7,924 matches
-
1. Pălăria albă se centrează pe fapte, pe necesarul de informații și pe privirea obiectivă adusă de acestea. 2. Pălăria roșie trimite spre intuiție, sentimente și emoții. Cursantul se focalizează astfel pe propriile trăiri, fără a fi nevoie să le argumenteze. 3. Pălăria neagră obligă cursantul la judecată și prudență - trimite deci spre logică pesimistă. 4. Pălăria galbenă se bazează pe o logică pozitivă. Rolul presupus de ea este acela de a privi înainte la rezultatele și beneficiile ce vor fi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nuanțele unei astfel de teorii asupra fericirii umane, oricât de simplist ar fi elaborată, par să sfideze posibilitatea studiului prin chestionar. O metodă mai potrivită ar fi desigur ancheta prin interviuri în profunzime. În acest articol îmi propun însă să argumentez în favoarea utilității chestionarului, instrument care face posibile unele investigații comparative practic inaccesible unei abordări calitative. Printre avantajele anchetelor cantitative se numără posibilitatea de a obține date reprezentative statistic cu privire la o întreagă populație, precum și posibilitatea de a testa empiric ipoteze cauzale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
generale ale societății depinde evoluția viitorului adult. În literatura de specialitate se vorbește tot mai mult de faptul că funcția de socializare primară a copilului se restrânge sau nu se mai realizează. Referitor la această situație, I. Mihăilescu (2003, 164) argumentează că, în comparație cu societățile tradiționale în care funcția de socializare era evident realizată de către familie, diminuarea acesteia în societățile contemporane ar fi legată de faptul că ea a început să fie preluată și exercitată de instituții exterioare familiei (școală, instituții culturale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
că momentul decisiv în provocarea gândirii sociologice românești îl constituie revoluția de la 1848. Într-adevăr, pașoptismul a fost reperul de la care s-a pornit în construcția modernă a societății românești. Din acest punct se desfășoară comentariile și demonstrațiile autoarei. Se argumentează legitimarea sociologiei autohtone ca știință. Sociologia românească s-a constituit din nevoia stringentă a explicațiilor despre procesele de modernizare, diferite, într-o mare măsură, de acelea din țările cu o evoluție capitalistă organică. Împrumutul cultural a avut un rol decisiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
condiției mizere a muncitorilor în capitalismul timpuriu. Departe de a fi un apologet al marxismului, arătând limitele gândirii marxiste și criticând modul de aplicare a lui în ex-URSS și - adaug eu - implicit în țările foste comuniste, profesorul Allan G. Johnson argumentează foarte convingător că nu se poate face abstracție de influența concepției lui Karl Marx, care, alături de Émile Durkheim și Max Weber, rămâne unul dintre fondatorii sociologiei ca știință care studiază „viața socială și comportamentul social, în special în relație cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
personalitate - n.n.] când încearcă să înțeleagă cauzele comportamentelor neobișnuite” (p. 7). Aceasta nu înseamnă că distinsul profesor adoptă concepția contrară (situaționistă, care face din factorii de mediu cheia înțelegerii comportamentelor umane). Philip Zimbardo propune o a treia cale: abordarea sistemică, argumentând că oamenii și situațiile sunt în interacțiune dinamică. Din această perspectivă discută despre omul modern și despre societatea contemporană. Viziunea lui Philip Zimbardo despre individ și societate este tulburătoare: suntem posibili criminali și trăim într-o eră a uciderii în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Acvilei, nobilă în mod regal, energică și bravă. Este emblema lașității, a moravurilor rele și demnă de dispreț pentru toți oamenii nobili"9. Ei bine, risc să emit o ipoteză auxiliară, o intuiție de profan, fără pretenția de a o argumenta potrivit: această schimbare de atitudine nu așteaptă neapărat nașterea artei heraldice, din prima jumătate a secolului al XII-lea (când fixează Michel Pastoureau 10 apariția sistematică a stemelor în Occident), ci se petrece încă din primele secole ale creștinismului, când
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o glicoproteină hepatospecifică care reglează reciclarea receptorilor pentru insulină (29). Receptorul pentru hormonul de creștere care leagă proteine și insulină (GRBIR) produce, sub acțiunea insulinei, o atenuare a răspunsului la stimularea pe calea clasică. Existența acestor căi diferite de semnalizare argumentează de asemenea diversitatea acțiunilor insulinei în diferite țesuturi. 3.4.5. Transportorii de glucoză Funcția majoră a insulinei, aceea de a facilita transportul transmembranar și intracelular de glucoză, se exercită prin intermediul unor proteine complexe atașate mambranelor celulare și membranelor organitelor
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
