7,769 matches
-
Prințul Mării", principe și epifanie a Apelor subterane. Semnificația mitologică a luptei e multiplă. Pe de o parte, pe planul imageriei sezoniere și agricole, victoria lui Baal desemnează triumful "ploii" asupra "Mării" și a Apelor subterane; ritmul pluvial, reprezentând norma cosmică, se substituie imensității haotice și sterile a "Mării" și a inundațiilor catastrofale. O dată cu victoria lui Baal, triumfă încrederea în ordinea și stabilitatea anotimpurilor. Pe de altă parte, lupta împotriva Dragonului acvatic ilustrează emergența unui zeu tânăr în calitate de învingător și, în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Infern el se împreunează cu o junincă și concepe un fiu. Baal îl îmbracă cu haina sa și îl înfățișează lui El. S-ar zice că în acest moment de mare pericol Baal își reia forma sa primă, de Taur cosmic; în același timp el își asigură un succesor, pentru cazul când nu s-ar mai întoarce pe pământ. Nu știm cum a murit Baal, dacă a fost învins în luptă sau pur și simplu zdrobit de prezența terifiantă a lui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
viața este un dar divin, dar nu cunoaștem mitul facerii omului. O asemenea viziune religioasă nu era exclusiv canaaneană. Dar importanța și semnificația sa au fost reimpulsionate atunci când israeliții, pătrunzând în Canaan, au fost confruntați cu acest tip de sacralitate cosmică, implicând o activitate cultuală complexă și, în pofida exceselor orgiastice, nu lipsită de grandoare. Deoarece credința în sacralitatea vieții era împărtășită și de israeliți, o problemă se punea de la început: cum să păstrezi o credință asemănătoare fără să o integrezi în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și zeul "tatălui" a sfârșit prin a-i fi identificat 18. Această asimilare lasă loc presupunerii că exista o anumită asemănare structurală între cele două tipuri de divinitate. In orice caz, o dată identificat cu El, "Dumnezeul tatălui" a obținut dimensiunea cosmică pe care nu putea să o aibă ca divinitate a familiilor și a clanurilor. Este primul exemplu, atestat istoric, al unei sinteze care îmbogățește moștenirea patriarhală. Și nu va fi singurul. Numeroase pasaje descriu, destul de sumar, de altfel, practicile religioase
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
faptul că ieșirea din Egipt a fost pusă în legătură cu celebrarea Paștelui. Altfel zis, un sacrificiu arhaic, specific păstorilor nomazi și practicat de milenii de către strămoșii israeliților, a fost revalorizat și integrat în "istoria sfântă" a iahvismului. Un ritual aparținând religiozității cosmice (sărbătoarea pastorală a primăverii) a fost interpretat drept comemorare a unui eveniment istoric. Transformarea structurilor religioase de tip cosmic în evenimente ale istoriei sfinte este caracteristică monoteismului iahvist, și va fi reluată și continuată de către creștinism. 59. "Eu sunt cel
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și practicat de milenii de către strămoșii israeliților, a fost revalorizat și integrat în "istoria sfântă" a iahvismului. Un ritual aparținând religiozității cosmice (sărbătoarea pastorală a primăverii) a fost interpretat drept comemorare a unui eveniment istoric. Transformarea structurilor religioase de tip cosmic în evenimente ale istoriei sfinte este caracteristică monoteismului iahvist, și va fi reluată și continuată de către creștinism. 59. "Eu sunt cel ce sunt" în timp ce păștea oile lui letro, socrul său, preotul din Madian, Moise a ajuns, traversând pustiul, până la "muntele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
urmașii patriarhilor "poporul meu"; ei sunt, după expresia lui R. de Vaux, "proprietatea sa personală", în continuarea procesului de asimilare a "Dumnezeului tatălui" cu El, Iahve a fost și el identificat cu acesta. Iahve a împrumutat de la El structura sa cosmică și a luat titlul de Rege. "De la religia lui El, iahvismul a luat și ideea de curte divină alcătuită din bene' elohim. "28 Pe de altă parte, caracterul războinic al lui Iahve prelungește rolul Dumnezeului tatălui, protectorul, prin excelență, al
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cultual. Așa după cum nu avea "nume", Iahve nu trebuia să aibă "chip". Dumnezeu se lăsa văzut, de anumiți privilegiați, direct; pentru restul oamenilor, prin actele sale. Spre deosebire de alte divinități din Orientul Apropiat, care se manifestau sub formă umană, animală ori cosmică, Iahve este conceput exclusiv ca antropomorf. Dar el a recurs și la epifanii cosmice, căci lumea întreagă este creația sa. Antropomorfismul lui Iahve are un dublu aspect. Pe de o parte, Iahve dă dovadă de calități și defecte specific umane
