27,712 matches
-
Dragomir, va folosi și pseudonimul Const. Adam, în anii ’50 (în „Viața românească”). În 1948, divorțează de Vladimir Colin și se căsătorește cu Al. I. Ștefănescu, activist politic în domeniul cultural, devenit scriitor la îndemnurile și, din ambițiile soției, director adjunct al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă. Prin el, C. a avut un cuvânt de spus în configurarea literaturii române din anii ’50. Lucrează pentru scurtă vreme la Radiodifuziune și ca redactor-șef adjunct la „Urzica”. Va prefera foarte
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
și, din ambițiile soției, director adjunct al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă. Prin el, C. a avut un cuvânt de spus în configurarea literaturii române din anii ’50. Lucrează pentru scurtă vreme la Radiodifuziune și ca redactor-șef adjunct la „Urzica”. Va prefera foarte curând o existență de scriitoare și compozitoare liber profesionistă, petrecându-și lungi perioade la Sinaia și la Mangalia sau, mai ales, la 2 Mai, localitățile în care și-a conceput aproape întreaga operă. Din 1949
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
a Universității de Stat (1961-1966). Între anii 1966 și 1969 lucrează la Muzeul Republican de Literatură. În 1973, după stagiul de doctorat, devine cercetător științific la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei, al cărui director adjunct va fi între 1991 și 1993. Este apoi director al Institutului de Istorie și Teorie Literară (1993-1999) și director al Institutului de Literatură și Folclor. Semnează numeroase lucrări de istoriografie literară, care denotă o bună documentare, acribie filologică, spirit de
CIOCANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286248_a_287577]
-
Consiliului Culturii și Educației Socialiste”, C. și-a limitat demersurile culturale, făcând tot mai multe concesii spiritului paralizant al „epocii de aur”. Chiar și în aceste condiții revista (în al carei colectiv de conducere au intrat Mircea Alexandrescu - redactor-șef adjunct și Rodica Lipatti - secretar general de redacție) a apelat la colaboratori și redactori din toate generațiile (Bedros Horasangian, George Littera, Tudor Caranfil, Dana Duma, Eugenia Vodă, Cristina Corciovescu, Aură Puran, Marină Roman-Juc, Ileana Peneș-Dănălache, Ludmila Patlanjoglu, Luminița Vartolomei, Mădălina Stănescu
CINEMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
1990 revista își înnoiește față, devine „Noul Cinema”, „revista a cinefililor de toate vârstele”, ieșind - în iulie 1992 - de sub jurisdicția Ministerului Culturii și devenind Societate comercială SRL. Din echipa redacționala fac parte Adina Darian (director-redactor șef), Dana Duma (redactor-șef adjunct), Ioana Stație (secretar general de redacție), Irina Coroiu, Rolland Mân, Doina Stănescu (redactori), colaboratori permanenți fiind Mircea Alexandrescu, Călin Căliman, Mircea Diaconu, Ioana Eliad, Andrei Gorzo, George Littera, David Melville, Dinu-Ioan Nicula, Iaromira Popovici, Dan Predescu, Eva Sarbu, Dumitru Solomon
CINEMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
țărani. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1965). Între 1964 și 1978 lucrează la ziarul „Moldova socialistă”. Îndeplinește un timp funcția de secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Din 1988 deține funcția de redactor-șef adjunct al săptămânalului „Viața satului”. În 1992 i s-a conferit titlul onorific de Maestru Emerit al Artei. C. debutează cu placheta Constelația dragostei (1970), o încercare de a conjuga liric socialul cu intimismul, pe calea unui metaforism hiperbolic pe cât de
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
inginer naval, și fratele lui Șerban Cioculescu. A absolvit Liceul „Mihai Viteazul” din București și Facultatea de Chimie din Cluj, după care urmează cursuri de pian la Conservatorul din Viena. A fost subdirector al Operei Române din București (1930), director adjunct al Filarmonicii (1934), administrator delegat al Radiodifuziunii Române (1944-1946), consilier artistic la Opera Română din București (1945-1947), secretar al Centrului Român al PEN-Clubului (1936-1940), redactor și secretar de redacție al „Revistei Fundațiilor Regale”. A fost întemnițat de două ori, prima
CIOCULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286256_a_287585]
-
la Casa de Cultură din orașul Ștei (1975-1980) și din Oradea (1980-1987), susține cronica literară a revistei „Familia” și rubrica „Poșta redacției”. În 1987 se transferă ca redactor la revista „Vatra” din Târgu Mureș, iar în 1991 ajunge redactor-șef adjunct la aceeași revistă. În 1993 intră în redacția Editurii Arhipelag din același oraș, coordonând seria „Poetica”. Lector (din 1994) la Universitatea „Transilvania” din Brașov, predă cursuri de literatură română contemporană și la Cluj și Alba Iulia, iar din 2001 la
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
