7,836 matches
-
pot fi competitoare egale pe piața muncii, au un handicap real în competiție. Meritocrația invocată ca principiu liberal se aplică celor eliberați de activitățile de hrănire și îngrijire 6. Șansa instituirii egalității de gen în societatea românească postcomunistă depinde de afirmarea femeii- subiect 7, ca valoare nucleu în procesul de reconstrucție identitară și ca ipostază concretă în care femeile își conștientizează și își exercită rolul de subiect al cunoașterii și al istoriei. În acest sens, egalitatea de gen se concretizează în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
emancipare reală, autentică, a femeii. Deși formal similare cu evoluțiile occidentale, politicile de gen ale regimului comunist valorizau egalitatea de gen în principal ca armă ideologică și economică. Politicile nu urmăreau calitatea vieții femeilor ci utilizarea lor ca mijloace de afirmare a superiorității regimului. Egalitatea era importantă nu numai ideologic dar și pragmatic, femeile fiind utile ca forță de muncă în procesele de industrializare extensivă practicate de regimurile comuniste. Vom dezbate aceste ipoteze bazându-ne mai ales pe analiza secundară a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
din punct de vedere axiologic și ideologic, regimul comunist nu considera femeile ca valoare în sine, de aceea se dezinteresa de statutul lor în viața privată. Femeile reprezentau pentru acest regim o armă ideologică de propagandă în Războiul Rece, de afirmare a superiorității și umanității regimului; de asemenea, femeile reprezentau un rezervor de forță de muncă docilă, maleabilă, utilă în eforturile de industrializare masivă și extensivă. Refuzul regimurilor comuniste de a promova politici ale egalității de gen în sfera privată însemna
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
îi corespunde în Cod Art.2, care garantează dreptul la muncă fară nici o îngrădire sau deosebire de sex, potrivit aptitudinilor, pregătirii profesionale și aspirațiilor fiecăruia, în funcție de nevoile întregii societăți. Art.14 statueză că femeii i se asigură largi posibilități de afirmare în condiții de deplină egalitate socială cu bărbatul, că femeii îi este garantat dreptul de a ocupa orice funcție sau loc de muncă, în raport cu pregătirea sa. Dar, deși principiul remunerației egale era prezent în legislația epocii (în Constituție și în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Însemnătatea socială era, de fapt, un criteriu propagandistic și ideologic, ea fiind stabilită arbitrar de conducerea de partid și de stat. Erau considerate ca având o însemnătate socială mai mare acele sectoare care puteau fi folosite de către propaganda comunistă în afirmarea superiorității sistemului socialist și a rolului conducător al "clasei muncitoare". Astfel, cea mai însemnată ramură era socotită industria grea. Industria usoară, unde femeile erau majoritare, era considerată de o importanță secundară. Principala diferență ideologică era cea dintre munca productivă și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
aceea, consecințele lor au fost foarte diferite. Deși formal similare cu evoluțiile occidentale, politicile de gen ale regimului comunist valorizau egalitatea de gen ca armă ideologică și economică. Politicile nu urmăreau calitatea vieții femeilor, ci utilizarea lor ca mijloace de afirmare a superiorității regimului. Aceste distorsiuni au provocat efecte perverse de durată, printre care accentuarea rolurilor tradiționale ale femeilor în sfera privată, unde regimul nu era interesat să promoveze egalitatea de gen, precum și reticența femeilor de a se implica în sfera
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sex decât egalitatea sexelor 72. În cadrul revoluției bolșevice, emanciparea femeii a însemnat o transgresare a rolurilor tradiționale de gen, fiind subsumată luptei de clasă și intereselor liderilor comuniști. Impusă și controlată de statul totalitar, egalitatea dintre sexe nu a implicat afirmarea egală a valorilor femeilor și bărbaților deopotrivă, precum și respectarea lor, ci tratarea femeilor ca bărbați. Faptul că partidul nu a manifestat niciodată preocupări față de condiția femeii, tratând-o ca pe un revoluționar de profesie, promițându-i mirajul unei noi vieți
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
profesională, pentru sobrietate și preferința pentru consumul "bunurilor culturale", în detrimentul celor materiale. Ambele persoane manifestă ostilitate pentru opulență ("nu ne-am lăfăit"), ceea ce le protejează, poate, de regrete. Școlile făcute serios au fost, pentru amândouă, calea cea mai sigură de afirmare socială. Nu era una facilă, așa cum ar fi fost traseele prescurtate de ascensiune socială practicate în epocă ("activitate politică", mariaje de circumstanță sau altele). Munca, perseverența și probarea unor aptitudini intelectuale remarcabile au înnobilat parcursul lor. Se înscriau în aceeași
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
