâi, va înființa în Moldova întâia fabrică de fier, pre lângă <re>cunoștința patriei, va câștiga și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și Pocșoaia (Bucșoaia n.ns.), în cea mai cerută calita, nu este în stare de a-l produce. Și fiind că tocmai feliurile de fer-ceaun vărsat află o trecire și vânzare mare și bună în Moldova, Valahia și Turcia, până acuma acesta să aduci din Siberia, și mai ales pi an în câtimi de mai multi suti di mii de ocă, cum și țevi pentru apeduc, care, fără o pregătire costisitoare, să pot produce îndată în anul cel întâi lucrători, afară de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
rămas. Nu l-ai văzut că vroia să plece și eu am insistat să rămână? Nu te gândești că ce-o crede despre mine? Eu am insistat să nu plece, să vadă și el secvența când sărut mâna papei! Și-acuma, când am promis o chestie atât de emoționantă, să-mi facă țărănoii ăștia figura? Câți români crezi că s-au filmat cu papa de la Roma?! Emilian Țongu era director comercial la TRC-VAK. Trecuse de anii pensiei. Rămăsese să lucreze în
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
au ăia? o iscodi popa. De la ce s-au luat? - 'Ce nea Milică că i-a luat careva divideul ăla de vroia să vă arate pozele cu papa care a fost anu' trecut la Roma de l-a filmat. Ș-acuma l-a luat careva, sau l-a ascuns. D-asta e enervare. Cine să fure la mort o chestie d-aia? |știa de vine la pomeni la noi nu e cu tehnică d-asta mișto. A, de era dolari sau
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
sat la noi Știți și matale, că doar v-a golit și cutia de la acatiste, chiar la slujba de Duminica Tomii. Da' instrumente d-astea televizioniste... Nu are încă căutare p'aci. Poate când s-o mai deștepta lumea. Dar acuma... A făcut careva un spirit de glumă și a plecat și a uitat să mai pună chestia aia înapoi. Se lasă cu scandal", gândi popa, înveselit. "ăștia a lui Soporan de câte ori se întâlnesc, fie că-i nuntă, fie că-i
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
o curiozitate? Sau mai sus, la ai voștri, la partid, ai întrebat? - Emilian, zău, încerca nevastă-sa să-l liniștească. Nu facem politică aici, așa ne-am înțeles. Ce vină are Sorin, de ți-a picat pă bietul de el, acuma la momentul de tristețe care-o trece?! Ce, s-a ales el de unul singur prefect? N-a fost democrație la votare? Lumea l-a vrut, că d-aia s-a votat liber. Lumea care l-a votat să-l
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
a fost tovarășa Rela Păsculescu. Câți nu i-a dus doru', măcar așa, un șut să-i tragă în bucile alea cât roata carului. Tot tac-tu a tras-o și pă ea. A murit anul trecut, norocu' ei, că acuma, când dă drumu la liste, știți voi unde o găseați? Dar voi? Voi ce-ați făcut? Ce-ai făcut tu, Sorine, la viața ta... L-ai lins pă Ceaușescu până ți s-a aplecat. Și-acuma te-au făcut prefect
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
trecut, norocu' ei, că acuma, când dă drumu la liste, știți voi unde o găseați? Dar voi? Voi ce-ați făcut? Ce-ai făcut tu, Sorine, la viața ta... L-ai lins pă Ceaușescu până ți s-a aplecat. Și-acuma te-au făcut prefect? Să-ți fie de bine, dar ești prefect acolo, la alegătorii lui alde Brandaburlea care te-a votat. Aici toți suntem oameni. Mai întâi dintâi și-ntâi oameni și p-ormă neamuri. Să n-avem discuții
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
spune vreo două...Ea nu s-a întins cu toți milițienii, pă rând, de-au trecut p'aici? Da' de Goncea, nu zice nimic? De pă timpul când era lent major sau ce-o fi fost, căpitan la raion? Tace acuma, că-i general și a intrat în neamul lor? A ajuns cumnată cu nepoata lui Goncea, de-asta tace? Preotul îi făcu semn să-și țină gura. Își trecu de câteva ori arătătorul peste buze, ca și cum s-ar fi șters
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
bre nea Stoiene, că-i acolo în bucătărie și poate să zică dacă minți sau nu. Sor-ta, candelăreasa, ea ce-a făcut? Toată viața a trăit cu Brandaburlea, amărâtul ăla de Claxon, șoferu' de-l slugărea pă Goncea, și-acuma e doamnă la cimitiriul de-l ține tot alde de-ai lui Brandaburlea. Cum s-o judecați voi pă mama? Fără să mai aștepte ca bărbatul să mai spună ceva, fata luă farfuria cu oasele din fața popii și i-o
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
la mandole și ghitare? Cum vă petreceți în orăcăieli și chermezeală, de răsună Balta? Crezi că nu le știe lumea? Tot satul știe parangheliile voastre, da' tace, că e frică de Chiru și de ăia care cică i-a trimis acuma din nou să acționeze, mai ceva ca la Revoluția de la Județeană. Și taica părinte știe, da are legământul de taina spovedaniei și nu poate spune, că... Popa Băncilă își făcu grăbit cruce și întinse automat mâna spre pahar. Geta mai
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
în omul ăsta? Și tu ce stai, Stoiene. Ce mai aștepți, să te curăț io de oasele alea? Tu n-ai oase în tine? Bărbatul încerca să arunce mizeria de pe el. Le privi nedumerit pe cele două înlănțuite. Bătaia de-acuma începuse. Alergară dinspre bucătărie și celelalte femei să le despartă. Popa se ridică și se trase spre o bancă de lângă pompa americană, sub vișin. Doi bărbații ieșiseră și ei din bucătăria de vară și porniră spre popă. Unul se răzgândi
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]