6,798 matches
-
sa despre Londra. Portretul orașului rămâne remarcabil datorită scenelor din viața cotidiană. Descrierile sunt de asemenea remarcabile grație oricărei dorințe de a moraliza. De exemplu, FitzStephen descrie "bătăliile pe apă" duse de tineri în timpul sărbătorilor de Paște: "Un scut este agățat de un par înfipt în mijlocul râului, o barcă fără vâsle este pregătită pentru a fi dusă de forța apei iar la capătul ei stă un tânăr gata să atace scutul cu lancea sa; dacă își rupe lancea, curentul îl va
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Răceala” este o boală istoricoereditară. Actul al patrulea este important pentru construcția piesei. Alcătuit din trei tablouri, ele sugerează trei linii ale subiectului. Între cele două imagini ale taberelor aflate În conflict, dramaturgul așază curtea bizantină, Închisă Într-o cușcă agățată de căruța sultanului, cu rolul de a stabili o relație - de a aminti sultanului marea biruință asupra Bizanțului. Condiția umilitoare a Învinșilor ilustrează dictonul latin: „vae victis!” (vai celor Învinși). În această imagine se găsește cheia rezistenței românești. Ca și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că unul dintre lucrurile cele mai triste legate de fumat este cazul fumătorului care s- a lăsat din motive de sănătate sau de bani, dar care și după câțiva ani încă mai tânjește după o țigară, în anumite ocazii. Se agață de o iluzie aflată doar în mintea lui și se torturează singur în mod inutil. Chiar și cu metoda mea, reacția la factorii declanșatori e una dintre cele mai frecvente cauze de eșec. Fostul fumător tinde să privească țigara ca
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
îndeplini misiunea avea nevoie de o sursă. De la care să stoarcă informațiile. Adică de-un fraier. Ca să aibă succes la pământeni, femela a fost croită după gusturile lor, consultându-se pe Internet site-urile porno. La început, spioana l-a agățat pe Tudor. Dar Tudor era un gogoman care nu știa pe ce lume trăiește. Habar n-avea de secrete. Așa că a fost necesară schimbarea sursei. Șefii au aprobat, înciudați că pierd atâta timp prețios. Căci secretul era și urgent. Așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
E curat oportunism, Că te prefaci și-n vrej de rouruscă Să prinzi cu limba cîte-o biată muscă!" Cameleonul astfel criticat Răspunse la atac imediat: „Cum te pretezi la astfel de scandal Tu, o rușine-n regnul vegetal Care te-agăți de orișice tulpină Ca să-ți resfiri frunzișul spre lumină Și pentru asta tu, drept mulțumire Pe planta gazdă n-o lași să respire?" Și-n lume se petrece astfel, recte Că unii viețuiesc doar prin defecte.
IEDERA ?i CAMELEONUL by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84344_a_85669]
-
au funcția unor semnale vizuale cu rol actanțial. În jurul lor se construiesc ascensiunea și căderea în cel mai „împlinit“ derizoriu pe care Macbeth îl corporalizează perfect. O roată din fier cu cranii care se rotesc ca niște bile mortuare îi agață lui Macbeth conștiința până i-o pulverizează. Coroana devine în final un cerc de fier pe care puștiul de pe bicicletă îl rostogolește râzând. Macbeth tocmai a trecut pe-acolo. Urmele rămase sunt spălate cu perii. La nivel dramaturgic, opțiunea pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
suflând, minute în șir. Uneori chiar o oră, până reușesc să mă smulg. Mă ajută, ca niște frânghii salvatoare, trei-patru cărți. Despre odgonul cel mai puternic nu vreau să vorbesc. Dar pot să spun că cel mai cu nădejde mă agăț de Memoriile lui Hadrian. Încep cu începutul, cu versurile lui Publius Aelius Traianus Hadrianus Imperator despre suflet: „Animula vagula, blandula/Hospes comesque corporis,/Quae nunc abibis in loca/Pallidula, rigida, nudula,/Nec, ut soles, dabis iocos...“. Și sfârșesc cu sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
intimitatea lui Alexandru Vlahuță. N-a fost gând al meu pe care să nu i-l spun, n-a fost vers pe care să nu ceară să i-l citesc, n-a fost faptă de care să nu știe...Mă agățam ca un înecat de gândurile neșovăielnice ale lui Vlahuță și mă ridicam deasupra undelor, de spaimă, sus, pe stânca nădejdii lui. Admirația lui, ne reamintește Ion Apetroaie mărturia lui Voiculescu făcută lui I. Valerian, constă și în aceea că bustul
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