male breadwinner), iar femeia se ocupă, în întregime, de treburile casnice și educația copiilor; modelul familial modern, preponderent egalitar; familia cu două surse de venit și "familia cu dublă carieră"; celibatul; familia monoparentală etc.); ideologia feminității (exercițiului autonomiei și al afirmării femeii-subiect29; autonomie versus supunere/dependență) și a masculinității (carieră, succes versus familie/viață personală). Corelând rezultatele cercetărilor existente (analiza secundară a datelor) cu observații directe (exterioare și participative) asupra mai multor categorii de femei, am dezvoltat tipologia propusă de Elisabeth
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
mult mai largă pentru dezvoltarea creativității decât este ea realizată În activitățile instructiv-educative În care sunt antrenați cadrele didactice și elevii. În acest sens, ca scop practic este necesar să avem În vedere Întregul sistem al condițiilor sau factorilor favorizanți afirmării și dezvoltării creativității. Aspirația spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care, pe de o parte, să combată blocajele, iar pe de alta, să favorizeze asociația cât mai liberă a ideilor, utilizând astfel la maximum resursele inconștientului
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
teorii aproape distincte, care avansează independent una față de cealaltă." (Klein Erlanger Programm citat în Millman 1977: 339). 36 Klein Erlanger Programm citat în Millman (1977: 339). 37 Birkhoff și Bennett consideră că "EP [Erlanger Programm] a fost înainte de toate o afirmare a rolului central jucat de grupuri în geometrie." (Birkhoff și Bennett 1988: 149). 38 În engleza termenul este "differentiable manifold", iar în germană "differenzierbare Mannigfaltigkeiten". 39 Pentru mai multe detalii privitoare la apariția calculului, a se vedea M. Kline (1972
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
său, În fond, misiunea culturală a acestui popor. În același spirit se afirma la Iași conștiința acestei misiuni culturale, În termeni absolut relevanți: „Nu poate fi o datorie mai sfântă și necesitate mai urgentă pentru consolidarea Unirii și pentru Însăși afirmarea dreptului la viață În rândul popoarelor civilizate, decât creșterea culturii românești și răspândirea luminii până la cele mai Îndepărtate colțuri ale României și până În cele mai adânci straturi ale poporului român”, stipula un prospect al revistei Viața românească din 1920, În
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
prospect al revistei Viața românească din 1920, În care comentatorii văd „un adevărat ideal și program social și cultural urmat cu credință și hotărâre”. În același spirit, o fază nouă În evoluția școalei și Învățământului românesc se anunța aici prin „afirmarea tot mai puternică a unui suflet național care Înțelege să creeze prin toate mijloacele de care dispune o cultură a sa proprie, pe bază de egalitate cu orice altă națiune a lumii. Aducând În bogăția culturii umane de astăzi colaborarea
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
permanente a realității noastre românești...” Astfel, un simplu vis, uneori conformist și ezitant cultivat la Gândirea, sobru și sever la Viața românească, grav și discret la Însemnări ieșene, timid la Umanitatea sau la Gândul nostru, era aci un principiu al afirmării culturii noastre În plan european. „Avem În jur spectacolul unei lumi care-și caută un sprijin, un ideal, un centru care să justifice o nouă epocă creatoare. Vrem să arătăm că noi suntem sprijinul și centrul acesta, că o nouă
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
la dezvoltarea personală a elevilor, cât și la accelerarea dezvoltării țării în concordanță cu noile opțiuni strategice. Așadar, ideea sugerată este că noul curriculum național a fost astfel proiectat și s-a gândit astfel aplicarea sa încât să contribuie la afirmarea unui anumit model de „școală bună”. Problema este aceea dacă idealurile invocate programatic au fost efectiv - și dacă da, atunci în ce măsură - încorporate în reforma curriculară, la toate nivelurile ei: nu numai la cel general al planului cadru, dar și la
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
ca formă, între ceea ce se învață și cum se învață, între informație și formație; * extinderea conceptului de învățare dincolo de memorizare, diversificarea metodelor și activității didactice cu accent deosebit pe cultura școlară, pe exerciții, activitatea practică și cunoașterea psihologică a copilului; * afirmarea concepției moderne despre învățare prin următoarele idei de bază: a)în centrul învățării se află cine învață și nu ce învață; b)scopul învățării îl constituie dezvoltarea copilului, nu memorizarea Încă de la începuturile sale, societatea a aplicat un sistem de
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
independentă. Astfel, dacă la clasa I, conversația pe marginea ilustrațiilor din Abecedar pentru înțelegerea lecției și aplicării metodei fonetice analitico-sintetică, își are rolul bine definit, la clasa a IV-a, conversația se bazează pe întrebări de interpretare, de explicare, de afirmare a temei, de completare, de apreciere. Treptat, noțiunile predate se vor aprofunda prin întrebări care dirijează înțelegerea în mod inductiv, progresiv, antrenând toate procesele gândirii. * Folosirea și demonstrarea materialului intuitiv la lecțiile de geografie Obiectele și fenomenele pe care le
