6,213 matches
-
prăbușirea definitivă a civilizației „păgâne”. Ne referim la primatul pe care tradiția filozofică greacă și În special centrul ei propulsor, Atenaxe "Atena", Îl dețin pe tot parcursul istoriei antice, chiar și În Împletirea profundă cu alte experiențe culturale. Un primat analog asumă, În același timp, și tradiția religioasă a grecilor În vasta panoramă a credințelor și practicilor diferitelor națiuni orientale cu care ei au venit În contact. Chiar Symmachus, În rugămintea adresată Împăratului Valentinian (384 d.Hr.) pentru restaurarea altarului Victoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Hr., au obținut de la autoritățile ateniene permisiunea de a clădi un templu, posibil la Pireu, În cinstea zeiței Isisxe "Isis" (Inscriptiones Graecae ș= IGȚ II2, 337 din 333/332 Î.Hr.); după exemplul lor, comercianții din Cipru primesc o autorizație analoagă pentru zeița lor, Afroditaxe "Afrodita" Urania (ibidem). De cealaltă parte, la contactul cu aceste culte străine, cărora li se recunoaște legitimitatea, În calitate de expresie a identității naționale a purtătorilor lor, și omogenitatea substanțială, pe fondul comun politeist, cu propriile structuri religioase
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
credinciosului la cultul zeului nu implica specificul caracter inițiatic al unui cult misteric. Cu toate că Herodot, atunci când vorbește despre riturile lui Osirisxe "Osiris", este reținut de scrupulul religios de a le dezvălui conținuturile, În măsura În care ele sunt relative la o istorie funebră analoagă cu aceea care În Grecia intra În orizontul misteriilor, astfel Încât să poată defini ca atare „pătimirile” (pathe) zeului egiptean evocate ritual În ceremoniile de la Sais (Istorii, II, 170, 1-171, 1), Întreaga documentație exclude legitimitatea unei asemenea definiții pentru riturile osiriene
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
atare În interferența articulată a diferitelor lui componente. În ochii omului din culturile antice cu structură politeistă, dacă divinitatea se distinge prin capacitatea potentă de acțiune În realitate, nu este anormal faptul ca oamenii investiți cu gradul maxim de putere analoagă să fie considerați părtași la aceeași forță divină. Cu toate acestea, spiritualitatea elenistică inovează În profunzime și În acest domeniu atunci când, aducându-i onoruri cultuale unui om viu, recunoaște În el o prezență activă și, făcând astfel, anulează bariera Între
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și finalități diferite. Primul, care se numește „popular” (Festugière, 19503, vol. I) sau „tehnico-practic” (Mahé, 1982), se exprimă În compoziții de astrologie, medicină și botanică astrologică, magie și alchimie, cu totul conforme În temele și În scopurile urmărite cu operele analoage, destul de numeroase și populare În epoca elenistică, atribuite unor personaje diferite, ca regele Nechepsos sau preotul Petosiris. În manifestarea treptată a unei neîncrederi În capacitățile omului de a ajunge doar cu instrumentele intelectuale la cunoașterea adevărului, toată această producție reflectă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
adore lucrurile cerești, să aibă grijă de lucrurile pământești și să le cârmuiască” (Asclepius, 8). Acestei concepții i se opune totuși un punct de vedere de tip dualist cu ieșiri acute de anticosmism și antisomatism ce integrează un sentiment religios analog celui care se exprimă În sistemele gnosticismului creștin. Deși apare În măsuri diferite În multe tratate din Corpus Hermeticum, un asemenea punct de vedere caracterizează În mod deosebit unele dintre cele mai interesante texte din CH prin densitatea Înțelesurilor religioase
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Î.Hr., sălașul În Insula Tiberină, care Își va păstra peste veacuri, până În zilele noastre, Însușirea de stabiliment medical. În cadrul ce gravitează În jurul lui Asclepios converg toate elementele tipice ale atâtor ansambluri de cult grecești și orientale cu o finalitate analoagă: dimensiunea iatrică, În dubla posibilitate a intervenției miraculoase instantanee și a diferitelor prescrieri medicale, se Îmbină cu cea oraculară, În forma privată a visului revelator obținut prin incubație. Credinciosului care doarme În interiorul sanctuarului zeul i se manifestă În formă directă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
adesea luate ca model pentru noile Întemeieri ce țin de iatromanție. Și În acest caz, tot un singur episod poate servi drept oglindă a unui obicei cu siguranță mult mai răspândit decât transpare din documentația noastră ce cunoaște totuși cazuri analoage: cel al Pelerinului Proteus pentru care stă martor tot Lucian (De morte Peregrini) și cel al unui anume Neryllinus, căruia apologetul creștin Athenagoras Îi amintește cultul celebrat În Troada. O statuie a personajului dădea răspunsuri și săvârșea vindecări, iar În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
