6,163 matches
-
pentru foarte mulți dintre adulți, el poate fi considerat obraznic sau chiar copil problemă. Neglijența parentală este și mai problematică. Acest stil se caracterizează prin utilizarea limitată, în mică măsură, atât a controlului, cât și a afecțiunii. Este cazul părinților centrați pe propriile interese, care ,,fugˮ de responsabilitățile parentale. Granița dintre subsistemul parental și cel al copilului este destul de permeabilă dar, acest lucru se datorează refuzului părinților de a se implica prea mult în relația cu copilul. Dezavantajele acestui tip de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
așa cum se prezintă uneori. Iată câteva exemple: Viziunea operațională plată aplicarea legislației sociale securitatea salariatului Viziunea tactică descentralizarea funcției emergența noțiunii de competență cunoștințe asupra resurselor umane Viziunea strategică contribuția funcției la elaborarea strategiei, noțiunea de partener de afacere funcția centrată pe persoană, noțiunea de angajabilitate „resursele umane - totalitatea salariaților unei organizații”<footnote Mathis, Robert L., Nica, Panaite C., Rusu, Costache, Managementul resurselor umane, Editura Economică, București, 1997, p. 451. footnote>; „managementul resurselor umane - toate activitățile, atât privitoare la manageri, cât
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Un nou concept privind rolul oamenilor și funcția tehnologiei în fabricație trebuie asigurat”<footnote Idem, The Future of Industry in Europe, Mechanical Engineering, Commission of the European Communities, FOP 360, Brussels, 1993, p. 13. footnote>. Resursa umană de tipul managementului centrat pe om construiește noi tipuri de capabilități dezirabile, generează acțiuni susținute de creare a acestora și de reorganizare a organizațiilor, pentru a crea „spațiul social al muncii” în care să se aplice aceste noi capabilități. Chiar termenul de „resursă umană
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ierarhie a conducerii. Noile realități societale, în curs de cristalizare și la noi în țară impun o „ruptură” de vechea practică și gândire. „Într-un anumit fel, trebuie sa adoptăm o gândire de ruptură și să ieșim dintr-o logică centrată pe funcționarea internă, în care diferitele funcții depind de teritoriu, specializări și să ne concentrăm pe activitățile care au ponderea valorii adăugate pentru client”<footnote Jacob, Guy, Le reenginering de l’entreprise, l’entreprise reconfigurée, Hermès, Paris, 1994, p. 20
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pletoric înscris în însăși substanța personajelor care evoluează în cadrul de viață estetizat, cu privilegierea unei componente fantasmale care se regăsește într-o artă somptuară asociată cu cruzimea. Luchian va transcrie viziunea estetizantă a lui de Feure în panourile sale decorative centrate în jurul câte unui personaj feminin. Pentru pictura română devine semnificativă trecerea de la un idilism cu note naive, pitorești, la o dimensiune a unui simbolism difuz al întâlnirilor semnificative, emblematice, misterioase, la care contribuie paradoxal și o tușă impresionistă, precum la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aspect de severitate monahală în silueta sa, stă lângă un taluz pe care se află un veșmânt alb. Are capul acoperit cu o rasă, iar chipul pare adâncit într-o intensă meditație cu ochii închiși. Figura sa apare supradimensionată, ea centrează întregul tablou. Se pot vedea undeva în depărtare un oraș și trei plopi solitari. Reprezintă ei o aluzie la Sfânta Treime? Avem, de asemenea, câteva motive vegetale aproape stilizate în prim plan, și în fundal, un relief eteric. Umanitatea se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se opunea astfel o feminitate perversă, care a cunoscut în literatura epocii o bogăție cu totul specială"357. Feminitatea circumscrisă unei vocații domestice sau transferată registrului mariologic este demonizată și idealizată în același timp. O bună parte din tratări sunt centrate pe eșecul gestionării elementului feminin inoculat subversiv tinerilor dandy, pe latențele problematice pe care feminitatea le conține, pe indicibilul unor posturi și expresii încifrate la nivel somatic. Studiile de specialitate identifică un profil isteric, sau ceea ce Rodolphe Rapetti numește "corpul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
femeilor. Ca în pictura decorativă, totul este adus în prim plan, pe o pajiște înflorită țigăncile culeg fructe din arbori exotici; Cecilia Cuțescu-Storck situează personajele acestui triptic la distanțe relativ egale, pentru a evidenția o armonie deplină. Întreaga pictură se centrează în jurul unei femei îmbrăcate într-un veșmânt diafan, de culoare albă, deasupra căreia se închide o arcadă formată din corolele și lujerii florii-soarelui, către care ea ridică mâinile într-un gest de vot. Pictorița nu urmărește o activitate reală, acțiunea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vigoarea și intensificarea cererii consumatorilor. Hiperconsumatorul apare ca un actor ce trebuie reponsabilizat În sensul că practicile sale excesive pot dezechilibra ecosfera. A doua idee ce decurge din prima este că o societate bazată pe hiperconsum corespunde unei stări economice centrate pe consumator. Acestei noi ordini economice În care consumatorul se impune ca stăpân al universului, atenționează G. Lypovetsky (2007, p. 7), Îi corespunde o revoluție profundă a comportamentelor și a imaginarului consumatorist: „De la consumatorul supus constrângerilor poziției sale sociale s-