în paltonu-i uzat la mâneci și la coate, bătrânul poet V. Voiculescu urca agale Dealul Spirii, îngândurat, dar și încărcat de gândul bucuriei pe care o va trăi peste câteva minute în tovărășia muzicii. Pășește cu timiditate în încăpere, își agață pălăria și paltonul în cuier, din buzunarul căruia nu uită să scoată câteva bucăți mici de hârtie și un creion. Apoi se îndreaptă timid, în vârful picioarelor, aidoma unui școlar, către locul în care se așează de fiecare dată... Se
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
magazin nr.4, 1997. — M-am trezit brusc în toiul nopții. În casă domnea o forfotă continuă. Pași grei răsunau pe parchet. Venise Securitatea. Printr-o ușă întredeschisă am văzut în hol un bărbat în haină de piele, cu automatul agățat de gât. Prin fereastră se vedea o mașină mică, neagră, oprită în fața porții. Ceva mai la vale, în fața locuinței doctorului Banu, era o altă mașină. Doctorul Banu avusese însă noroc, murise de inimă. Cei care scotoceau prin odăi erau șase
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
g) " În casă se aprinde lumina și se aude ușa scârțâind. Ciuboțel? iese unchiul somnoros în prag. S-a întâmplat ceva? Nu, acuși o să se întâmple..., zise băiatul și unde îl ridică pe unchiu-său în sus, de-i rămâne căciula agățată în streașină. Măi, tu ești? Ia să te văd la ochi! Ce-ai mâncat, de ești așa de voinic?" (Spiridon Vangheli, Doi morari de-o șchioapă) (h) "Te mai doare nasul, puișorule! întrebă mam'mare. Nu... răspunse Goe. Să moară
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Poate că veți râde citind rândurile de mai sus, dar atunci asemenea mărturii își aveau importanța lor și reprezentau ceva palpabil, de care instanța de judecată avea obligația să țină seama sau, mai exact și pe românește spus, se putea...agăța. Activitățile menționate mai sus s-au desfășurat în dimineața primei zile, în care am audiat-o pe doamna J.I. și am pus-o sub învinuire. În a doua parte a zilei, Procuratura Militară Iași a dispus punerea în mișcare a
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
la care eu n-am răspuns decât printr-o reverență. S-a format un cerc. Era o atmosferă foarte solemnă. Trecu la brațul mătușii sale. Purta uniforma de gală a nu știu cărui regiment, la gât avea o mică tăbliță de metal, agățată de un lanț, cum se mai pun și astăzi, în anumite case, pe gâtul unei sticle de vin prețios. A deschis balul cu mătușa sa, prințesa de România. Domnul Filodor 13, atașat în suita sa de către Ministrul Afacerilor Străine al
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
au uscat limbile și am fiert abătută în suc propriu. Iar la nivel micro, ceea ce îndură câțiva oameni din preajma mea, care se topesc pe picioare din cauza bolilor, mi-a sporit amărăciunea. Ca să nu mă surp sufletește de tot, m-am agățat și eu de ce-am avut la îndemână: m-am ținut cum am putut de programul Okinawa, pe care încerc să-l urmez de peste zece ani. Reușesc așa-și-așa, fiindcă oameni suntem, născuți în patria noastră, România, nu într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
ne dezmetici din contemplația noastră fascinată, grupul zburătăcit, țipetele ascuțite, amestecate cu bufnituri și icnete, spectacolul terifiant, care ne punea pe fugă: tinerele femei lovindu-se în cap, peste umeri, peste picioare, și peste burtă cu pachetele scoase din traista agățată de gât, proprii lor sugari. Nu eram probabil la vârsta aceea, atât de empatici cât să ne punem în locul pachetelor tot așa de vii ca și noi, decât că o idee mai mici, izbite cum se nimerea în capul, oasele
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de idei. Putem formula, bineînțeles, contraste cum sînt următoarele, ca pe niște contradicții: Plin gol, gîndire profundă neghiobie. Dar contradicția este aici, în același timp, o opoziție reală și numai datorită acestei împrejurări devine fenomenul ridicol. Cînd Sancho Panza se agață cu ardoare de marginea unei gropi pe care și-o închipuie, în întuneric, drept marginea unei prăpăstii, situația poate fi formulată corect ca o contradicție, ca o "incongruență". Incontestabil, spaima grozavă a luio Sancho nu se potrivește cu situația. Dar
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Blackout, am început să-ți povestesc momentul ăsta. M-ai întrebat: — Și de ce n-ai râs? Și exact când voiam să-ți răspund, Viviana mi-a făcut semn să ies afară. E foarte ciudat cum, de fiecare dată când mă agăț de o figură paternă, ajung la un moment dat să-i zic istoria asta, dar niciodată nu apuc să o și termin. Futu-i, Pascal, nici nu știu exact ce vreau să zic. Sunt la a unșpea bere, așa că să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