proceselor de învățare. Astfel, s-a observat că animalele care trăiesc în captivitate și nu trebuie să-și vâneze prada pentru a se hrăni devin leneșe. La Chicago Brookfield Zoo, două pume deveneau foarte obosite doar în timpul mesei, astfel încât directorul adjunct al Grădinii Zoologice a decis să le schimbe programul de hrănire (fixat până atunci la intervale fixe) într-unul cu intervale variabile și să le determine pe cele două animale să „muncească” pentru obținerea hranei. Astfel, o marmotă din plastic
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
din București, își ia licența în litere și filosofie tot în capitală (1945). A fost redactor la „România liberă” (1944, ca membru al Partidului Comunist din ilegalitate), la Radiodifuziune (1945-1947), la „Viața românească” (1948-1952, redactor-șef în 1958-1961, redactor-șef adjunct în 1961-1972), redactor-șef al „Gazetei literare” (1956-1958), conferențiar la Catedra de literatură română a Universității bucureștene (1948-1956), în paralel cu diferite funcții politice importante în aparatul de partid, al cenzurii și ideologiei oficiale. A mai colaborat la „Contemporanul”, „România
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
dintre primele articole în care, de pe poziții marxist-leniniste, se recunosc întemeietorului criticii literare românești merite importante. La promovarea valorilor autentice ale literaturii postbelice a contribuit decisiv, mai cu seamă tacit, în calitate de redactor-șef al „Gazetei literare” și de redactor-șef adjunct al „Vieții românești”. Lui își datorează, în bună măsură, debutul Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Nicolae Velea, Ilie Constantin, majoritatea șaizeciștilor. Tinerii, în special aducătorii de noi tonalități, căutătorii de noi mijloace expresive s-au bucurat din partea sa, tot timpul, de
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
, publicație literară realizată de revista „Știință și tehnică”, apărută la București între 1983 și 1993. Redactor-șef este Ioan Albescu, redactor coordonator - Alexandru Mironov, redactor-șef adjunct - Gh. Badea. Rubrici: „Știință la frontierele cunoașterii”, „Galaxia SF”, „Retro SF”. Versuri semnează Lucian Merișca și Alexandru Pecican (Poem SF despre dragoste), proza - Gh. Săsărman, Alexandru Ungureanu, Vladimir Colin, Tudor Negoiță, Mircea Nedelciu, Ion Lila, Cristian Tudor Popescu, iar publicistica
ALMANAH „ANTICIPAŢIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285262_a_286591]
-
, revistă apărută la Iași, în intenție lunar, în realitate, neregulat, din aprilie 1969 până în ianuarie 1974; continuă cu titlul „Dialog” între februarie 1974 și iunie 1990. Colegiul de redacție inițial: Ion Constantinescu, Vasile Constantinescu (redactor-șef adjunct), Al. Dobrescu (redactor-șef), Mihai Drăgan, Petru Ioan (șef secție științifică), Maria Platon, Dumitru Simionescu (secretar general de redacție), Mihai Tatulici (șef secție literară), Jack Weinstein. Oglindind succesiunea generațiilor de studenți care o editează, publicația își modifică în mod repetat
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
al Consiliului UAS din Universitatea «Al. I. Cuza» Iași”. Modificări intervenite în colegiul redacțional: de la numărul 2/1969, numele lui Vasile Constantinescu dispare din casetă; numărul 3/1969 apare sub următoarea redacție: Mihai Tatulici (redactor-șef), Dumitru Constantin (redactor-șef adjunct), Nicolae Manea (șef secție literară), George Mocanu (șef secție științifică) ș.a. Cu începere de la numărul 8/1970, Constantin Pricop devine redactor-șef adjunct, alături de Dumitru Constantin. În 20 ianuarie 1971, formula redacțională arată astfel: redactor-șef - Constantin Pricop; redactori-șefi adjuncți
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
din casetă; numărul 3/1969 apare sub următoarea redacție: Mihai Tatulici (redactor-șef), Dumitru Constantin (redactor-șef adjunct), Nicolae Manea (șef secție literară), George Mocanu (șef secție științifică) ș.a. Cu începere de la numărul 8/1970, Constantin Pricop devine redactor-șef adjunct, alături de Dumitru Constantin. În 20 ianuarie 1971, formula redacțională arată astfel: redactor-șef - Constantin Pricop; redactori-șefi adjuncți - Dumitru Constantin și Emil Nicolae. Acestora li se adaugă apoi Nicolae Manea și D.N. Zaharia ca secretar de redacție. Odată cu numărul 3/1972
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
adjunct), Nicolae Manea (șef secție literară), George Mocanu (șef secție științifică) ș.a. Cu începere de la numărul 8/1970, Constantin Pricop devine redactor-șef adjunct, alături de Dumitru Constantin. În 20 ianuarie 1971, formula redacțională arată astfel: redactor-șef - Constantin Pricop; redactori-șefi adjuncți - Dumitru Constantin și Emil Nicolae. Acestora li se adaugă apoi Nicolae Manea și D.N. Zaharia ca secretar de redacție. Odată cu numărul 3/1972, funcția de redactor-șef este preluată de Al. Călinescu (care va rămâne în fruntea revistei, ca redactor
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
