7,716 matches
-
accesibilă urcând pe cei 33,4 km ai traseului, 339 de m, având nu mai puțin de 14 tunele cu o lungime totală de 2,1 km și 9 viaducte. Traseul pornește de la Oravița (oraș situat la 220 de m altitudine medie) apoi urcă pe platoul din masivul Munților Semenic, urmând un traseu pe care nu se află nici un alt drum. Datorită razelor de curbură mici, unele chiar de numai 104 m, și a rampelor mari cu declivitate maximă de 21
Calea ferată Oravița–Anina () [Corola-website/Science/313504_a_314833]
-
este primul lac de acumulare subteran și cel mai vechi lac artificial din România fiind realizat în 1884 pentru alimentarea cu apă a Aninei. Este situat la 640 de metri altitudine și are o suprafață de 9,80 de hectare. În aproprierea lacului se află Peșteră Buhui cu o lungime de aproximativ 2.000 de metri. Înconjurat de o pădure de brad în amestec cu fag, lacul a fost amenajat prin
Lacul Buhui () [Corola-website/Science/313567_a_314896]
-
decompresie cu aer LH-82 , pentru scufundări cu aer până la 60 m adâncime. a liberă sau în apnee, este efectuată prin ținerea respirației fără un aparat autonom de respirat sub apă și reprezintă cea mai veche modalitate de scufundare. Scufundarea la altitudine este scufundarea efectuată cu aparat autonom de respirat sub apă în medii acvatice (lacuri naturale și lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. Scufundarea sub gheață este practicată în general în lacuri. Scufundarea în peșteri este scufundarea efectuată
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
fără un aparat autonom de respirat sub apă și reprezintă cea mai veche modalitate de scufundare. Scufundarea la altitudine este scufundarea efectuată cu aparat autonom de respirat sub apă în medii acvatice (lacuri naturale și lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. Scufundarea sub gheață este practicată în general în lacuri. Scufundarea în peșteri este scufundarea efectuată pentru explorarea și cercetarea peșterilor și sifoanelor submerse. Scufundarea la epave reprezintă cercetarea de epave aflate sub apă. Scufundarea de noapte este
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
mai înalte clădiri ale lumii, clădiri precum Bank of Manhattan Trust Building, Chrysler Building, și Empire State Building, acestea aflându-se și printre cele mai înalte clădiri. O a doua clădire zgârie-nor se numea World Trade Center ce avea o altitudine de 183 metri, incluzând Turnurile Gemene. Turnul Nordic din World Trade Center era oficial cunoscut sub numele de „One World Trade Center” și a fost cea mai înaltă clădire pe plan mondial între anii 1972-1973 iar pe plan local a
Lista celor mai înalte clădiri din New York () [Corola-website/Science/313606_a_314935]
-
măsoară cu barometrul și este egală cu presiunea exercitată de o coloană de mercur înaltă de 760 mm. Se numește și atmosferă fizică și are valoarea de circa o atmosferă în scară absolută (1 ata). Presiunea atmosferică scade cu creșterea altitudinii. Presiune hidrostatică - Presiunea exercitată de apă la o anumită adâncime. Se numește și presiune relativă. Presiune parțială - Este presiunea unui anumit gaz dintr-un amestec respirator, de ex. aer, nitrox, heliox. Presiunea parțială corespunde în acest caz presiunii totale exercitate
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
Scufundarea la altitudine este scufundarea efectuată cu aparat autonom de respirat sub apă în medii acvatice (lacuri naturale și lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. În general, se consideră că scufundarea este efectuată la altitudine atunci când mediul acvatic se află
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
Scufundarea la altitudine este scufundarea efectuată cu aparat autonom de respirat sub apă în medii acvatice (lacuri naturale și lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. În general, se consideră că scufundarea este efectuată la altitudine atunci când mediul acvatic se află la o altitudine mai mare de 300 m. Determinarea corectă a altitudinii se face cu ajutorul unui altimetru. Lacurile naturale cele mai propice
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
Scufundarea la altitudine este scufundarea efectuată cu aparat autonom de respirat sub apă în medii acvatice (lacuri naturale și lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. În general, se consideră că scufundarea este efectuată la altitudine atunci când mediul acvatic se află la o altitudine mai mare de 300 m. Determinarea corectă a altitudinii se face cu ajutorul unui altimetru. Lacurile naturale cele mai propice efectuării de scufundări la altitudine sunt lacurile de munte, în special lacurile glaciare
