11,096 matches
-
dar aș vrea să se știe nu sunt un muzicolog, ci am fost doar amator, a fost o perioadă de trecere. A venit apoi relaxarea, când ziarul "Scânteia" era mai deschis, erau anii '66, '67, '68, perioada de după Hrușciov, care anticipa Primăvara de la Praga și se simțea în aer relaxarea ideologică. Atunci a venit un nou redactor-șef la ziar, un om pe care îl remarcasem, îl admirasem, dar despre care nu știam mai nimic, pe nume Dumitru Popescu zis "Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
puternic avânt filateliei din România.” Se arătau drepturile abonaților la revistă care constau în a primi: o carte de membru, un cod în limba sa, regulamentul, ultimul număr al revistei Filatelia, lista abonaților. Ca obligații, filateliștii abonați trebuiau să plătească anticipat cotizațiile și să răspundă la corespondența primită la timp, conform promisiunilor și cerințelor. „Colecționați mărci poștale!” - era îndemnul revistei, cu argumentele: cea mai sigură metodă de a-‚i păstra economiile este colecționarea de mărci poștale; mii de oameni au pierdut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Filatelia aveau avantajul că își puteau da mâna cu prietenii filateliști peste țări și mări. Era redactată în limbile română, franceză, germană și engleză. * Fișier Fișier, revistă scoasă la Cernăuți în anul 1934 de E. Ar. Zaharia și care anticipa „Iconarul” cernăuțean. Fiecare număr din Fișier cuprindea un singur articol. În numărul 2, Liviu Rusu publica „Mascarada de la Conservator”, iar Ion Ștefan în numărul 3, „Scriitori și reviste de la Brașov”. * Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei. Foaia Guvernului Țării pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a corespondenței Eliade-Pettazzoni1, să se mai poată ivi ocazia publicării unui corpus epistolar comparabil în cazul lui Eliade atât ca dimensiuni, cât și ca substanță. Și totuși, din fericire, acest fapt s-a întâmplat. Mai mult, ar fi putut fi anticipat, dacă versiunea publicată a jurnalului lui Eliade nu suporta multiple, uneori inexplicabile obturări. Căci iată ce scria Eliade în 1953, într-un fragment de jurnal premonitoriu și parțial adresat tuturor celor pe care la acea dată nu și-i putea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ei în formele culturii populațiilor contemporane iranofone, literatura de dialect ghilani. Posibilitatea extinderii ariei comparative la literatura populară afgană și kurdă conține o bună intuiție, din păcate neamplificată de Hasdeu 6, a continuității motivelor zoroastriene la nivelul folclorului kurd, bunăoară, anticipând astfel un câmp de cercetare care avea să se contureze pregnant, în Europa, abia în secolul următor 1 și care l-ar fi înrudit și cu corespondentul suedez al lui Eliade 2. Căci, fără să-și poată împlini proiectul de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Tudor, Corpus monumentorum religionis equitum Danuvinorum (EPRO, 13), I. The Monuments, Leiden, 1969; II. The Analysis and Interpretation of the Monuments, Leiden, 1976. 3. La vremea respectivă, Wikander plănuia un ciclu de cercetări asupra lui Mithra - pe lângă Études deja publicate, anticipa probabil o necesară dezvoltare a concluziilor referitoare la cultele danubiene ale „cavalerului” și legăturile cu cele dedicate lui Mithra, cărora li s-ar fi alăturat două alte micromonografii despre cultul lui Mithra în Armenia, respectiv Siria - cf. scrisoarea XXIII, în
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Uranizilor constituie un mit unic și un mit indo-european”) și destul de riscat, din cauza ariei largi de expertiză pe care Wikander nu a acoperit-o niciodată în totalitate, și a „rezistenței prelungite a grecilor” la abordările indoeuropeniste. Într-un fel, Wikander anticipa eventualele critici ale acestei abordări, asupra căreia el însuși nu a mai revenit: „Din mai multe puncte de vedere, se va obiecta comparațiilor pe care tocmai le-am schițat că este vorba de motive folclorice care se grupează aproape peste
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
citind rezumatele lucrărilor lor și ascultând comentariile specialiștilor. Singura secțiune interesantă: religiile iraniene” - cf. Jurnal, 17 septembrie 1960. Wikander a prezentat la acest congres o conferință („Indo-European Eschatology in Myth and Epic”) înrudită cu cercetările sale recente despre eshatologia indo-europeană, anticipând deja conținutul viitoarelor Haskell Lectures: „Bătălia de la Brávellir este identică cu lupta de la KurukÌetra. Aceste similitudini nu pot fi explicate prin împrumuturi literare (...). Vechiul statut este mai bine prezervat în Iran și Scandinavia. De unde rezultă că eshatologia zoroastriană, departe de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Într-un ideal pe care El, de altfel, Îl declară mereu și solemn. Nu, un tiran are bunul instinct de a se Înconjura de lichele sau, uneori, chiar de canalii, aceștia sunt cu adevărat „flexibili”, „imaginativi” - În sensul că-i anticipează dorințele și reflexele! -, și nu vechii tovarăși de luptă care au „neobrăzarea” de a aclama idei sau persoane dispărute când au În față expresia cea mai eclatantă a „ideii” - persoana Însăși a Șefului, care, În marea sa generozitate și forță