poate fi de ajuns să nu-ți plătești singur sau să-ți plătească firma, ca oamenilor obișnuiți, biletul de avion.“ Am oftat mulțumit și m-am așezat lângă Elena, care tot drumul a chicotit urmărind pe un ecran o veveriță agățată în cârlige de rufe. 2. Întoarcerea Aproape mi se terminaseră cei 370 de dolari pe care mi i-a dat ICR-ul, așa că am hotărât să mă întorc la București. Mai aveam o bancnotă de 50, cu care m-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
prin subterfugii, nu prin mituirea unor echipe ca să-ți „încurce“ adversarii direcți, nu prin shopping-ul de arbitri. Nu prin scandal perpetuu, prin calomnii porcești, prin tupeu de cioban urcat pe divan sau de utecist cu chipul mereu trist. Ne agățăm încă de performanțele unei generații de aur și de munca unui profesionist ca Pițurcă. O sclipire a lui Mutu și un os pierdut și pus la loc de Chivu. Asta-i tot ce mai avem. În rest: o becaliadă sinistră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
luat, numele candidaților fie lăudat!, nici dacă au votat, numele adversarului fie scuipat!, nici dacă au mai votat, capul caprei vecinului fie-n picioare călcat! Evident că dintr-un asemenea taifun nu putea lipsi domnu’ Minune, el însuși simbolul banului, agățat de-un microfon și-nfipt într-o pereche de ochelari de soare, probabil, de firmă, nu, nu am văzut dacă erau încrustați cu cristale Swarovski. Tot cam așa stă treaba și pe la centru, unde Steaua a fost depunctată pentru c-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
sunt albaștri la naștere, culoarea lor se schimbă în nuanțe de galben-auriu/portocaliu după câteva luni? - Puiul de cangur roșu are doar 2 cm, cât un degetar? - Ursul australian koala doarme până la 18 ore pe zi? Când este treaz, se agață de copaci și mănâncă. - Calea Lactee este o dungă lată de lumină de-a lungul cerului? Este albă ca laptele, de aceea a fost numită Calea Lactee. - Liliecii întotdeauna fac stânga când își părăsesc peștera? - Crocodilii nu pot scoate limba? - O lipitoare
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Ursu Paul () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107379]
-
politică și diplomație este greu de înțeles. Răspunsul pe care îl primesc invariabil când îi întreb pe absolvenții interesați de ce nu se angajează în politică este: "cum putem începe când pozițiile sunt deja monopolizate de politicieni în vârstă care se agață de putere?" Aceasta duce evident la întrebarea dacă nu ar trebui introdus un termen fix pentru cei numiți politic. Ultimul punct pe care vreau să-l ating sunt sigur că va displace multora dintre cititorii mei români și o voi
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
să începi un an nou cu niște cuvinte noi. Eu propun, ca să nu spună gurile rele că mă sustrag tocmai de la propriile mele cazne jucăușe, velolingvia (capacitatea de a vorbi ca o bicicletă, întorcând pe toate părțile aceleași cuvinte și agățându-ți tivul de la fustă în argou înțepătoră, babotors (când un arab înfiorător exploatează femeile bătrâne cu păr lung și alb și le folosește ca torcătoare ale propriului păr; asta e cam bolnavă, dar n-am să mă scuz pentru eaă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
Literele, săltărețe, Să vă spună azi secretul? Împreună, îndrăznețe, Au compus tot alfabetul Și, frumos înșiruite, Puse cu puțină minte, Ordonate, dichisite, Au alcătuit cuvinte. Ac și ață văd aici, O alună agățată Pe o creangă și-un arici. Câți de ,,a’’ vezi că se-arată? LITERA ,,A’’ ,, A’’ e prima din surate Și copile, ia aminte: Fără multă greutate, Se strecoară în cuvinte! Îl găsim în lac, în floare, În panere, în
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
se leagănă dintr-o parte în alta, pizda ei răspunzând și absorbindu-mă de fiecare dată când mă trag în spate și apoi mă trântesc peste ea, mârâind de fiecare dată când o bag și are fața purpurie și plânge, agățându-se de mine și apoi o scot, după care o întorc, desfăcându-i fesele cu degetul mare și încă un alt deget de la o mână și în timp ce îmi strecor un deget înăuntru și afară, Bobby mă îmbălează cu mai multă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]