secretar de redacție. Odată cu numărul 3/1972, funcția de redactor-șef este preluată de Al. Călinescu (care va rămâne în fruntea revistei, ca redactor-șef sau ca președinte al Consiliului de conducere, până în 1982), secondat de Liviu Papuc (redactor-șef adjunct) și Nicolae Manea (secretar general de redacție), cărora li se adaugă Val Condurache, pe post de redactor-șef adjunct. De la numărul 2-3/1973, Liviu Papuc este înlocuit în funcție de Andrei Corbea. Numărul 9-10/1973 aduce o nouă modificare în componența colectivului
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
în fruntea revistei, ca redactor-șef sau ca președinte al Consiliului de conducere, până în 1982), secondat de Liviu Papuc (redactor-șef adjunct) și Nicolae Manea (secretar general de redacție), cărora li se adaugă Val Condurache, pe post de redactor-șef adjunct. De la numărul 2-3/1973, Liviu Papuc este înlocuit în funcție de Andrei Corbea. Numărul 9-10/1973 aduce o nouă modificare în componența colectivului de conducere, alcătuit acum din Andrei Corbea, Paul Balahur (redactori-șefi adjuncți), Mihai Dinu Gheorghiu (secretar general de redacție), Dan
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
adaugă Val Condurache, pe post de redactor-șef adjunct. De la numărul 2-3/1973, Liviu Papuc este înlocuit în funcție de Andrei Corbea. Numărul 9-10/1973 aduce o nouă modificare în componența colectivului de conducere, alcătuit acum din Andrei Corbea, Paul Balahur (redactori-șefi adjuncți), Mihai Dinu Gheorghiu (secretar general de redacție), Dan Butnaru, Crenguța Diaconescu, Alina Iacobitz (tehnoredactor), Cornelia Mânicuță, Vasile Mihăescu, Corneliu Ostahie-Cosmin, Mihai Onucu (secretar de redacție), Vasile Rășcanu, Alfred Emmanuel Winkler. Începând cu numărul 2-3/1974, formula redacțională se restrânge la
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
mai departe. Firește, lucram la o cooperativă de construcții, nu le executam eu personal. Aveam un salariu foarte bun atunci, prin anii '77-'79: 3.000 și ceva de lei care, pe hârtie, era aproape la fel de mare ca al directorului adjunct. Însă, în realitate banii pe care-i strângea directorul erau de 10 ori mai mulți. Gândiți-vă! Era vorba de toate magazinele GOSTAT din București: gestionarii magazinelor care nu dădeau ciubuc își pierdeau funcția și postul. Și lucram așa: mă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
îndeaproape: "măi băiatule, Securitatea este pe urmele tale, descurcă-te!" Și chiar asta a fost expresia lui: "descurcă-te!" Și știți care a fost marea mea curiozitate și surpriză? A trecut doar o zi și m-a chemat și directorul adjunct, Ciucuriță, care era secretarul organizației de partid de pe intreprindere și considerat unul dintre cei mai ai dracului oameni. De fapt, era un om foarte sever cu cei care nu-și făceau datoria. Nu se lega de oameni în mod arbitrar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
calea exilului? S. Ț.: I-am spus fiului meu că nu am altă alternativă pentru că lucrurile se precipitaseră de așa manieră că nu mai aveam timp. C. I.: Vă așteptați la o arestare iminentă. S. Ț.: Sigur că da! Directorul adjunct îmi spusese să fiu atent, că nu mai am timp. Securistul, care venise și discutase cu directorul adjunct, i-a prezentat situația de așa manieră încât concluzia la care acesta a ajuns era că voi fi arestat imediat, cât se
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de așa manieră că nu mai aveam timp. C. I.: Vă așteptați la o arestare iminentă. S. Ț.: Sigur că da! Directorul adjunct îmi spusese să fiu atent, că nu mai am timp. Securistul, care venise și discutase cu directorul adjunct, i-a prezentat situația de așa manieră încât concluzia la care acesta a ajuns era că voi fi arestat imediat, cât se poate de repede. Seara am ajuns acasă de la serviciu, am vorbit cu băiatul meu și în noaptea aceea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lucrări la Institutul de Istorie Națională din Cluj condus de I. Lupaș (o rudă, deci nu se respecta legea), începând de la 1 februarie 1944 (Monitorul Oficial nr. 25/30 ianuarie 1944). în cazul lui M. Berza și D.M. Pippidi - directorul adjunct, respectiv unul dintre consilierii științifici ai Institutului de Istorie Universală „N. Iorga” - se poate vorbi despre o rezistență științifică, dar nu și despre una politică/morală după 1948. Și lor li s-au comprimat temporar salariile în octombrie 1947, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
tehnice care erau extrem de bine plătite. Eram plătit cu 1.500 de lei pe lună. Lucram cu alți doi colegi de facultate, pe care eu i-am adus, nici ei nu găsiseră de lucru. Unul era Sorin Mărculescu, astăzi director adjunct la Editura Humanitas, care a reușit destul de repede să scape de traducerile tehnice pentru care nu avea nici un fel de aplecare; celălalt coleg a fost Mihai Gramatopol, elenist, latinist, pe care o moarte timpurie l-a răpit nu demult dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]