86% mai rapidă la nivelul abdomenului decît al coapsei (9). De asemenea, glicemiile postprandiale sunt cu 29% mai mici după injectare în regiunea abdominală, comparativ cu coapsa (10). Această variabilitate a vitezei de absorbție a insulinelor, în funcție de locul de administrare, argumentează indicația ca insulinele prandiale să fie administrate în țesutul celular subcutanat abdominal (cu excepția unei zone circulare cu un diametru de aproximativ 4-5 cm periombilical), iar cele bazale la nivelul coapsei (în cadranul lateral care este mai bogat în țesut celular
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
decât profitabilă, atât pentru costurile efective ale îngrijirii persoanei cu diabet, dar mai ales pentru starea de sănătate și calitatea vieții acesteia. 17. EFICACITATEA BAZATĂ PE EVIDENȚE A TRATAMENTULUI CU INSULINĂ Eficacitatea insulinoterapiei în tratamentul diabetului zaharat tip 1 este argumentată indubitabil de milioanele de vieți salvate de la introducerea ei în arsenalul terapeutic. În ceea ce privește eficacitatea clinică a echilibrării glicemice în prevenirea complicațiilor tardive prin insulinoterapie, evidențele au fost aduse de rezultatele studiilor DCCT și UKPDS (1,2). În ambele studii au
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
de-al treilea capitol, și ultimul, este destinat rezilienței. Se prezintă evoluția acestui concept, aparținând abordării pozitive a ființei umane, se clarifică aspecte care țin de definirea destul de dificilă a conceptului și se fac diferențieri și asocieri cu concepte învecinate. Argumentând ideea că menirea oricărei intervenții asupra ființei umane este aceea de a-i spori reziliența, se discută posibilități de intervenție la nivelul copilului, al familiei, al grupului și al întregii societăți, din perspectiva sporirii rezilienței, a unei „reziliențe asistate”. Fără
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
discriminare, de orice fel; această durere sau suferință sunt provocate de un agent al unei funcții publice sau o persoană acționând în postură oficială sau la instigațiile unei astfel de persoane sau cu consimțământul ei expres sau tacit.” Raportul OMCT argumentează încadrarea violenței domestice ca o formă de torturare a femeii (Benninger-Budel, Lacroix, 1999), luând în discuție cele cinci elemente principale ale definiției de mai sus: 1. Tortura constă într-o durere sau suferință acută, fizică sau mentală. 2. Există intenția
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai mult cu cât e vorba despre o societate în care masculinitatea se definește prin dominanță, control asupra partenerei, inclusiv prin violență. Făcând referire la studii întreprinse de Straus și colaboratorii săi, în 1980, folosind date din 1975, Flynn (1990) argumentează ideea violenței generate în cuplu, aproape în mod egal de către femeie și bărbat. Cele mai frapante date ale acestui studiu arătau ca în 49,5% dintre familiile cercetate, alcătuind un lot reprezentativ la nivel național în SUA, violența partenerilor de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al comunității ce reprezintă o motivație prezentă la orice individ, începând cu vârsta adolescenței, și care se face simțit într-o largă varietate de grupuri sociale influențând emoțiile, cunoașterea și comportamentele (Vieno et al., 2005). Vieno și colaboratorii săi (2005) argumentează faptul că simțul comunității este invers proporțional cu singurătatea, îngrijorarea, izolarea socială, violența și comportamentele antisociale, abuzul de substanțe, fuga de la școală și este direct proporțional cu fericirea, eficiența strategiilor de coping, deprinderile și suportul social, deprinderile de a soluționa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sănătate publică deși nu sunt foarte clare reglementările privind aplicarea în practică a acestei obligații. în SUA și Anglia există centre specializate pentru tratarea durerii, centre în care intervențiile se fac din perspectiva comportamentalistă. S-au acumulat cunoștințe, observații care argumentează nevoia de empatie, de comunicare cu pacientul. Sensul pe care personalul medical îl dă acuzelor bolnavului influențează fenomenologia durerii. încrederea, ascultarea și respectul reciproc dintre pacient și personalul medical influențează eficiența tratamentului medical. Într-o abordare holistică a ființei umane
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
crească, să se maturizeze, să înțeleagă funcționarea lumii. Copilul fără limite este uneori numit copil supraprotejat. Este copilul căruia i se aplică termenul răsfățat. Are voie să facă orice, ceilalți trebuie să se supună dorințelor și capriciilor lui. Părinții își argumentează atitudinea prin marea lor dragoste față de copil, uneori dublată de un sentiment de vinovăție că nu se pot oferi copilului în totalitate, mai ales, datorită obligațiilor socioprofesionale. Copilul crește cu sentimentul că poate face orice, că nu există limite, reguli
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sarcina de a învăța. Dacă nu se realizează această legătură datorită unor leziuni intervenite la nivelul cortexului prefrontal, noi nu mai putem alege și nu putem lua o decizie, nu putem opta, chiar dacă suntem persoane foarte inteligente. în acest sens, argumentându-și ideea prin experimente întreprinse cu subiecți suferind de leziuni cerebrale ale zonei orbitofrontale, cunoscutul cercetător în neurobiologie, Antonio Damasio (2010) spune: „O decizie rațională e o decizie imposibilă”. Căci creierul nostru emoțional este cel care reglează alegerile ce le