revoluție spirituală reprezentată de budism, marcată și aceasta de refuzul ritualismului politeist tradițional. Desigur, nu se știe dacă la baza revoluției, pentru care G³th³ constituie o mărturie puternică și originală, a stat conștientizarea răului, durerii, nedreptății care marchează existența pământeană, analoagă În privința premiselor, deși diferită În privința rezultatelor doctrinare și a perspectivelor, cu ceea ce l-a propulsat pe Buddhaxe "Buddha" spre iluminarea eliberatoare. În realitate, ceea ce face dificilă comparația indo-iraniană, pe acest teren, este natura aparte a documentației disponibile: pentru Iran, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
are rădăcinile Într-o concepție comună indo-iraniană. Ahu, În G³th³, poate fi legat fie de manah („gând, minte”) sau mainyu („spirit”), fie de ceea ce este prevăzut cu oase (astvant) și care, prin urmare, are un trup (tanu). Într-o manieră analoagă, gândirea vedică a văzut În manas și tanu două elemente distincte, care se Întâlnesc pentru a constitui principiul vital (Dandekar, 1938, pp. 65 sq.; Gonda, 1963, pp. 11 sq., 278, nota 8). Zoroastruxe "Zoroastru" distinge, așadar, Între un ahu al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
inițiată, să se pregătească pentru lupta Împotriva forțelor malefice, primind, cu credință, forța necesară pentru a-l susține În exercitarea libertății sale morale, pentru a nu cădea pradă lui Ahrimanxe "Ahriman" și druji-lor. Astfel, se poate spune că ritul, parțial analog cu naojot și g¶tikharșd, „dobândit În lumea (materială)”, trebuie Înțeles ca un mod de dobândire În timpul acestei vieți a unui loc sigur În lumea de dincolo. „Spirtul G³th³-elor” Îi va arăta sufletului care a Împlinit acest rit, locul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
multe mărturii ale fenomenelor sincretice. Hatra, Asur, Dura Europos nu sunt decât câteva dintre centrele În care cultura Iranului part - și religia sa - a lăsat o amprentă profundă la vest de lumea iraniană (Duchesne-Guillemin, 1962a, pp. 227 sqq.). În mod analog, la nord și la nord-vest, În Armenia guvernată de o nobilime În mare parte de origine iraniană, ca și În regiunea pontică și caucaziană, iranismul a continuat să exercite o influență profundă (cf. Chaumont, 1969, pp. 25 sqq.). În același
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
formula Øromasd¶s versus Areimaniosxe "Areimanios" (Gnoli, 1984b, p. 134 cf. supra, subcapitolul 3.2), este condamnată explicit Într-un fragment din cartea a IX-a din D¶nkard, În termeni asemănători celor cu care fusese exprimată anterior o condamnare analoagă a maniheismului (pentru texte legate de aceasta, cf. Zaehner, 1955, pp. 429 sqq.). Mitul lui Zurw³nxe "Zurwa>n" (cf. Schaeder, 1941) ne este cunoscut din izvoare creștine, armene (Teodor bar K½nay și Yohann³n bar Penkay¶) și siriace (Eznik din Kolb
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
reintegreze pozitiv și activ În noua realitate a Indiei contemporane, fiind favorizați de educația cu precădere occidentală pe care elita lor o dobândise În ultimul secol și jumătate (Duchesne-Guillemin, 1962a, p. 374; cf. Menant, 1898, p. 292 sqq.) Un fenomen analog de urbanizare caracterizează acum comunitățile zoroastriene din trei țări asiatice În care sunt prezenți Într-un număr nu foarte consistent (În proporții variate, iar fenomenul are loc din cauze diferite): În India, Pakistan (unde comunitatea locală provine, din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
frați, tată și fiu, Între state, Între credincioșii adevărați (ibidem, 117). De asemenea, În religia germanică observăm cum Odin și Týr formează inițial perechea primei funcții, comparabilă cu perechea vedică Varuna și Mitraxe "Mitra". În alte cazuri, dovezile unor perechi analoage sunt mult mai slabe. Dumézil, de exemplu, a susținut În repetate rânduri (cf. Dumézil, 1941) că În religia romană străveche, acest cuplu este reprezentat de Jupiter și de Dius Fidiusxe "Dius Fidius". În favoarea acestei ipoteze se poate afirma că Fidius
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
deși nu se suprapun total, prezintă totuși analogii formale, fiind dezvoltate din rădăcina indo-europeană *bher-, „a aduce”, căreia i se adaugă un prefix deictic „spre” sau „În fața”: În mesapică tabaras, În umbriană arsfertur, În avestică frab?r?tar-. O structură analoagă are termenul pentru „sacrificiu”: În vedică prabh•ti-, brabharman-, În avestică frab?r?ti, În galeză abert, În irlandeza veche idbart. Pare deci posibilă reconstituirea, dacă nu chiar a semnificației exacte a celor două lexeme indo-europene, cel puțin a formei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În ultimul apare și Velesú În formula jurământului; sunt, de asemenea, importanți și termenii În care sunt amintiți acești zei: rușii jură pe „Perunúxe "Perunu^", zeul nostru” (Perunúm¹ bogúm¹ svoim¹) și pe „Volosú, zeul animalelor” (Volosúm¹ skot¹em¹ bogum¹); În mod analog, În jurământul din 971 sunt invocați Perenú „zeul pe care noi Îl venerăm” și Volosú „zeul animalelor”. Se pare deci că cei doi zei aveau domenii de competență diferite, dar complementare, unul ca stăpân peste oameni, iar celălalt ca stăpân