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Prezentarea detailată a acestor faze a urmărit să evidențieze mecanismul intern de gândire și procesele psihice asociate de care uneori nici consumatorul Însuși nu este conștient. Implicarea consumatorului În fiecare etapă a procesului decizional este reflectarea componentelor cognitive (motivații utilitare centrate asupra caracteristicilor funcționale ale produsului) și afective, iar intensitatea Își are sorgintea În importanța pe care o are produsul sau serviciul pentru consumator și În riscul pe care-1 implică cumpărarea lui. Cunoașterea tuturor acestor etape ale procesului decizional are mare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
rezolvării de probleme câștig câștig. 4.4. Managementul imaginii și strategii creative pentru manageri Conceptul de automonitorizare sau monitorizare de sine se definește - În opinia lui P. Iluț (2001, 63-64) - prin măsura În care, În relație cu semenii, indivizii sunt centrați pe sine, Își exprimă gândurile, atitudinile, sentimentele proprii În orice situații, sau, dimpotrivă, sunt foarte sensibili la contexte, sunt preocupați intens de a se adapta la circumstanțele specifice, la opiniile și conduitele celorlalți, mai ales la cei de la care ar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
galben... Altădată, În Plumb, pe lângă impresia colorată, mai simțeam alta statică, de greutate. Plumbul apasă mai greu pe om... Cât privește despre mine am fost și rămân un poet al decadenței." Gama de culori este restrânsă În poezia lui Bacovia, centrată pe câteva motive tipic simboliste: urâtul, plictisul, tristețea, monotonia. Esențial sugestivă, culoarea, În loc să reliefeze obiectul, dimpotrivă, Îi estompează conturul, Îl dizolvă, Într-un fluid unic, În stare să impună o anumită stare de spirit. Culorile, ca și instrumentele muzicale, au
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
era supusă literatura vremii. Privit din perspectivă estetică, Ilie Moromete este cu siguranță un personaj clasic, deși nu poate fi ignorată perspectiva realistă. Construcția personajului este reperul fundamental Întrun roman a cărui acțiune are mai puțină importanță. Epicul nu se centrează pe fapte și Întâmplări legate Între ele prin diferite modalități narative, și nu e de mirare că În roman acestea sunt parcă incidentale și nu prevăzute mai Înainte. Personajul parcă trece pe lângă evenimente și nu-l marchează fundamental. Dacă mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este cea care Își spune cuvântul, dar spiritul său rămâne Întreg. Oricum, au trecut 20 de ani de la Întâmplările petrecute În primul volum. Personajul nu putea rămâne la stadiul de atunci. Chiar dacă el nu mai joacă rolul principal, autorul Își centrează atenția, obiectivul observației spre el și Îi urmărește evoluția. Vitalitatea eroului nu scade, o dovadă a acesteia o constituie faptul că se Îndrăgostește și trăiește clipe de fericire oferite numai de dragoste și satisfacerea ei fizică, lucru rar Într-un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
semn al lungului șir de lupte prin care un popor șia păstrat neștirbită dorința de libertate. 4. Personajele: Piesa are multe personaje, unele individualizate, altele, simple apariții simbolice. La polii conflictului se află Vlad Țepeș și Mahomed. Marin Sorescu Își centrează atenție spre cele două peronaje fundamentale, cu valoare de simbol. MARIN SORESCU - „RĂCEALA” comentariu Tragedia de inspirație istorică „Răceala”, publicată În anul 1976 În revista „Teatru”, evocă o eroică pagină din istoria Țării Românești, lupta pentru apărarea independenței, sub conducerea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
corupte, orientate mai mult spre parazitarea resurselor interne, incapabile sau chiar neinteresate de a se angaja în programe de dezvoltare. Această situație creează paralizii, disperări colective, demoralizări. Este explicabil de ce multe programe ale Occcidentului adresate țărilor cronic subdezvoltate s-au centrat pe o abordare „de jos în sus”: sprijinirea comunităților locale în scopul de a se dezvolta prin mobilizarea resurselor interne. Această strategie conține tacit un pesimism cronic. Ea nu are în vedere nici „așteptarea” ca economia de piață națională, integrată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
