7,971 matches
-
prăpăstii. Cine sînt? Nu-mi pot aduce aminte. Tot ce văd în fața mea e peisajul măreț și abstrus - și o Armă. Nu pot privi în jos ca să-mi văd măcar vârful încălțărilor, pe care le simt de metal. încep să alunec, cu arma în față (e un fel de caduceu înaripat), prin aceste iaduri. Nu am timp să-mi pun alte întrebări despre condiția mea. Căci apar Monștrii. Nici ei nu știu cine sânt și de ce putere sânt însuflețiți. N-au instinct de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
N-au instinct de conservare. Păsări de foc, diavoli estropiați, zombies, mumii, vârcolaci, legiuni de inomabile nevertebrate se azvârl înainte, scuipă sfere de flacără, te năpădesc cu duhori sulfuroase. îi extermin cu zecile, eliberând limbi de jad din magicul caduceu, alunec rapid prin ținutul melancoliei, cu cîte-un copăcel închircit pe alocuri, mă feresc de văpăile dureroase ale celor care-mi vor sângele. Când sânt atins, viața îmi scade, puterea se duce. Din fericire, pe pământ sânt presărate Cristale. Violacee, roze sau
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
dar nu mi-e frică și nu mă pot opri. Sânt întocmai ca Ei. Dar bun. Nu-i timp pentru alte gânduri. Mă atacă viespi mecanice. M-am rătăcit pe culoare. Apăs resorturi. Fug în sus pe scări în spirală. Alunec pe podele de lavă care-mi ard tălpile. Am Cheile. Ucid hoarde de căpcăuni până dau de prima poartă. Aici cristalele sânt mai rare. Aproape că-mi dau duhul prin mațele astea de piatră. Trec de poarta de opal, apoi
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
dau duhul prin mațele astea de piatră. Trec de poarta de opal, apoi de cea de turcoaz. N-o pot găsi pe a treia. Viața îmi scade mereu. Monștrii mi se furișează prin spate și mă frig cu ghearele lor. Alunec disperat pe esplanade de fosfor. Deodată, arma-mi dispare și-mi văd acum înainte doar brațele goale, păroase. Nu mă mai pot apăra. Fug, mă ascund, diavolii zbiară triumfători. Merg în echilibru pe o punte ca o lamă de brici
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
puternic (și, aș spune eu, neloial) de valul distrugător de cultură "populară", cultura străzii, a divertismentului, a modei, a publicității, care a creat în jurul nostru un mediu, pur și simplu, neprielnic lecturii. Când merge televizorul nu poți citi. Ochii-ți alunecă fără să vrei de pe pagină pe ecran. Nu mai citim cu adevărat, nu doar copiii noștri, ci și noi. Nu avem timp, nu avem starea de spirit necesară (căci lectura e aristocratică, presupune o viață oțioasă), 278 nu avem, trebuie
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ne jucăm așa cum spui. Copilul ridică bila cu genunchii și-și ascunse mâna după ea. - Câte degete am ridicat? - Două! - Ba nu, n-ai ghicit! Am ridicat numai unul! Și râzând foarte mulțumit, copilul își înălță ușor degetul, lăsîndu-l să alunece în sus pe sfera netedă. I se văzu întîi unghia. Apoi încheietura, după aceea degetul tot și în sfârșit mâna întreagă. Se pregătea să repete jocul, dar se opri deodată speriat. Omul negru nu mai râdea ca adineauri și se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
în gând. O ploaie torențială întunecase totul de jur împrejur, deși încă mai erau câteva ore bune până la lăsarea nopții. Foarte des cerul era brăzdat de fulgere, tunetele asurzitoare îl făcu pe Radu Brădescu să tresară pe bicicleta care aluneca prin noroi, se întorcea din câmp, vântul nici el nu se lăsa mai prejos aplecând capacii bătrâni. Deodată, pe marginea drumului observă trabantul Ramonei. Distanța de la care-l privea nu-i permitea să vadă dacă ea se afla înăuntru. Ajungând
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
asta de câteva ori, până-ntr-o zi. Erau coapte cireșele și plouase puțin. Ca de obicei, era singurul paznic al grădinii. Voind să ia din nou pupăza, se cățără pe tulpina groasă. Când reuși să prindă pasărea, picioarele îi alunecară pe trunchiul umed, corpul rămânându-i atârnat de mâna prinsă în scorbură. Se înfioră, amintindu-și pocnetul pe care-l auzise atunci dinspre cot. Cu greu își trăsese mâna rămasă strâmbă, într-o poziție nefirească. Nu-și amintea cum suportase