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeu”. 3) Mokoș¹xe " Mokoși^": această divinitate ar fi putut veni, pe filieră scită, din cultura indiană; este, Într-adevăr, posibilă o apropiere de demonul indian Makhásxe "Makhás" (nu se poate Însă exclude posibilitatea unei derivări directe dintr-un demon iranian analog, dar neatestat). În folclorul rus exista, până Într-o perioadă târzie, un Mokosá, spirit domestic cu capul mare și brațele lungi. 4) Simúxe "Simu^" (sau, În alte manuscrise, Simar¹glaxe "Simari^gla"), de etimologie incertă, poate fi confruntat cu letonul saims
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
medicină, iar cealaltă de metalurgie. După cum se poate vedea, aceste identificări, care nouă ni se par insuficient fondate, se bazează pe un element unic și generic, cum ar fi o informație etimologică sau faptul de a activa În domenii aproximativ analoage, În timp ce unica identificare ce pare cu adevărat convingătoare, cea a galicului Lugusxe "Lugus" cu irlandezul Lugxe "Lug", comportă o serie amplă și sigură de elemente care merg de la identitatea etimologică la extinderea atestată a cultului și la paritatea funcțiilor. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
devine definitivă. Mult timp, această descriere a fost considerată o parte Înșelătoare a unei fantezii antiirlandeze (așa cum Încă mai susțin unii cercetători irlandezi), Însă În 1927, un cercetător german, F.R. Schröder, a demonstrat că Gerad nu mințise, pentru că o ceremonie analoagă (așvamedha-) se regăsește și În lumea indiană. Confruntarea cu ceremonia indiană nu numai că garantează relatarea lui Gerald, ci permite și o interpretare clară a ritului: este vorba despre o hièros gamos. Regele era Înscăunat printr-o căsătorie cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pentru care Mitra devine zeu războinic. În urma accentuării tot mai mari a aspectului războinic și a celui salvific, el va deveni zeul predilect al soldaților romani. După părerea noastră, este probabil ca și Tyrxe "Tyr" să fi suferit un proces analog: zeul care veghează la ordinea și desfășurarea legitimă a adunării populare (trebuie să ținem cont de ceea ce am spus deja despre prezența În aceste cazuri a unui preot care conduce și pedepsește În numele voinței zeilor) trebuie să fie capabil să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pur și simplu, prezintă acea evoluție istorică pe care am indicat-o deja. Ceea ce interesează Însă este faptul că această triadă reproduce fidel o situație prezentă Înainte de primele atestări, apărută În perioada În care panteonul german era tripartit. Prin reunirea analoagă Într-un singur templu a trei zei, fiecare reprezentant al unei funcții, ni se oferă o paralelă perfectă a triadei precapitoline venerate În templul de pe Capitoliu, cu Jupiter (funcția sacră), Martexe "Marte" (funcția militară) și Quirinius (funcția economică). În al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se va regăsi În lumea nordică medievală unde țăranii constituiau o clasă socială amplă și robustă; Însă aici, prima funcție - cea sacerdotală - este redusă la minim și foarte slab reliefată, astfel Încât simplificarea observată de Cezar corespunde unei simplificări diferite, dar analoage. A fost așadar marele merit al lui Dumézil (1958) de a fi pus În lumină faptul că, Într-un poem eddic, Rígsthula, există urme clare ale conceperii societății Într-un mod cât se poate de asemănător cu cel indo-european pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aceste cauze interne se adaugă slăbirea Egiptului care a încetat să susțină cetățile cananeene. Există paralelisme mai mult sau mai puțin antice ale acestui fenomen: construirea piramidelor din Egipt, templele Maya sau statuile din Insula Paștelui au avut un efect analog asupra culturilor și societăților în aceste părți ale lumii: epuizarea economică ce pune capăt, brusc, unui sistem politic caracterizat de exploatare excesivă. „Israel” a luat locul unei culturi aflate la sfârșitul vieții. De asemenea, conform teoriilor mai recente, acest „Israel
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
unii producători europeni de mașini (Porsche În Germania, Renault și Citroën În Franța, Morris În Marea Britanie), anticipând un salt În cererea de automobile personale după revirimentul economic, au Început să se gândească la un nou tip de mașină de familie - analog ca funcție cu Modelul T al lui Henry Ford din urmă cu douăzeci de ani: fiabil, produs În masă și accesibil. Războiul a Întârziat apariția acestor modele, dar, la Începutul anilor ’50, noi linii de producție erau instalate Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]