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
pentru jalonarea trăsăturilor de viitor, pentru formarea în ceea ce îi privește pe elevi a unor comportamente de tip participativ, care să faciliteze înțelegerea solidarității umane, cultivarea în rândul elevilor a unor atitudini și valori care să permită integrarea lor socială, afirmarea lor ca viitori cetățeni ai unei societăți democratice. „Istoria” și ,,Geografia", așa cum ni se înfățișează prin programele și manualele pentru învățământul obligatoriu, încearcă să contribuie la atingerea obiectivelor fundamentale ale ariei curriculare. ,,Geografia” și ,,Istoria” ca obiecte de studiu, alături de
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
de la masteratul de Comunicare și mediere în conflictele sociale. Merită remarcată franchețea cu care profesorul Griffin marchează obiectivul principal al "rudelor sărace" ale profesorilor de literatură engleză: acela al emancipării, al ieșirii, deci, de sub "tutela" acestora din urmă și al afirmării unei identități proprii, autonome. În loc de a rămâne în posturi defensive, argumentând că și ei contribuie la bunul mers al "academiei" americane, acești profesori-eroi găsesc în "diferența" pe care o reprezintă față de "norma" definită de literați un prilej de a își
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
redefinesc scopurile acestei discipline Într-o Europă democratică. Potrivit acestei recomandări, istoria trebuie: - să ocupe un loc central În educația unor cetățeni responsabili și implicați activ În viața politică și În cultivarea respectului pentru diferențele Între popoare, fiind bazată pe afirmarea identității naționale și a principiilor toleranței;- să fie un factor decisiv În reconcilierea, cunoașterea Înțelegerea și respectul reciproc Între popoare;- să joace un rol vital În promovarea valorilor fundamentale, precum: toleranța, Înțelegerea reciprocă, drepturile omului și democrația;- să fie o
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Raluca Iarovoi, Vasile Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93542]
-
diversele organizații non-guvernamentale, o atenție particulară ar trebui acordată bisericilor, atât datorită dimensiunilor, cât mai ales prestigiului de care se bucură în societatea românească. Școala și biserică pot juca din nou un rol politic important, așa cum au jucat în perioada afirmării și consolidării identităților naționale. Obiectivul lor ar fi de această dată nu consolidarea unor legături de apartenență la comunități naționale, ci un cetățean responsabil, tolerant, cooperant și eficace politic. ANEXE Anexa 1 (capitolul 3) Compunerea și codarea variabilelor Structură socială
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și faptului că trupul nostru, prin elementele din care a fost alcătuit, va intra în veșnicie, dar, mai presus de asta, ne-a dat un suflet care își urmează legile lui de existență spirituală și nemuritoare. Rugăciunea este recunoașterea și afirmarea existenței Partenerului spiritual și intrarea în sistemul Lui de existență, pe care îl acceptăm și ca sistem al nostru, și, în felul acesta, ne integrăm viața în acest sistem. Recunoscând în acest Partener pe Creatorul nostru, pe Dumnezeu, dialogul cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cei care din nefericite pricini nu puteau veni la biserică, adică bolnavii și cei din închisori. Preotul sau credinciosul care lipseau trei duminici consecutive de la biserică, fără motiv, erau caterisiți sau excomunicați. Participarea credincioșilor, alături de preot, la Sfânta Liturghie este afirmarea apartenenței noastre la Sfânta și Dumnezeiasca Biserică, anticamera împărăției cerurilor. Așadar, să fim mereu conștienți că în Sfânta Biserică sufletul nostru este în legătură permanentă cu Dumnezeu, prin comuniune euharistică cu Mântuitorul Iisus Hristos. Așa cum trupul nostru se simte bine
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
alte rele ale acestui veac. Pentru poporul român credința ortodoxă, exprimată prin rugăciune, a însemnat o viață creștină, o înnobilare spirituală, un bun suprem, în care era sorbită întreaga ființă etnică, o condiție a existenței și vieții, o disciplină de afirmare în istorie. îmbrăcat în Hristos și făcându-se una cu El, prin modul său spiritual creștin de a fi, neamul românesc ce s-a ridicat „din Carpați până la mare”, cum zice Nicolae Iorga, își află drumul său istoric și îl
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
coeficient ridicat de curiozitate (dă Doamne!) se vor strecura și unii altfel, diferiții vor ieși din raza acțiunilor profesorului, ritmul lor îi va descalifica din cursă, vor fi outsideri. La fel se întâmplă și cu elevii avizi de cunoaștere și afirmare pe care întâmplarea îi aruncă între altfel de elevi. Profesorul obișnuit lucrează cu masele, nu cu indivizii. Pe el îl preocupă media, asemănătorul, ceea ce se comportă uniform. În afara preocupărilor sale ar rămâne cei de dincolo de majoritate. Învățarea diferențiată rămâne doar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]