6,044 matches
-
obicei, din partea naratorului, fostul amic Chick, ci a soției sale Rosamunda și a lui Ravelstein și că naratorul Îl chiar... apără, uneori, fie și timid, pe Grielescu, apărându-se astfel și pe sine contra acuzațiilor de a-i fi fost amic. „Apărare” mai curând parțială, desigur, ambiguă, ironică, deviată de o confuză culpabilitate. „Grielescu era un urmaș al lui Nae Ionescu care a Întemeiat Garda de Fier”, anunță, emfatic, Ravelstein, de parcă ar fi familiar cu aceste nume, cu care cititorul american
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu Îl văzuse de decenii. Ciocnindu-se de el, pe neașteptate, pe stradă - din nou, În Chicago, din nou, după ceremonia Nobel -, Bellow fusese bucuros să afle noutăți despre foști colegi, să afle ce s-a Întâmplat Între timp cu amicul cu care vorbea. Acesta și-a amintit și el, În cele din urmă, că ar trebui să arate o oarecare curiozitate față de interlocutor: „Și tu, Saul, ce-ai făcut Între timp? Ce profesie ai? Cum Împuști francul?”. * Prima convorbire cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Maramureș, Hațeg, Vrancea, Argeș, deal sau seș. Nu cruce. Am fugit de pe cruce, ca Arghezi În Duhovnicească 1. Ajunge o piatră de râu și o tăbliță cu o inscripțe modestă: AICI ZACE VLAHONEAMȚU”. Așa Îl poreclise pe Paul, În tinerețe, amicul său Cornel Todea. * Emanciparea de matcă acționează diferit pentru introvertit și agorafob decât pentru cel care, În pofida iluziilor risipite, continuă să se considere „angajat” de partea cauzelor nobile și pierdute. Nu multă vreme după uciderea fiului său Gad, reporter fotograf
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Oblath (cunoscut, și acesta, din Kaddish) așteaptă sosirea redactorului. Chiar a lui Keseru, de fapt, cel care recitește acum piesa căreia Îi intermediase premiera postcomunistă, În care evoluează, cum se vede, personaje apropiate de viața sa și a autorului și amicului B. Trecerea din textul piesei Liquidation În cel al romanului intitulat tot Liquidation (care, ca și piesa, focalizează asupra existenței lui B. și a prietenilor săi) este condusă de Kertész cu fină ingeniozitate și măiestrie. Stimulând o multisemnificativă lectură, interrelaționarea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
țării sale și nu numai. Îmi place să cred că i-ar plăcea să asculte, În depărtatul său refugiu, un pasaj din epistolele morale ale lui Seneca: „Admit, așadar, că l-am vizitat mai mult decât adesea pe acest tragic amic al meu, cu diferite pretexte, dar cu scopul de a vedea dacă Îl voi găsi mereu același sau dacă forța sa cerebrală scădea, poate, o dată cu cea a trupului. A lui sporea, Însă, precum bucuria surugiului care ține s-o arate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
feroce În a-și proteja intimitatea de voracele căpcăun al publicității, era panicat de imprudenta propunere. Deși venind de la un prieten sau poate tocmai de aceea, i se părea scandaloasă. „Să mă imprimi?”, continua să se mire, tot mai morocănos, amicul. Uluit, rănit, confirmat În cele mai negre așteptări asupra speței umane. „Bine, bine, am să mă gândesc. Mai vorbim despre asta.” A urmat o scurtă tăcere, Înainte de Închiderea convorbirii și o lungă tăcere de câteva săptămâni, Înainte ca ilustrata din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
New York Review of Books, 10 februarie 2000; Apostrof, nr. 12/1999) Partea a treiatc " Partea a treia" Vorbind pietreitc "Vorbind pietrei" Voi che vivete sicuri Nelle vostre tiepide case, voi che provate tornando a sera il cibo caldo e visi amici: considerate se questo è un uomo che lavora nel fango che non conosce pace che lotta per mezzo pane che muore per un si o per un no. Considerate se questa è una donna, senza capelli e senza nome senza
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
rafturile cu pâine și produse de patiserie; o fotografie mare, frumoasă cu un bărbat gen James Bond într-un sacou crem transmite mai mult decât cel mai clar indicator pentru raionul de haine elegante. Discuțiile. Magazinele care atrag multe cupluri, amici care vin împreună, sau grupuri de cunoștințe au de obicei rezultate bune. Dacă puteți crea o atmosferă în care să se poată discuta despre un sacou, sau un telefon, de exemplu, marfa se va vinde singură. Recunoașterea. După cum se cânta
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