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lăsa văzut, de anumiți privilegiați, direct; pentru restul oamenilor, prin actele sale. Spre deosebire de alte divinități din Orientul Apropiat, care se manifestau sub formă umană, animală ori cosmică, Iahve este conceput exclusiv ca antropomorf. Dar el a recurs și la epifanii cosmice, căci lumea întreagă este creația sa. Antropomorfismul lui Iahve are un dublu aspect. Pe de o parte, Iahve dă dovadă de calități și defecte specific umane: milă și ură, bucurie și melancolie, iertare și răzbunare. Totuși el nu arată slăbiciunile
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Apropiat 5, în ce privește Glia (+GH'EM), ea era considerată o energie vitală opusă Cerului; dar ideea religioasă a Mamei-Pământ e de dată mai recentă la indo-europcni și se întâlnește într-o zonă limitată 6. Se găsește și un alt element cosmic, Vântul, divinizat în lituanianul Wejopatis, "Stăpânul Vântului" și în iranianul Vayu și indianul Vâyu. Dar în cazul acestora din urmă e vorba de mai mult decât de niște epifanii cosmice: ei prezintă, mai ales iranianul Vayu, trăsăturile caracteristice ale zeilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
o zonă limitată 6. Se găsește și un alt element cosmic, Vântul, divinizat în lituanianul Wejopatis, "Stăpânul Vântului" și în iranianul Vayu și indianul Vâyu. Dar în cazul acestora din urmă e vorba de mai mult decât de niște epifanii cosmice: ei prezintă, mai ales iranianul Vayu, trăsăturile caracteristice ale zeilor suverani. Indo-europenii elaborează o mitologie și o teologie specifice. Ei practicau sacrificii și cunoșteau valoarea magico-religioasă a cuvântului și a cântecului (+KAN). Ei posedau concepții și ritualuri care le permiteau
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
rugăciune", terminologia s-a constituit plecând de la două rădăcini 5 în plus, sacralitatea reprezentată de Soare a permis, în vremea sincretismului greco-oriental, o îndrăzneață reelaborare teologică și filosofică, astfel încât s-ar putea spune că zeul solar a fost ultima teofanie cosmică ce avea să dispară în fața expansiunii monoteismului iudeo-creștin. 6 Adăugăm că, mai târziu, omul, ca făptură terestră (GHCMON), se opune în Occident ființelor celeste, în vreme ce în Orient găsim o concepție despre om ca făptură rațională, (MCNU), opusă animalelor; cf. Devota
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Georges Dumezil a subliniat cu pertinență deosebirile, în India vedică, la fel ca și la Roma, se recunoaște aceeași structură indo-europeană, dar cele două "câmpuri ideologice" nu sunt omogene. "Romanii gândesc istoric, în vreme ce indienii gândesc fabulos. Romanii gândesc național, indienii cosmic'. Gândirii empirice, relativiste, politice, juridice a romanilor i se opune gândirea filosofică, absoluta, dogmatică, morală și mitică a indienilor 11. Se pot discerne diferențe asemănătoare în "câmpurile ideologice" și la alte popoare indo-europene. Așa cum am spus, documentele de care dispunem
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
e'ternel retour, p. 22. 18 Cf. Louis Renou, Religions of Ancient India, p. 6. Iy Ceea ce ne aduce aminte de situația religiei grecești în epoca homerică: poemele se adresau unei elite militare, puțin sau deloc interesată de misterele fertilității cosmice și de postexistența sufletului, mistere care dominau, totuși, activitatea religioasă a soțiilor și a supușilor lor. Religia indo-europenilor. Zeii vedici așadar, posibil să ne gândim că anume concepții religioase, care vor deveni populare mai târziu, erau deja articulate în epoca
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de a se bucura de popularitatea lui Indra, de pildă. Dar de el se leagă două noțiuni religioase care vor avea un viitor excepțional: rta și măyă. Cuvântul rta, participiu trecut de la verbul "a se adapta", desemnează ordinea lumii, ordine cosmică, liturgică și morală, în același timp22. Nu există vreun imn închinat lui rta, dar termenul este citat frecvent (mai mult de 300 de ori în Rig Veda). Se proclamă ca făurirea lumii s-a făcut în conformitate cu rta, se repetă că
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
imn închinat lui rta, dar termenul este citat frecvent (mai mult de 300 de ori în Rig Veda). Se proclamă ca făurirea lumii s-a făcut în conformitate cu rta, se repetă că zeii acționează potrivit lui rta, ca rta stăpânește atât ritmurile cosmice, cât și conduita morală. Același principiu guvernează și asupra cultului. "Tronul lui rta" se află în cel mai de sus cer sau în altarul focului. Or, Varuna a crescut în "casa" lui rta, declară că îl iubește pe rta și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
asigure un loc important în istoria spiritualității indiene 23. La prima vedere, pare paradoxal ca păstrătorul lui rta să fie, în același timp, strâns legat de măyă. Legătura este totuși ușor de înțeles dacă ținem cont de faptul că creativitatea cosmică 21 M. Eliade, Images et symboles, pp. 124 sq. H. Petersson i-a explicat numele pornind de la rădăcina indo-europeană uer, a lega. 22 "Când vezi locul eminent pe care îl ocupă aceeași noțiune, aproape același cuvânt, atât la paraindienii din