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
efectuată cu aparat autonom de respirat sub apă în medii acvatice (lacuri naturale și lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. În general, se consideră că scufundarea este efectuată la altitudine atunci când mediul acvatic se află la o altitudine mai mare de 300 m. Determinarea corectă a altitudinii se face cu ajutorul unui altimetru. Lacurile naturale cele mai propice efectuării de scufundări la altitudine sunt lacurile de munte, în special lacurile glaciare. Lacurile glaciare sunt formate în circurile sau văile
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
medii acvatice (lacuri naturale și lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. În general, se consideră că scufundarea este efectuată la altitudine atunci când mediul acvatic se află la o altitudine mai mare de 300 m. Determinarea corectă a altitudinii se face cu ajutorul unui altimetru. Lacurile naturale cele mai propice efectuării de scufundări la altitudine sunt lacurile de munte, în special lacurile glaciare. Lacurile glaciare sunt formate în circurile sau văile glaciare sub acțiunea ghețarilor. Majoritatea lacurilor glaciare din România
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
general, se consideră că scufundarea este efectuată la altitudine atunci când mediul acvatic se află la o altitudine mai mare de 300 m. Determinarea corectă a altitudinii se face cu ajutorul unui altimetru. Lacurile naturale cele mai propice efectuării de scufundări la altitudine sunt lacurile de munte, în special lacurile glaciare. Lacurile glaciare sunt formate în circurile sau văile glaciare sub acțiunea ghețarilor. Majoritatea lacurilor glaciare din România sunt situate la altitudini cuprinse între 1900 m și 2000 m. Extremitatea altitudinală este dată
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
unui altimetru. Lacurile naturale cele mai propice efectuării de scufundări la altitudine sunt lacurile de munte, în special lacurile glaciare. Lacurile glaciare sunt formate în circurile sau văile glaciare sub acțiunea ghețarilor. Majoritatea lacurilor glaciare din România sunt situate la altitudini cuprinse între 1900 m și 2000 m. Extremitatea altitudinală este dată de lacul Capra din Munții Făgăraș, situat la 2230 m deasupra nivelului mării și având adâncimea de 8 m. Cel mai adânc lac glaciar este lacul Zănoaga din munții
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
Extremitatea altitudinală este dată de lacul Capra din Munții Făgăraș, situat la 2230 m deasupra nivelului mării și având adâncimea de 8 m. Cel mai adânc lac glaciar este lacul Zănoaga din munții Retezat cu adâncimea de 29 m, la altitudinea de 2010 m. Lacurile artificiale adecvate pentru scufundări la altitudine sunt în special cele de acumulare răspândite în tot lanțul carpatic. Dintre acestea, lacul Galbenu din munții Parâng este situat la cea mai mare altitudine, 1304 m și are adâncimea
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
situat la 2230 m deasupra nivelului mării și având adâncimea de 8 m. Cel mai adânc lac glaciar este lacul Zănoaga din munții Retezat cu adâncimea de 29 m, la altitudinea de 2010 m. Lacurile artificiale adecvate pentru scufundări la altitudine sunt în special cele de acumulare răspândite în tot lanțul carpatic. Dintre acestea, lacul Galbenu din munții Parâng este situat la cea mai mare altitudine, 1304 m și are adâncimea de 49 m. Efectuarea de scufundări la altitudine prezintă unele
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
adâncimea de 29 m, la altitudinea de 2010 m. Lacurile artificiale adecvate pentru scufundări la altitudine sunt în special cele de acumulare răspândite în tot lanțul carpatic. Dintre acestea, lacul Galbenu din munții Parâng este situat la cea mai mare altitudine, 1304 m și are adâncimea de 49 m. Efectuarea de scufundări la altitudine prezintă unele dificultăți față de scufundarea la nivelul mării, cum ar fi: La altitudine presiunea atmosferică este mai scăzută decât la nivelul mării și din ce în ce mai puțin densă (mai
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
scufundări la altitudine sunt în special cele de acumulare răspândite în tot lanțul carpatic. Dintre acestea, lacul Galbenu din munții Parâng este situat la cea mai mare altitudine, 1304 m și are adâncimea de 49 m. Efectuarea de scufundări la altitudine prezintă unele dificultăți față de scufundarea la nivelul mării, cum ar fi: La altitudine presiunea atmosferică este mai scăzută decât la nivelul mării și din ce în ce mai puțin densă (mai rarefiată) o dată cu creșterea altitudinii. Presiunea atmosferică scade cu 0,1 bar pentru fiecare