le primeam, din păcate, uneori de la nebuni, Începând din anul de grație 1958) și deținea un fond nelimitat de povestiri obscene (cu care mă delecta sub rosa, cu glasul lui visător, catifelat, fără a folosi absolut nici o expresie vulgară) despre amicii și „puicuțele“ lui, dar și despre diverse rude de-ale noastre, și cu una dintre ele, o doamnă mondenă, aproape de două ori mai În vârstă decât el, s-a căsătorit curând după aceea, pentru a scăpa de ea - În perioada
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
termine” (și pe care în naivitatea mea nu o înțeleg), cum singur se exprima în ziua în care eu zâmbeam prima oară din suflet, după o lungă hibernare neliniștită, adică în 13 decembrie 2004, după-amiaza. Pe 31 seara, un alt amic, de astă dată de partea „noastră”, mă avertiza că în 3 luni vor începe grevele care vor urmări să demonstreze incapacitatea de guvernare a Alianței și aliaților. Aseară, cinci copilași din cartier îmi spuneau că: „Semne bune anu’ are!”. La
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în care au fost aruncați din lacul liniștit direct în tsunami pentru simplul motiv că fuseseră foarte buni în altă zonă, inclusiv ca manageri și că sunt oameni autentici, nu făcături. Ideea acestui articol „hibrid” mi-a venit citind mesajul amicului cu frici apocaliptice. Este și el unul dintre noi. Poate nu ne înțelege. Poate nu ne-am făcut înțeleși, toți ceilalți (mulți) care, asemenea mie, ne întorceam la prânz de la turul doi al alegerilor cu un sentiment cumplit de alienare
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
foarte atrăgătoare, membră a unui consiliu local din Moldova ne povestea prin 2001 cum reușește să-și treacă propriile proiecte ca hotărâri ale primăriei: „Agenda lor de priorități este legată mai ales de afacerile în care sunt interesați ei sau amicii lor. Este foarte greu să pui pe ordinea de zi o problemă în interesul comunității. Nu am cu cine să mă aliez. Sunt singura femeie de acolo, iar ei sunt bărbați în stadiul tomnatic în care le înfloresc bostanii. Fiindcă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în lumea noastră universitară sunt adesea autiste și de castă. Scriem și publicăm „de capul nostru”, fără ca cineva anonim, fără parti-pris să facă o lectură critică prealabilă publicării. Ne cităm în gașcă și ne ignorăm în rest. Facem cronici laudative amicilor și luăm gâtul inamicilor. De aceea avem nevoie de referenți necunoscuți din specialitatea fiecăruia. De aceea trebuie să ne știm locul în producția internațională de know-how. Cred că faptul că ne ocupăm de teme românești sau chiar de studii românești
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pentru că am încredere și nu mă feresc de ei. Prietenul (fost aliat?) care îți devine dușman și te lovește pe la spate... Ar mai fi și o explicație subtilă: așa-zisul prieten uită de tine, fără să-ți fie inamic, nici amic nu-ți este. Iar tu continui să-l socotești prieten, să te bizui pe el. Aliatul nu te uită, interesul îi ține memoria trează. Mai bine un aliat care știe ce vrea decât nu știu câți prieteni uituci. Cotidianul, 16-17 martie 2002
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
cărei decernare e reglată de criterii cvasiliterare și mai degrabă geopolitice. Vorba e că la geopolitică stăm rău... Dar hai să zicem că valoarea literară își va spune cuvântul și că ne putem juca de a pronosticurile, precum răposatul meu amic Laurențiu Ulici. Ne uităm în jur și ce vedem? Vedem statura impozantă a romancierului național N. Breban, care, din păcate, e mult prea puțin tradus. Îl vedem, deși hălăduiește peste ocean, pe N. Manea, care e foarte tradus, atât de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
scrie romane fără o documentare temeinică, aceasta fiind mama literaturii realiste, așa cum au învățat în timpul comunismului de care au fugit apoi care încotro. Cotidianul, 8 noiembrie 2002 Oportunism idealist (I) — De ce ești atât de antiamerican? se oțărăște la mine un amic care îmi vrea binele și crede că dacă declar că nu-mi plac americanii îmi periclitez cariera scriitoricească. Trebuia să fii antiamerican, adaugă el, pe vremea când Maria Bănuș scria „Ție îți vorbesc, Americă”. Tac, mă uit la el să
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
vorbele lor își apără interesele, cariera. Când oportunistul e scriitor, își închipuie că prin vorbele și gesturile sale își ocrotește opera care trebuie să răzbată de a lungul secolelor. Oportunistul e de fapt un idealist. Un idealist egoist! Dimpotrivă, alt amic se arată foarte indignat când află că romancierul Nicolae Breban și-a oferit cărțile cu dedicație lui Ceaușescu. Și nu numai când era membru în CC - atunci, hai să zicem că era obligat -, dar și mai târziu, după ce fusese eliminat
