7,010 matches
-
Teatrul Radiofonic. Din anul 2004 conduce secția de dramaturgie a Asociației Scriitorilor București (filiala București a Uniunii Scriitorilor). Volumul de teatru „Călătoarea și Shakespeare”, apărut în 2005, a fost distins cu premiul pentru dramaturgie al Asociației Scriitorilor București. Piesa „Secretul atomic”, tradusă în limba engleză, a figurat în programul festivalului "The World’s Best Women Playwrights And Their New Plays” care a avut loc la Chicago în iunie 2007.
Lucia Verona () [Corola-website/Science/308131_a_309460]
-
război cu Statele Unite. După o îndelungată campanie în Oceanul Pacific, Japonia și-a pierdut câștigurile teritoriale inițiale, și forțele americane s-au apropiat suficient de mult pentru a începe bombardamente strategice asupra Tokyo, Osaka, și a altor mari orașe, precum și bombardamente atomice asupra orașelor Hiroshima și Nagasaki. Japonezii au acceptat în cele din urmă capitularea necondiționată în fața Aliaților pe 15 august 1945. Tribunalul Militar Internațional pentru Orientul Îndepărtat s-a întrunit pe 3 mai 1946 pentru a judeca Crimele de război japoneze
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
așa numite măsurători von Neumann) sau neideale (măsurători Landau). De observat că și produsul incertitudinilor, de ordinul 10 Joule-secundă, este atât de mic încât principiul incertitudinii are efect neglijabil la scară macroscopică, în ciuda importanței pe care o are la nivel atomic sau subatomic. Principiul incertitudinii a fost un pas important în dezvoltarea mecanicii cuantice când a fost formulat de Werner Heisenberg în 1927. Este adesea confundat cu efectul de observator. Un postulat fundamental al mecanicii cuantice, care se manifestă în principiul
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
Werner Heisenberg a enunțat principiile de bază a unei mecanici cuantice complete. În acest nou context, el a înlocuit variabilele comutative clasice cu unele necomutative. Lucrarea lui Heisenberg a marcat o radicală desprindere de tentativele anterioare de rezolvare a problemelor atomice cu ajutorul doar al cantităților observabile. El scria într-o scrisoare din 1925: "Toate eforturile mele se îndreaptă spre a ucide și a înlocui conceptul de cale orbitală care nu poate fi observată." Decât să se lupte cu complexitățile orbitelor tridimensionale
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
incertitudinii. Heisenberg a spus că este imposibil să se determine simultan și cu precizie nelimitată poziția și impulsul unei particule, dar datorită faptului că valoarea constantei lui Planck este atât de mică, Principiul Incertitudinii se poate aplica doar mișcării particulelor atomice. Totuși, cultura adesea interpretează greșit acest lucru, spunând că este imposibil teoretic să se facă o măsurătoare perfect precisă. Piesa lui Michael Frayn "Copenhagen" prezintă unele din procesele care au dus la formarea Principiului Incertitudinii. Piesa dramatizează întâlnirile dintre Werner
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
naturală. Procesul nu depinde de temperatură, presiune sau de combinația chimică în care apare atomul al cărui nucleu suferă dezintegrarea. Pe de altă parte, dezintegrarea este un fenomen aleator: nu se poate determina când se va dezintegra un anumit nucleu atomic, deși pentru o populație mare de nuclee de un anumit tip se poate estima câte nuclee vor suferi dezintegrarea într-un anumit interval de timp. Cantitatea de substanță variază după o lege exponențială: formula 1, unde: De remarcat că asta înseamnă
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
de secundă până la miliarde de ani. Printre cele mai lungi perioade de înjumătățire le au izotopii U, U , Th și K. Există următoarele forme de dezintegrare: Dezintegrarea spontană este un fenomen de transformare a atomilor grei prin procese radioactive. Nucleul atomic se va despica în două sau mai multe fragmente, respectând regula prin care două fragmente rezultate vor avea totdeauna dimensiuni egale. Suma masei fragmentelor rezultate fiind egală cu masa nucleului inițial. Izotopii uraniului se transformă prin procesul dezintegrării spontane: Acest
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
se transformă prin procesul dezintegrării spontane: Acest fenomen are loc la nucleii cu un număr mic de protoni. He → He + n B → Be + p In acest caz în loc de emisiune de protoni sau neutroni, are loc o emisiune de nuclei mari atomici: Acest fenomen are loc în cazul unei emisiuni intense de protoni, ca de exemplu în cazul fierului când doi protoni colidează simultan cu nucleul, fiind posibilă chiar emisiunea simultană a 2 protoni. Fe → Cr + 2 p In acest caz în
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