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
manuscrisul, Bret? - E vreunul dintre voi responsabil de soarta băieților? Am închis strâns ochii. - Băieții? Contracarasem întrebarea lui cu o altă întrebare. Vocea era pe punctual de a nu se mai abține. - Băieții dispăruți. Ești cumva... Era ca și cum vocea nu anticipase această întrebare. Ca și cum vocea ari fi asumat faptul că aș fi știut unde zăcea adevărul specific acelei situații. - Nu, Bret. Din nou, cauți unde nu trebuie. - Unde-ar trebui să caut? - Deschide ochii. Nu mai bâjbâi după lucruri care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și conservator” - răspunde VITALIE CIOBANU. Dacă l-ar auzi acum „patrioții” de la Chișinău... VITALIE CIOBANU: La Bordeaux, primar e Alain Juppé, fostul șef de cabinet al lui Jacques Chirac, omul care părăsea prim-planul scenei politice pariziene în urma alegerilor parlamentare anticipate din 1997 - provocate prin decizia neinspirată a președintelui francez -, ale căror rezultate, contrare așteptărilor, au propulsat la guvernare Partidul Socialist condus de Jospin. Am așteptat cu oarecare nerăbdare această întâlnire cu un politician francez în carne și oase, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ai mai pus nimic în gură. Oferta e bogată: salate, friptură, sosuri de mai multe feluri, bere, vin, desert. Încăperea de dedesubt e complet full. Tot aici cântă și un jazz bandul. Așadar, o croazieră de plăcere. Până la urmă, ca să anticipez, s-a dovedit o călătorie pe cinste. Îți încărcai farfuria cu mâncare și urcai sus pe punte, în bătaia vântului, unde e mai plăcut - poți admira malurile îndepărtate ale râului - dar și mai frig. Chiar destul de frig. Noroc că ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Sfântul Andrei, construit în 1927, pare un donjon de pe Highlands; cupolele cu verde și roșu în formă de ceapă te duc cu gândul la Piața Roșie; iar turnul cu coloane îngroșate la mijloc al mănăstirii Sfântul Ștefan, terminat în 1900, anticipa cu puțin decorurile din Intoleranță, filmul mut al lui Griffith. Întrecându-se care mai de care, Kaiserul, regina Angliei, țarul Rusiei au inventat la începutul secolului XX această expoziție de cópii care aduce alături unele de altele neo-Renașterea și stilul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
contradar. Gazda semnalează prin generozitate faptul că este solvabil; cu el, adică, vei putea face afaceri bune. Până una-alta, cel ce primește îl obligă un piculeț pe vizitatorul pe care-l îndoapă. Altfel spus, el nu se risipește, ci anticipează. Deși (sau poate tocmai pentru că) este mercantil și materialist, această interpretare rațională întâmpină și unele obiecții morale din partea mea. Invitat la o căsătorie șiită la Sheraton Coral Beach, sunt uluit de fastul berlusco-hollywoodian al sărbătorii, tipice pentru noii îmbogățiți și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
stele, care prevede totul și nu împiedică nimic, își are pe deplin locul în această urzeală. Așa ca marele indianist francez Sylvain Lévi (1863-1935), delegat al Alianței Israelite Universale aflat în misiune de studii în Egipt, Siria și Palestina, care anticipa dezvoltările viitoare în raportul misiunii sale din 1918 intitulat O renaștere evreiască în Iudeea. "Problemele Palestinei sunt probleme ale lumii întregi", notează el încă de la început. El evocă "pericolele unei imigrații prea rapide care ar risca să provoace o reacție
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să mai deie țâță lui Niculăieș al ei!" (vol. Mărturisiri, 1960). O Vitorie cu "harțag", cea din primele două capitole ale Baltagului, e construită pe modelul acesteia. Aceeași îndârjire temperamentală dă tonul! Mai târziu se succed machete ori simple note anticipând Cazul Eugeniței Costea (1936), Valea Frumoasei (1938) și Ostrovul lupilor (1941). În 1944 Anii de ucenicie. VI Pe marginea romanului Șoimii (în fapt, un poem eroico-romantic), N. Iorga scria că autorului îi lipsește "cetirea trebuitoare"; altfel spus, perspectiva istorică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu scăpăm de aceste nume, deși am fi putut avea doi președinți, cu alte sufixe, precum ”ase” - (Năstase), ori ”oană” - (Geoană). Viitorii președinți, care se vor confrunta în alegerile din toamna anului 2014, ori, poate mai devreme, dacă vor fi anticipate, au tot nume terminate în ”escu Ei sunt, mai mult ca sigur, candidați la președinția României. Cred, că vă închipuiți cine sunt, este