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ajungă acasă mai repede. Obosit, nițel băut, cred c-a adormit în căruță. După o vreme, caii nemaisimțind hățurile întinse, se opriră să pască pe un tăpșan cu iarba deasă. Păscând, stăteau firesc, cu capetele aplecate, iar opritorile de pe gât alunecară până căzură. Când musafirul meu se trezi, neștiind de opritori, dar supărat de oprirea cailor, i-o fi lovit cu biciul. Caii odihniți au luat-o la fugă spre malul văii cu stâncile prăpăstioase, omul trase hățurile, sperând să-i
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
acești Cinci Hoți la nivel intern, îndreptând în mod intenționat conștiința senzorială spre interior și concentrându-se asupra organelor și a centrilor energetici, și nu asupra obiectelor externe. Nu vă descurajați dacă la început mintea dumneavoastră are tendința de a aluneca în toate direcțiile. Se aseamănă cu educarea unui copil: trebuie să folosiți un amestec echilibrat de disciplină și răbdare pentru această sarcină, zi de zi. În curând veți învăța propriile trucuri pentru a vă controla mintea, cum ar fi „mituirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
aceste lucruri trebuie realizate încet și cu respect. După ce bărbatul a pus piciorul în prag în interior, acesta trebuie să înceapă cu înfigeri superficiale lente, apăsându-și baza penisului strâns pe Muntele lui Venus și frecându-o de clitoris, în loc să alunece cu penisul înăuntru și înafară. Prin minimalizarea fricțiunii glandului sensibil al bărbatului și maximizarea stimulării clitorisului sensibil al femeii, necesitățile diferite yin și yang sunt armonizate. Pe măsură ce actul sexual evoluează, arta de dormitor necesită un bărbat care să se conformeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
de ani, deși poate dura mulți ani sau doar câteva zile, în funcție de nivelul de împlinire a spiritului și de alte circumstanțe ale morții. În acest timp, spiritul își pierde treptat memoria personală din ultima călătorie a sa pe pământ și alunecă tot mai aproape de următoarea lui încarnare ca om, animal, fantomă, demon sau zeu, în funcție de meritele sale din viețile anterioare. Budiștii tibetani numesc „bardo” starea de rătăcire dintre vieți și procesul de merite care hotărăște renașterea este „karma”. Această roată a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
să-l trântesc la pământ și apoi să-i storcesc mutra aia simandicoasă și afectată de podea cu călcâiul ghetei și s-o țin tot așa până Îi explodează craniul pe linoleum, proiectându-și conținutul ăla iubitor de criminali să alunece hârșâind pe gresia din cantină. Dupaia mi-aș lua cina și nici măcar n-aș borî vreun pic, să mor io. — Îți amintești ce ți-am spus că Înseamnă PIG ăla? Mândrie, onestitate și curaj. Zâmbește și se răsucește Înspre amicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
că-n seara asta mă duc de Lojă. Dăm pe gât băuturile și plecăm spre Stockbridge. Drumul e alunecos, căci a Înghețat la suprafață. Vedem un taxi care abia se mișcă Încercând să Întoarcă Încet pe o stradă laterală, dar alunecă pe gheață și Își zgârie caroseria de un stâlp de felinar. După ce se oprește, bulangiul ofticat țâșnește afară și cercetează stricăciunile. — Morții măsii... se răstește el, apoi smucește de portiera taxiului deschizând-o brutal. Îi fac un semn din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
totul se duce. Plec din bar și găsesc mașina. Fac o gargară cu niște apă de gură și o scuip afară pe zăpada Înghețată, uitându-mă cum soluția albastră și limpede lasă urme pe alb. Pornesc motorul și spatele mașinii alunecă În toate părțile În timp ce iau curba. Un bulangiu mă claxonează, da sunt prea matol să-mi pese. Însă munca nu mă mai tentează, nu că m-ar fi tentat vreodată. Las mașina În parcare de ochii lumii și-mi termin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Pompează viața Înăuntru, apoi o stoarce afară. Îmi scot mâna și Încep să-i desfac bluza, nasture cu nasture, apoi Îi desfac nasturele de la fustă și fermoarul, mă ridic În picioare, o trag după mine de pe canapea, iar fusta Îi alunecă de pe ea căzând pe podea, ca o bucată de donner kebab din mielul de pe halca grasă de carne trasă de pe o țepușă. O trag Înspre mine și Îi Înfig mâna În chiloți, prinzându-i În palmă fesele, lipind-o de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cine știe ce În domeniul ăsta, așa că iau hotărârea să mă Înfig direct În felul principal. Degetul meu se duce În pizda ei și, așa cum bănuiam, e atât de udă Încât mi-ar putea intra mâna pânla cot. Chiloții și pantalonii Îmi alunecă pe pulpe În jos, aerul cald și Închis din mașină adăugând mirosului puternic care se degajă din ei o aromă Înțepătoare suplimentară. Am pula transpirată, mă ustură pulpele și la un moment dat mă gândesc că n-o să i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