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
măyă bune. În primul caz este vorba de "vicleșuguri" și de "vrăji", în special de vrăji de transformare de tip demonic, precum acelea ale Șarpelui Vrtra, care este măyin-u adică magicianul, trickster-ul, prin excelență. O astfel de măyă alterează ordinea cosmică, împiedică, de pildă, mersul soarelui sau ține apele legate etc. Cât despre bunele măyâ, ele sunt de două feluri: 1) măyă de luptă, "anti-măyă" folosite de Indra când își măsoară forțele cu ființele demonice 25; 2) măyă creatoare de forme
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Rig Veda, cu vreo 1500 de ani înainte de Vedănta clasică, se percepe sensul inițial al conceptului de măyă "schimbare voită", adică prefacere - creație sau distrugere - și "prefacere a prefacerii". Remarcăm încă de acum că originea conceptului filosofic de măyă - iluzie cosmică, irealitate, nonființare - se află în egală măsură în ideea de "schimbare", de alterare a ordinii cosmice, deci de transformare magică sau demonică, precum și în ideea de putere creatoare a lui Varuna, care, prin intermediul măyă sale, restabilește ordinea Universului, înțelegem astfel
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de măyă "schimbare voită", adică prefacere - creație sau distrugere - și "prefacere a prefacerii". Remarcăm încă de acum că originea conceptului filosofic de măyă - iluzie cosmică, irealitate, nonființare - se află în egală măsură în ideea de "schimbare", de alterare a ordinii cosmice, deci de transformare magică sau demonică, precum și în ideea de putere creatoare a lui Varuna, care, prin intermediul măyă sale, restabilește ordinea Universului, înțelegem astfel de ce măyă a ajuns să însemne iluzie cosmică: pentru că, de la început, e vorba de o noțiune
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în ideea de "schimbare", de alterare a ordinii cosmice, deci de transformare magică sau demonică, precum și în ideea de putere creatoare a lui Varuna, care, prin intermediul măyă sale, restabilește ordinea Universului, înțelegem astfel de ce măyă a ajuns să însemne iluzie cosmică: pentru că, de la început, e vorba de o noțiune ambiguă, ba chiar ambivalență; nu numai alterare demonică a ordinii cosmice, ci și creativitate divină, totodată. Mai târziu, Cosmosul însuși va deveni, în Vedănta, o "transformare" iluzorie, altfel spus un sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
putere creatoare a lui Varuna, care, prin intermediul măyă sale, restabilește ordinea Universului, înțelegem astfel de ce măyă a ajuns să însemne iluzie cosmică: pentru că, de la început, e vorba de o noțiune ambiguă, ba chiar ambivalență; nu numai alterare demonică a ordinii cosmice, ci și creativitate divină, totodată. Mai târziu, Cosmosul însuși va deveni, în Vedănta, o "transformare" iluzorie, altfel spus un sistem de schimbări lipsit de realitate. Revenind la Varuna, să precizăm că modalitatea sa de existență - suveran teribil, magician și maestru
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
eroul prin excelență, modelul exemplar al luptătorilor, adversarul redutabil al populațiilor Dasyu ori Dasa. Tovarășii săi, Măruții, reflectă, la nivel mitologic, societățile indo-iraniene de tineri luptători (maryă). Dar Indra este demiurg și fecundator totodată, personificare a exuberanței vieții, a energiei cosmice și biologice. Neistovit băutor de soma, arhetip al forțelor genezice, el declanșează uraganele, stârnește ploile și comandă tuturor apelor 32. Mitul central al lui Indra, de altfel cel mai important mit al Rig Vedeî, relatează lupta victorioasă a acestuia împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
condiția prealabilă a cosmogonici, în alte cazuri, miza este inaugurarea unei ere noi sau stabilirea unei noi suveranități (cf. Zeus-Typhon, BaaJ-Yam). Pe scurt, prin uciderea unui monstru ofidian - simbol al virtualului, al "haosului", dar și al "autohtonului" - o nouă "situație" cosmică sau instituțională se instaurează în lume. O trăsătură caracteristică și comună tuturor acestor mituri este teama, sau o primă înfrângere a luptătorului. Marduk și Ra șovăie înainte de a da lupta; la început, șarpele Illuyankas reușește să-1 mutileze pe zeu; Typhon
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fuge la marginile pământului și se ascunde într-un lotus "metamorfozându-se în ceva foarte mic" (Mahăbhărata, V, 9, 2 sq.; încă în RV, I, 32, 14). și zămisliseră zeii. Indra n-a făcut decât să-i despartă pe părinții cosmici și, fulgerându-1 pe Vrtra, el a pus capăt imobilității, "virtualității", simbolizată de modul de a fi al dragonului 34. După unele tradiții, "modelatorul" zeilor, Tvaștr, al cărui rol nu este clar în Rig Vadă, își construise o casă și a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]