motivație colectivă de a explora posibilitățile de acțiune. Societățile se confruntă continuu cu probleme sociale specifice: delincvență, tensiuni și conflicte sociale, catastrofe naturale, criză economică. Soluționarea problemelor duce frecvent la perfecționarea sistemului. Un exemplu tipic este societatea americană. Aceasta este centrată pe „problemele sale sociale” și promovează soluții. Nu este întâmplător că unul dintre cele mai populare cursuri din universitățile americane îl contituie problemele sociale. Nu orice orientare spre soluționarea problemelor sociale reprezintă un caz de dezvoltare socială. Cele mai multe probleme sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de acțiune. Cazul sociologiei românești este sugestiv pentru această fază. Inițial, căutarea soluției la problema socială a fost comportamentul tipic de căutare a soluției pe schema „problemei cu soluție unică”. Reforma, ca mijloc de atingerea a obiectivului dezvoltării, a fost centrată pe formularea soluțiilor care s-au prefigurat a fi utilizabile. Este tipică perioada anilor ’90 a tranziției în România. Fiecare program de schimbare, fără o examinare a adecvării lui și, cu atât mai puțin, căutarea unui pachet complex de măsuri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
strategiei/planului. Riscul monitorizării este crearea unei anumite rigidități a acțiunii, o deschidere insuficientă față de critica opțiunii strategice/a planului și explorarea alternativelor. Faza a opta: evaluarea strategiei/planului. Conceptul de evaluare deschide un alt tip de analiză: analiza se centrează pe gradul de realizare a obiectivului - eficacitatea globală a acțiunii sociale. Evaluarea impune identificarea factorilor responsabili de eventualul eșec sau de eficacitatea scăzută. Cauzele pot fi: deficiențe în operaționalizarea strategiei - în acest caz, este nevoie de revederea planului în perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
purtători de raționalitate sunt constitutivi societății în întregul ei, nu doar unor categorii, cum ar fi capitaliștii protestanți, așa cum apare în lumina teoriei weberiene. Cele trei cercuri concentrice ale modernizării ar fi acestea: - cercul interior (C) - economia și valorile sale (centrate pe productivitate și pe universalism); - cercul median (B) - baricada imunologică pe care o ridică societatea contra economiei (tabuuri, religie tradițională, moralitate, lege, filosofie, religie populară); cercul median indică așadar acele instituții defensive care țin economia sub control; - cercul exterior (A
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
J So, 1990, p 94). La această stare de lucruri s-au produs următoarele tipuri de reacții: apariția unei Școli neomarxiste - „Marxiștii clasici priveau imperialismul din perspectiva metropolei (a «centrului»), ca stadiu al capitalismului monopolist”, „neomarxiștii văd imperialismul d.p.d.v. «periferial», centrându-se pe acuzarea imperialismului privitor la dezvoltarea lumii a treia” (So, 1990, p. 94). „Neomarxiștii percep burghezia ca incapabilă să îndeplinească rolul de eliberator al forțelor de producție” (So, 1990, p 94); apariția teoriei dependenței și a schimbului inegal: A.G.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
putem constata că într-o perioadă relativ scurtă politicile comunitare au produs politici de dezvoltare regională, instituții și regiuni, mai mult sau mai puțin funcționale, însă au contribuit puternic la difuzarea unor idei, la popularizarea unui mod de a acționa, centrat pe regiune, pe mecanisme în principal economice, dar mai ales pe ideea de proiect de dezvoltare și de actor social. Bibliografie Constantin, D.L., 2002, „An Institutional and Cultural Perspective on Romanian Regional Development Policy”, în M.M. Fischer, G. Atalik (coord
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre greșelile majore ale administrării tranziției în Europa de Est și în România a fost imaginea unui punct de plecare „zero” de la care istoria reîncepe și de la care natura umană orientată spre schimb, piața liberă și proprietate se poate manifesta în voie. Centrate în jurul unei imagini de tipul tabula rasa, istoria personală, comunitară, regională sau socială nu are nici o influență pentru că principiile economiei de piață sunt instinctuale, presociale și anistorice. Promovată de „experții” occidentali, precum și de susținătorii terapiei de șoc (cu putere de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să se îndrepte țara? Ceea ce îmi propun este să identific o fațetă a ceea ce Rawls (1973) numește idealul social, ce reprezintă „concepția asupra societății, viziunea asupra felului în care diferite scopuri ale cooperării sociale trebuie înțelese” (p. 9). Capitolul se centrează cu preponderență pe politicile sociale care au impact asupra dezvoltării sociale, focalizându-se pe aspecte precum rolul statului în furnizarea bunăstării, suportul pentru finanțarea diferitelor programe sociale, legitimarea politicilor de combatere a sărăciei. În fapt, problematica abordată vizează legitimitatea politicilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și specialiștii necesari pentru schimbările structurale ale cadrului instituțional-administrativ și ale celui legislativ, cerute de reforma serviciilor specializate de asistență socială pentru copil. Este de menționat, în acest context, raportul realizat cu sprijinul Reprezentanței UNICEF în România - Pentru o societate centrată pe copil -, apărut în iulie 1997. Acest raport științific a fost elaborat pe baza unei ample cercetări, desfășurată pe o durată de aproape doi ani, la inițiativa Delegației Comisiei Europene, Consiliului Europei, a USAID, a Băncii Mondiale, a Departamentului pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]