văd cum mușchii i se Încordează În partea din spate a picioarelor În tocurile alea Înalte și mi se face tare ca piatra. Mi-am uns zdravăn măciuca dar ea e cam strâmtă. Însă după ce i-o bag Începe să alunece. Îmi pot da seama că o cam doare fiincă scoate niște sunete șuierătoare, iar mușchii de pe spate i se Încordează, da probabil doar pencă curvei de rahat Îi place la nebunie fiecare minuțel. — Oprește-te, te rog oprește-te un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
da! Știu ce vreau Bruce! Vreau să fiu cu tine! O trag pe genunchii mei, n morții măsii, are ceva kile curva asta, și-i aduc fața roșie și umflată către mine. Ținând-o la câțiva centimetri de a mea, alunec un deget peste lacrimile ei, ca ștergătoarele de parbriz ale Volvo-ului. — O să-ți șterg lacrimile astea puicuță, crede-mă, o să ți le șterg. Se aplică aceleași reguli șoptesc eu dulce. În clipa asta aud un clinchet din buzunar. Îi arunc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
urlă În casetofon. Am mașina, puicuța marfă, acu nu-mi mai trebe decâto linie de cocaină! Tot ie bine că șoseaua nu-i prea aglomerată fiincă abia-mi pot ține ochii ațintiți asupra ei, cu fata lângă mine și haina alunecându-i pe pulpe și dezvăluindu-i portjartierul. La un moment dat mă gândesc, ce pula mea, o să fiu nevoit să trag pe un drum lateral și Îngust de țară și să mai muncesc niște ore suplimentare plătite. În mod ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și Încercând să se țină de perdelele roase și vechi, dar materialul doar i se sfâșie În mâini, iar el ne privește cu ură și fără să Înțeleagă, propriu-i sânge scurgându-i-se din limba retezată din gură, pe când alunecă pe fereastră și se izbește de aleea asfaltată de dedesubt. Noi ne uităm afară În jos și ne putem da seama după poziția corpului și unghiul În care stă că a murit, iar apoi, ca pentru a ne confirma bănuiala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Stevie iar tu ești tot Celălalt Puști 0000000000000000000000000000 Du-te-n măta 00000Du-te-n măta, Înjuri tu În timp ce-l Îmbrâncești pe Stevie În josul dealului, iar puștiulică Își pierde echilibrul și cade. Prinde viteză coborând pe mormanul abrupt și instabil de cărbuni alunecă pe partea cealaltă a muntelui până la bază; fix În gura deschisă a buncărului În care de regulă se depozitează tot cărbunele, dar acum este groaznic de ticsit, și Încearcă să se urce afară din el dar poate vedea muntele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
se mișcă din cauza mișcărilor tale. Tu nu vrei să miști cărbunele și totuși simți și o ciudată exaltare pe lângă o spaimă zdrobitoare când mormanul Începe să se miște și se prăvălește peste Stevie, acoperindu-l total. Acum cazi și tu, alunecând În jos pe deasupra, dar nu intri În gaură lângă fratele tău pentru că a fost umplută de cărbunele care a năvălit Înăuntru Înaintea ta și te oprești doar parțial Îngropat În maldărul de combustibil fosil Întunecat și urât-mirositor care l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
felul ăsta. Căldura trupului ei lipit de-al tău, mirosul părului ei, parfumul cu care-și dădea uneori, probabil al mamei ei. A fost nevoie s-o imobilizezi oarecum sprijinind-o de podul cel vechi pentru a o Împiedica să alunece de pe mal În râu. N-a fost prea Încântată, a protestat, așa Încât te-ai mișcat repede, smucindu-i fusta În sus și dându-i jos chiloții până la glezne, astfel Încât să poată păși din ei folosindu-și picioarul sănătos. I-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
față de ea și Carole, acum pot s-o și aud țipând BRUCE pentru că Îmi pasă și am câștigat și i-am Înfrânt pe ticăloși dar cu ce preț victoria STACEY TE ROG DOAMNE FII ALTCEVA ALTCINEVA...0000000000000000000 0000000000000000000000000000000 Simt cum alunec din Gazda mea Într-un morman mare de excremente de-ale lui și alunec În jos pe piciorul lui pe sub pantaloni. Pe urmă nu mai sunt În el. Se aude un țipăt sfâșâietor... cineva suferă... așa cum a făcut și Celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]