vorba de Crin Antonescu, candidat din partea U.S.L., ori a altei formațiuni politice, și Dan Diaconescu, cel care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acela care încearcă, pe neașteptate, să-L abată pe Învățătorul său de pe drumul suferinței lor”. Întâietatea de care se bucură acest apostol vine din dinamismul superior pe care îl dovedește, din capacitatea de a pronunța cuvântul iluminator și de a anticipa la nivel profund traseul existențial; aceleași trăsături pot fi identificate și la flăcăul viteaz. În poveștile și legendele românești Dumnezeu în chip de bătrân este însoțit de Sfântul Petru, împreună răsplătind sau pedepsind faptele muritorilor. Mai trebuie amintită imaginea din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din balada III (196), Miorița. Toate animalele devenite accesorii pentru calul excepțional al lui Iorgovan se circumscriu ordinului ofidian, deci momentului precosmogonic, și se identifică cu țelul incursiunii în haos: șarpele mitic. Năpârca, „asociată femeii, comorilor și cunoașterii locurilor ascunse” anticipează descoperirea Fetei Sălbatice sub o piatră, așadar, în recluziune inițiatică. Cu asemenea înzestrare eroică, Iovan nu poate să rateze încercarea extremă a confruntării cu fiara atemporală, el a asimilat toată forța necesară în probe anterioare, doar implicite în text. Șarpele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
curat,/ Luminat,/ Ca argintul strecurat,/ Ca-n ziua maica ce-a fapt,/ Ca steaua din cer,/ Ca roua din pământ”, „El să rămâie curat,/ Luminat/ Ca și roua florilor,/ Ca lacrima ochilor”. Aura sacrală se instituie și datorită ceței, ea anticipând schimbările de statut sau chiar hierofaniile. Și neofitul din colinde trece prin această anticameră a sacrului: „Pe cea luncă mândră-n jos,/ Domnului Domneo!/ Grele neguri s-au slobost./ Dar prin neguri cini se primblă?/ Da Todică cu Costică/ Pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trăgea,/ Cam pe furiș,/ Cam mulcomiș,/ Mâna la brâu își pune,/ Buzduganul își trăgea,/ O dată îl răsucea,/ Ochii Sâlei îi fura/ Și în Sâla iute da,/ Așa tare o lovea,/ Încât Sâla jos cădea”. Simetrică sub aspectul evoluției narative, balada anticipa de la provocarea monstrului deznodământul. Agresată vizual de prezența alesului pe tărâmul ei, Sâla va pierde exact acest simț. Echivalentă castrării, orbirea anulează orice putere a Samodivei de a mai agresa Cosmosul, căci „ochiul este sediul vieții, personalității, sufletului”. Buzduganul, armă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu drumul „dalbului de pribeag”. În acest context, apa neagră a Cernei, „nefertilă, fără viață, ostilă, «urlătoare»” pare un topos comun celor două trasee: inițiatic și spre cealaltă jumătate a neamului. Dăruirea Cernei cu pește este un gest fast ce anticipează reordonarea universului: eroul transformă moartea în viață și de aceea poate accede mai departe, în munte. Scopul declarat al mișcării dinspre social spre neant decodează alegoria bine cunoscută a vânătorii: „După vânătoare/ De păsări ușoare,/ După-nsurătoare/ De mândre fecioare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a încheiat astfel etapa inițiatică liminară. Într-o altă variantă a baladei Iovan Iorgovan I, (6), care începe cu subiectul baladei Trei fete surori (călătoria inițiatică în căutarea de flori, ele înseși simbol marital), mezina se rătăcește în ceața ce anticipează transcenderea lumilor și va avea parte de o înghițire simbolică: „Șearpele curea,/ Fata tăbăra/ Și mi-o ajungea,/ Și mi-o apuca,/ Coada-ncolăcea,/ La brâu o strângea”. Evoluția acestui motiv a fost sintetizată de cercetătorul V. I. Propp: „șederea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mătase, semnificare transparentă a condiției superioare dobândite. Alte implicații acvatice țin de diferitele forme în care apa se manifestă și este prezentă în procesul inițiatic. Într-o colindă tip Leagăn de mătase IV, 80D, metafora negată aduce sugestia pluvială și anticipează prin simbolizarea leagănului natura dezlănțuită în diluviul deja cunoscut: „Colea-n sus, pă lângă cer,/ Cetenule, cetinoară, dragule!/ E un negru dă norel;/ Nu e negru dă norel,/ Și-i mândru legănel” (BoteniArgeș). Fata de măritat se află în planul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
limpede filiația: „Șî să găsi alți vânători/ Mai recunoscători,/ Și zise că-i urmă de căprioară,/ Să-i fie chiar împăratului/ De soțioară!” (Coșula - Botoșani). Specia lirică intimă a cântecului de leagăn oferă un indiciu neașteptat pentru configurarea traseului inițiatic, anticipând augural transferul magic dinspre sălbatic spre uman: „Nani, nani, puișor,/ Dragu mami, drag ficior./ Că tu când îi crești mari,/ Ti-i duci la vânătoari,/ Ș-îi vâna o căprioară/ S-o aduci la mama noră,/ Nani, nani puiu mami
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]