fenomen are loc în cazul unei emisiuni intense de protoni, ca de exemplu în cazul fierului când doi protoni colidează simultan cu nucleul, fiind posibilă chiar emisiunea simultană a 2 protoni. Fe → Cr + 2 p In acest caz în nucleul atomic se produce o transformare a unui neutron într-un proton însoțită de emisiunea unui electron cu energie mare, numărul atomic crescând cu o unitate. formula 6 In acest caz un proton din nucleu se transformă într-un neutron și un pozitron
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
simultan cu nucleul, fiind posibilă chiar emisiunea simultană a 2 protoni. Fe → Cr + 2 p In acest caz în nucleul atomic se produce o transformare a unui neutron într-un proton însoțită de emisiunea unui electron cu energie mare, numărul atomic crescând cu o unitate. formula 6 In acest caz un proton din nucleu se transformă într-un neutron și un pozitron încărcat cu energie, numărul atomic micșorându-se cu o unitate. l: formula 7 Mai există o posibilitate de transformare a unui
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
a unui neutron într-un proton însoțită de emisiunea unui electron cu energie mare, numărul atomic crescând cu o unitate. formula 6 In acest caz un proton din nucleu se transformă într-un neutron și un pozitron încărcat cu energie, numărul atomic micșorându-se cu o unitate. l: formula 7 Mai există o posibilitate de transformare a unui proton în neutron prin captare de electroni. Se produce când nucleii atomici, după o dezintegrare, sunt încărcați cu energie mare, radiațiile γ fiind unde electromagnetice
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
nucleu se transformă într-un neutron și un pozitron încărcat cu energie, numărul atomic micșorându-se cu o unitate. l: formula 7 Mai există o posibilitate de transformare a unui proton în neutron prin captare de electroni. Se produce când nucleii atomici, după o dezintegrare, sunt încărcați cu energie mare, radiațiile γ fiind unde electromagnetice de înaltă frecvență. Această emisiune nu produce transformări ale protonilor sau neutronilor nucleari, ci numai în cazul emisiilor α și β, ca de exemplu: formula 9 Dezintegrarea alfa
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
energie mare, radiațiile γ fiind unde electromagnetice de înaltă frecvență. Această emisiune nu produce transformări ale protonilor sau neutronilor nucleari, ci numai în cazul emisiilor α și β, ca de exemplu: formula 9 Dezintegrarea alfa este procesul prin care din nucleul atomic se emite o particulă alfa (doi protoni și doi neutroni), cu apariția unui atom având numărul atomic diminuat cu 2 și numărul de masă diminuat cu 4. U →Th + He Dezintegrarea beta este procesul prin care nucleul atomic emite particule
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
sau neutronilor nucleari, ci numai în cazul emisiilor α și β, ca de exemplu: formula 9 Dezintegrarea alfa este procesul prin care din nucleul atomic se emite o particulă alfa (doi protoni și doi neutroni), cu apariția unui atom având numărul atomic diminuat cu 2 și numărul de masă diminuat cu 4. U →Th + He Dezintegrarea beta este procesul prin care nucleul atomic emite particule beta (electron sau pozitron) pentru a obține număul optim de protoni și neutroni. Există două tipuri de
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
din nucleul atomic se emite o particulă alfa (doi protoni și doi neutroni), cu apariția unui atom având numărul atomic diminuat cu 2 și numărul de masă diminuat cu 4. U →Th + He Dezintegrarea beta este procesul prin care nucleul atomic emite particule beta (electron sau pozitron) pentru a obține număul optim de protoni și neutroni. Există două tipuri de dezintegrare beta: beta minus (β-) când se emite un electron și beta plus (β+) când se emite un pozitron. La dezintegrarea
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
Uraniul 238 (U, cel mai greu dintre izotopii naturali), se dezintegrează foarte încet (timp de înjumătățire 4,5 milioane ani) prin emisie de raze α. Pierzând astfel 4 unități din numărul său de masă și două unități din numărul său atomic, uraniul se transformă în nucleul de thoriu 234 (Th); elementul uraniu se transformă în elementul thoriu. Acesta din urmă este și el radioactiv, nucleul său emite o particulă β și se transmută în nucleul de Pa (protactiniu); acesta tot prin
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
a Operațiunii Weserübung. Guvernul norvegian a fugit din capitală și după două luni de lupte a plecat în exil în Anglia, de unde a continuat lupta. După ce a ocupat țara, gemanii au început să producă componente de mare importanță ale bombei atomice, în principal apă grea. O operațiune anglo-norvegiană de distrugere a instalțiilor de la Uzina de apă grea "Norsk Hydro" a fost anulată după pierderea parașutiștilor-tehicieni britanici care trebuiau să execute sabotajul. Un comandou norvegian a reușit în februarie 1943 să distrugă
Participanții la al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/307533_a_308862]