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
carpatic. Dintre acestea, lacul Galbenu din munții Parâng este situat la cea mai mare altitudine, 1304 m și are adâncimea de 49 m. Efectuarea de scufundări la altitudine prezintă unele dificultăți față de scufundarea la nivelul mării, cum ar fi: La altitudine presiunea atmosferică este mai scăzută decât la nivelul mării și din ce în ce mai puțin densă (mai rarefiată) o dată cu creșterea altitudinii. Presiunea atmosferică scade cu 0,1 bar pentru fiecare 1000 m, până la altitudinea de 5000 m. Astfel, la altitudinea de 500 m
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
are adâncimea de 49 m. Efectuarea de scufundări la altitudine prezintă unele dificultăți față de scufundarea la nivelul mării, cum ar fi: La altitudine presiunea atmosferică este mai scăzută decât la nivelul mării și din ce în ce mai puțin densă (mai rarefiată) o dată cu creșterea altitudinii. Presiunea atmosferică scade cu 0,1 bar pentru fiecare 1000 m, până la altitudinea de 5000 m. Astfel, la altitudinea de 500 m, presiunea atmosferică este de 0,95 ata, la 1000 m este de 0,9 ata, la 1500 m
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
față de scufundarea la nivelul mării, cum ar fi: La altitudine presiunea atmosferică este mai scăzută decât la nivelul mării și din ce în ce mai puțin densă (mai rarefiată) o dată cu creșterea altitudinii. Presiunea atmosferică scade cu 0,1 bar pentru fiecare 1000 m, până la altitudinea de 5000 m. Astfel, la altitudinea de 500 m, presiunea atmosferică este de 0,95 ata, la 1000 m este de 0,9 ata, la 1500 m de 0,85 ata, la 2000 m de 0,8 ata, iar la
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
ar fi: La altitudine presiunea atmosferică este mai scăzută decât la nivelul mării și din ce în ce mai puțin densă (mai rarefiată) o dată cu creșterea altitudinii. Presiunea atmosferică scade cu 0,1 bar pentru fiecare 1000 m, până la altitudinea de 5000 m. Astfel, la altitudinea de 500 m, presiunea atmosferică este de 0,95 ata, la 1000 m este de 0,9 ata, la 1500 m de 0,85 ata, la 2000 m de 0,8 ata, iar la 2500 m de 0,75 ata
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
ata, la 2000 m de 0,8 ata, iar la 2500 m de 0,75 ata, ș.a.m.d. În tabelul următor se pot vedea presiunile absolute (bar.abs) pentru diferite adâncimi la nivelul mării și în lac aflat la altitudinea de 2500 m. Pentru adâncime egală de scufundare, presiunea absolută nu este aceeași în cazul scufundării la altitudine, de aceea dizolvarea gazelor în țesuturi este diferită. Scufundările la altitudine se efectuează în siguranță prin utilizarea unor tabele de decompresie specializate
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
d. În tabelul următor se pot vedea presiunile absolute (bar.abs) pentru diferite adâncimi la nivelul mării și în lac aflat la altitudinea de 2500 m. Pentru adâncime egală de scufundare, presiunea absolută nu este aceeași în cazul scufundării la altitudine, de aceea dizolvarea gazelor în țesuturi este diferită. Scufundările la altitudine se efectuează în siguranță prin utilizarea unor tabele de decompresie specializate cum sunt tabelele Bühlmann-700 și Bühlmann-1500 pentru scufundări până la altitudinea de 700 m și respectiv 1500 m. Aceste
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
pentru diferite adâncimi la nivelul mării și în lac aflat la altitudinea de 2500 m. Pentru adâncime egală de scufundare, presiunea absolută nu este aceeași în cazul scufundării la altitudine, de aceea dizolvarea gazelor în țesuturi este diferită. Scufundările la altitudine se efectuează în siguranță prin utilizarea unor tabele de decompresie specializate cum sunt tabelele Bühlmann-700 și Bühlmann-1500 pentru scufundări până la altitudinea de 700 m și respectiv 1500 m. Aceste tabele au fost realizate de către medicul și fiziologul elvețian Albert A
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
absolută nu este aceeași în cazul scufundării la altitudine, de aceea dizolvarea gazelor în țesuturi este diferită. Scufundările la altitudine se efectuează în siguranță prin utilizarea unor tabele de decompresie specializate cum sunt tabelele Bühlmann-700 și Bühlmann-1500 pentru scufundări până la altitudinea de 700 m și respectiv 1500 m. Aceste tabele au fost realizate de către medicul și fiziologul elvețian Albert A. Bühlmann în anul 1972. Scufundările efectuate sub curba de securitate ale tabelului Bühlmann-1500, sunt valabile până la altitudinea de 2500 m. Se
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]