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
considerente legate de cutume; pedepsirea actelor de violență împotriva femeii; intensificarea sancțiunilor penale, civile și administrative. La sărbătorirea a 50 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, Organizația mondială contra torturii (OMCT) a prezentat un raport în care argumentează considerarea violenței domestice ca o formă de tortură a femeii (Benninger-Budel, Lacroix, 1999). Deși există o legislație internațională care protejează drepturile omului împotriva diferitelor forme de violență, deși există o legislație specifică pentru femeie și alta pentru protecția copilului, „observăm
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sociale poate cauza o stare de boală. Nu doar violența fizică compromite sănătatea fizică și mentală a individului, ci orice tip de violență la care este supus, și nu în ultimul rând violența socială. Krieger și George Davey Smith (2004) argumentează faptul că violența duce nu doar la injurii fizice, ci și la schimbări fiziologice în corp. Starea de boală creată de violență atinge toate laturile ființei umane: biologic (injurii și modificări fiziologice); psihologice (boli mentale și mecanisme defensive ce limitează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
areal al analizei, interesant de consemnat este studiul realizat de cercetătorul american A. Newberg asupra experienței spirituale (mistice), apelând la grila atât de în vogă a neuroștiințelor și care i-a permis publicarea unui număr de două cărți în care argumentează existența unei biologii a credinței. De asemenea, a demonstrat că persoanele care au experimentat o experiență mistică nu se mai îndoiesc de realitatea dimensiunii spirituale și de rolul ei crucial (Arntz et al., 2007). Aspirația spre realizarea marilor sinteze constituie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
au recitat „Ave Maria” în latină sau o mantră budistă „Om-Mani-Padme-Hum”(care le era total necunoscută) s-a produs, în ambele cazuri, o sincronizare a principalelor ritmuri biologice. Reputatul savant Ervin Laszlo (2008), filosof, viitorolog și expert în teoria sistemelor, argumentează, din perspectiva fizicii cuantice, existența „câmpului akashic”(acel câmp cosmic care tezaurizează întreaga informație a universului, dar și energia care generează totul) și despre care marii mistici de pretutindeni vorbesc din cele mai vechi timpuri). în lexicul modern, el a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
față, este evocarea limpezirilor pe care le-a provocat biologia moleculară și epigenetica, în problema îndelung controversată a raportului dintre ereditate (nature) și mediu, educație (nurture). B. Lipton (2001), nume cu blazon al domeniilor amintite, reechilibrează scorul în inepuizabila dispută, argumentând și rolul mediului în formarea și evoluția personalității, care în coproducție cu zestrea genetică condiționează decisiv acest proces. Aserțiunea care se degajă în mod implacabil, este aceea că existența prenatală fiind primul mediu de care are parte orice om, importanța
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
respectivă face parte din cadrul prevenției primare, întrucât modul cum îl tratăm pe copil în timpul gestației va condiționa relația sa cu lumea. Altfel spus, dacă violența este nota dominantă a vieții sale din uter, caracteristica respectivă se va perpetua și postnatal, argumentând această epidemie a violenței care tronează suveran în lumea contemporană. Un exemplu grăitor îl furnizează D. Chamberlain (1995), citându-l pe Robert Harris, un tânăr care la vârsta de 25 ani a împușcat senin și calm, doi adolescenți nevinovați. Cercetându
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îl creează adolescența, pot conduce la normalizarea comportamentelor tânărului. Așadar putem păstra mereu speranța unor schimbări pozitive, mai ales când se cunosc momentele de sensibilitate sporită, precum și factorii protectivi cei mai adecvați momentului. Stroufe și colaboratorii săi (2010, p. 45) argumentează ideea că, în cazul schimbărilor pozitive, factorul care facilitează reziliența persoanei este un „fundament timpuriu pozitiv combinat cu suportul curent”. Fundamentul timpuriu se referă la experiențele și relațiile cu adulții semnificativi copilului din prima perioadă a copilăriei sale. Reziliența apare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a lungul vârstelor, aceiași autori arată că: „Frecventarea cursurilor este un bun predictor pentru succesul profesional al adultului”(p. 1637), în vreme ce „comportamentele antisociale subminează rezultatele academice și competențele profesionale”(p. 1635). Coerența competențelor de-a lungul vârstelor este susținută și argumentată din perspectiva neurobiologică și de Fox și colaboratorii săi (1995), care studiază asocierea 267REZILIENȚA dintre inhibițiile comportamentale (îngrijorarea) manifestate față de noutate de copiii de vârstă mică și îngrijorarea socială și solitudinea la vârsta medie a copilăriei: „aceste comportamente temătoare, anxioase
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]