-
teoretice contemporane, așa-numitul "principiu de excluziune", care a primit ulterior numele său. Acest principiu a fost stabilit ca rezultat al studierii sistemului periodic al lui Mendeleev și a teoriei cuantice a lui Niels Bohr și permite înțelegerea proprietăților sistemelor atomice și explică distribuția elementelor în sistemul periodic. În lucrările ulterioare, Pauli a furnizat o generalizare a acestui principiu, stabilind valabilitatea sa pentru orice particulă cu spin întreg. Câțiva ani mai târziu, în legătură cu necesitatea explicării fenomenelor din cadrul deintegrării beta (formula 1), Pauli
Wolfgang Pauli () [Corola-website/Science/307674_a_309003]
-
Monica se întâlnește. Când acesta decide să se înscrie într-o competiție de lupte libere, Monica îl părăsește. David ("the scientist guy") este marea dragoste a lui Phoebe până să îl întâlnească pe Mike Hannigan. Este fizician specializat în fizică atomică. Phoebe și David se îndrăgostesc, însă David este nevoit să plece la Minsk pentru a-și continua cercetările. Eddie se mută cu Chandler pentru o scurtă perioadă în care Joey se mută singur. Chandler descoperă că nu au nimic în
Listă de personaje secundare ale serialului Friends () [Corola-website/Science/307659_a_308988]
-
prin întâlnirea lor și prin diversele lor legături, formează lucrurile și ființele. Astfel, "nimic nu se naște din nimic": tot ceea ce există nu este decât o anumită combinație de atomi; de asemenea, moartea reprezintă descompunearea unui corp în elementele sale «atomice». Epicur este deci materialist: deoarece orice lucru este o combinație de atomi, orice lucru este de natură materială. Sufletul însăși este o compoziție de atomi; iar ordinea lumii nu este rezultatul unui plan rațional sau al exercitării unei inteligențe divine
Epicureism () [Corola-website/Science/307728_a_309057]
-
este de natură materială. Sufletul însăși este o compoziție de atomi; iar ordinea lumii nu este rezultatul unui plan rațional sau al exercitării unei inteligențe divine, ci al hazardului. Ea s-a format prin jocul mecanic și orb de combinații atomice. Astfel, există o infinitate de lumi, iar cosmosul nu este veșnic. În ceea ce îi privește pe zei (și ei materiali), ei există, dar, fericiți și independenți, tot așa cum vor să ajungă și înțelepții, ei se dezinteresează de lume și de
Epicureism () [Corola-website/Science/307728_a_309057]
-
la Budapesta, care a salvat viețile a aproximativ 15.000 de evrei din Ungaria. Marcel Junod (1904-1961), un fizician din Geneva, a fost un alt delegat faimos. Acesta a fost unul dintre primii străini care au vizitat Hiroshima după ce bomba atomică a fost lansată. În 1944, CICR a primit al doilea Premiu Nobel. Ca și în Primul Război Mondial, a primit singurul Premiu Nobel pentru Pace din timpul conflictului militar (1939-1945). La sfârșitul războiului, CICR a lucrat cu societățile naționale de
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
Universității din București în anul 1955 și a obținut doctoratul în fizică cu acad. prof. Șerban Țițeica, cu teza "„Teoria microscopică a dezintegrării alfa”" (1962). Imediat după absolvirea facultății este repartizat la Secția de Fizică Teoretică a Institutului de Fizică Atomică din București. Aici își desfășoară activitatea în calitate de fizician (1955-1960), cercetător științific (1960-1962), cercetător științific principal (1962-1970), șef secție (1970-1974), cercetător științific principal (1974-1983). În 1964 susține cursuri la Universitatea din Helsinki iar în 1966 la Universitatea din Mainz, RFG, unde
Aureliu Emil Săndulescu () [Corola-website/Science/306894_a_308223]
-
Eliade Ștefănescu și Werner Scheid (Giessen), "Teoria sistemelor cuantice deschise aplicată la reacții nucleare". A pus în evidență un al patrulea tip de radioactivitate naturală, după celelalte trei anterior cunoscute: alfa, beta și gama: radioactivitatea cluster sau de nuclei mari atomici. În timpul vizitei la Universitatea din Frankfurt a dezvoltat o noua "Teorie a fragmentarii pentru producerea nucleelor supragrele". Aceasta a condus efectiv la producerea în laborator a unor astfel de nuclee. A fundamentat "Teoria microscopică a dezintegrării alfa", recunoscută în mediile
Aureliu Emil Săndulescu () [Corola-website/Science/306894_a_308223]
-
în Sistemul Solar. Modelul a fost dezvoltat în urma experimentelor realizate de către Hans Geiger și Ernest Marsden în anul 1909. Ei au studiat, sub îndrumarea lui Ernest Rutherford, împrăștierea particulelor α la trecerea printr-o foiță subțire din aur. Conform modelului atomic elaborat de Thomson, particulele trebuiau să fie deviate cu câteva grade la trecerea prin metal din cauza forțelor electrostatice. S-a constatat, însă, că unele dintre ele erau deviate cu unghiuri mai mari decât 90° sau chiar cu 180°. Acest fapt
Modelul atomic Rutherford () [Corola-website/Science/306961_a_308290]