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nici lui Iliescu, pe care în ultimul timp îl tot lauzi, îl tămâiezi de dimineață până seara... Să nu exagerăm, zic eu și, când mă uit mai atent, constat că cel care îmi vorbește cu atâta aplomb nu e un amic oarecare, ci chiar Pastenague, care unora le e chiar mai cunoscut decât le sunt eu! — Mai bine i le-ai fi dat lui Iliescu, doar ți le dăduse și el pe ale lui ca să te consoleze că nu abrogă decretul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
tratează Blair și cum se bate el pe burtă cu D’Alema. Îl ascultai, o vorbă nu scoteai. Ia spune, de ce te-ai dus, de ce-ai acceptat invitația? Nu din oportunism? Nu pentru că sperai să obții parale pentru revista amicului Breban? Măcar dacă ai fi obținut! Dar când ai adus vorba despre intelectuali - care, în frunte cu Paler și Ana Blandiana, l-au sprijinit să ajungă la putere -, te-a întrerupt sec și te-a îndemnat să vorbești despre asta
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ar citi-o cineva! Dar nici măcar editorul nu i-o citește - i-o publică de dragul meu. Ăsta e adevărul gol-goluț! Dar nu din asta ne-am luat. De fapt, eu m-am supărat pentru că l-a tratat de oportunist pe amicul și aliatul meu literar Nicolae Breban. Ba chiar și pe mine! Despre Breban a zis: „Breban crede că prin gesturile și vorbele lui își ocrotește opera, dar de fapt opera îl ocrotește pe el și-i scuză gesturile și vorbele
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Petre Grădișteanu, mi-a povestit următoarea întâmplare: Fusese angajat de către una din intendențele rusești ca să o reprezinte într-un proces; pe vremea aceea un advocat mic și începător pleda pentru un pol. Dar fiindcă era vorba de o administrație rusească, amicul meu se hotărî să forțeze nota. Astfel, când veni la ghișeul de plată, prezintă o chitanță de 5 poli. Ofițerul plăților, un colonel gros și bărbos, luă chitanța, o ceti și o respinse cu dispreț. Iată cum povestește amicul meu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
rusească, amicul meu se hotărî să forțeze nota. Astfel, când veni la ghișeul de plată, prezintă o chitanță de 5 poli. Ofițerul plăților, un colonel gros și bărbos, luă chitanța, o ceti și o respinse cu dispreț. Iată cum povestește amicul meu aceasta: „Când am văzut asta, am început să bâlbâi sfios, spunând: Am avut alergături lungi... cheltuieli... timbre... amânare!» Dar muscalul mă întrerupse brusc: «Nu 5 poli... 25 poli!...» Nu-mi credeam urechile! M-am tras deoparte, am făcut repede
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
guvern se găsește aproape în fața faptelor îm plinite, de aceea situația este foarte gingașă. Adunarea a telegrafiat lui Ion Brătianu, cerând să vie în București spre a da lămuriri. Agitația parlamentară ce urmează are acum și o parte cu dedesubturi: amicii lui Ion Brătianu vor să răstoarne guvernul pe această chestie a Dunării, susținând că guvernul Dumitru Brătianu este incapabil, că nu știe să apere interesele României, că este inferior guvernului trecut. În fața acestor hărțuieli, Dumitru Brătianu face declarația că cestiunea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în cercurile parlamentare, în presă și în public, C.A. Rosetti, președintele Camerei, a pus să se afișeze următorul aviz în culoarele Camerei: „în fața celor ce se spun, se scriu și se colportează în cestiunea Dunării. În fața acuzațiunilor adversarilor noștri: Amicii noștri din majoritate sunt rugați să se întrunească astă-seară la clubul liberal spre a se consulta asupra acestei cestiuni. D-l Ion Brătianu a făcut cunoscut prin telegramă că va veni însuși spre a da lămuririle trebuincioase. Domnii miniștri vor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din postul de ministru al țării la Paris, este ales cu 288 voturi contra lui Bibicescu, care nu întrunește decât 70. Opoziția jubilează, dar Românul lui C.A. Rosetti și pe care îl redactează Bibicescu scrie a treia zi: „Reușita amicului nostru d. Bibicescu față cu un bărbat de calibrul lui Kogălniceanu ar fi fost o înfrângere morală. Căci s-ar fi zis că reușita redactorului Românului era asigurată prin presiunea guvernului. Alegerea dom nului Kogălniceanu va pune capăt la toate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]