7,252 matches
-
istorice în continuarea letopisețului lui Miron Costin. Este o compilație alcătuită de doi autori anonimi: un admirator al boierului Ioan Buhuș, prezentând istoria Moldovei dintre 1661 și 1705 (acest text este cunoscut și sub numele de Cronica buhușească), și un cronicar de Curte al lui Mihai Racoviță, căruia îi aparține a doua parte (1705-1729). Nicolae Mustea, al cărui nume este legat de titlul cronicii, cunoscută în istoriografie și ca letopisețul Pseudo-Muste, este doar copistul textului. Prima parte, ce cuprinde o expunere
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
dintre intriganții boieri Ruset. Îi urmează la domnie Gheorghe Duca, grec venit în Moldova pe vremea lui Vasile Lupu, când era simplu ucenic la „dugheană la abăgerie”. În cea de a doua domnie a lui Duca izbucnește o răscoală; înspăimântat, cronicarul vede în ea o „adunătură nebună” a orheienilor și a lăpușnenilor conduși de Hâncu și Durac serdarul, care ajung a ataca la Iași Curtea domnească. Hatmanul Buhuș este eroul principal, ca învingător, în episoadele despre luptele moldovenilor cu nemții la
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
a lăpușnenilor conduși de Hâncu și Durac serdarul, care ajung a ataca la Iași Curtea domnească. Hatmanul Buhuș este eroul principal, ca învingător, în episoadele despre luptele moldovenilor cu nemții la Suceava și la Cetatea Neamț. Calitățile de povestitor ale cronicarului unesc simplitatea, reținerea calmă cu accentele de durere, provocate de împrejurări istorice dramatice. Partea a doua, de o altă factură, are în centrul interesului pe domnitorul Mihai Racoviță, urmărit în cele trei domnii alternative ale sale. Domn plin de calități
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
Mavrocordat, grecul Spandoni, „un blestemat”, care trăiește din colportaj și intrigi. În a treia domnie a lui Mihai Racoviță sunt prezentate faptele de bravură ale domnitorului: luptele cu austriecii de la mănăstirile Cașin și Mira, incursiunea în Ardeal, ciocnirile cu tătarii. Cronicarul urmărește succint și evenimentele din Țara Românească, legate de domnia și sfârșitul tragic al lui Brâncoveanu, încheind cu lamentația asupra deșertăciunii lumii. Sunt consemnate, de asemenea, momente istorice externe: lupta lui Petru cel Mare cu suedezii, tratatul încheiat de țar
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
Țara Românească, legate de domnia și sfârșitul tragic al lui Brâncoveanu, încheind cu lamentația asupra deșertăciunii lumii. Sunt consemnate, de asemenea, momente istorice externe: lupta lui Petru cel Mare cu suedezii, tratatul încheiat de țar cu Dimitrie Cantemir, considerat de cronicar un act „nesocotit”. Sfârșitul cronicii este consacrat domniei lui Grigore II Ghica, domn ce aducea îmbunătățiri sociale (reducerea birurilor) și culturale (deschiderea unor școli). Valoarea literară a letopisețului se susține prin portretistica bogată și prin caracterul memorialistic al multor pasaje
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
altfel, și primele, succinte „povestiri”, reiterate de scrisul istoriografic. După o luptă pe Siret aparent pierdută, Ștefan „zace” o dimineață „printre morți”, până spre prânz, când e recunoscut de un boier „venit călare”, cu numele de Purice. Momentul, consemnat de cronicar în felul său concis, supravegheat, a inspirat și versiuni orale, cu personaje mitizate mai târziu, ,,tradiția” rescrisă de Ion Neculce devenind faimoasă și sursa unor prelucrări în romantism. Alt episod, plin de tensiune dramatică, ca scos din cartea lui Heliodor
CRONICA MOLDO-GERMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286525_a_287854]
-
Constantin Duca, ginerele lui Constantin Brâncoveanu, ce întreținea „cu multă cheltuială” grecii (seimenii) aduși de la Țarigrad, este tulburată de nemulțumirile boierilor Gavrilițești. Mihai Racoviță, lăudat la început pentru că era „nemărețu și cinstitoriu” cu boierimea „de țară”, cade curând în dizgrația cronicarului. Nicolae Mavrocordat, înfățișat favorabil pentru că era unchiul lui Grigore Ghica, dar și „cărturar mare”, face reforme în învățământul epocii și dă scutiri fiscale boierimii și clerului. Lui Dimitrie Cantemir, apreciat pentru cultura și buna cunoaștere a vieții turcilor, cronicarul nu
CRONICA ANONIMA A MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
dizgrația cronicarului. Nicolae Mavrocordat, înfățișat favorabil pentru că era unchiul lui Grigore Ghica, dar și „cărturar mare”, face reforme în învățământul epocii și dă scutiri fiscale boierimii și clerului. Lui Dimitrie Cantemir, apreciat pentru cultura și buna cunoaștere a vieții turcilor, cronicarul nu-i dezaprobă politica orientată spre Petru cel Mare. Cronica, antiracovițeană, îl încondeiază pe Mihai Racoviță, ce împărțea dregătoriile rudelor, era rău platnic și lacom de bani, pe care îi storcea prin înscenarea de procese. Cronicarul este martor ocular al
CRONICA ANONIMA A MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
cunoaștere a vieții turcilor, cronicarul nu-i dezaprobă politica orientată spre Petru cel Mare. Cronica, antiracovițeană, îl încondeiază pe Mihai Racoviță, ce împărțea dregătoriile rudelor, era rău platnic și lacom de bani, pe care îi storcea prin înscenarea de procese. Cronicarul este martor ocular al războiului purtat cu nemții, în 1716-1717, urmat de molime, foamete și înăsprirea birurilor, inventariate tipicar și cu obidă. Pentru protectorul său, Grigore Ghica, autorul recurge la o înșirare encomiastică de calități: bun judecător și milostiv cu
CRONICA ANONIMA A MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
CRONICARUL, publicație apărută la București, lunar, cu întreruperi, din februarie 1931 până în aprilie 1932. Director: G. Șt. Cazacu. Articolul-program, Mai departe, nesemnat, specifică: „Vom fi conduși de mișcarea artei simboliste, clasice sau moderne, care în calea ei va întâlni accentele durerii
CRONICARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286535_a_287864]
-
luptei de la Călugăreni, îi stă gândul la nuntă și la „daruri scumpe”. Până la urmă, incapabil să răspundă nevoilor vremii, cere să se retragă undeva în liniște, pentru ca - în pripă - să se răzgândească și să se reîntoarcă, nedorit, la domnie. Ironia cronicarului nu îl iartă. Urmările nefaste ale lipsei de măsură și de judecată corectă le constată cronicarul cu amărăciune și în finalul bătăliei de la Eger (1598): „Și vrea fi fost dobânda și izbânda creștinilor. Iar creștinii nu să știură cumpăta, ci
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
răspundă nevoilor vremii, cere să se retragă undeva în liniște, pentru ca - în pripă - să se răzgândească și să se reîntoarcă, nedorit, la domnie. Ironia cronicarului nu îl iartă. Urmările nefaste ale lipsei de măsură și de judecată corectă le constată cronicarul cu amărăciune și în finalul bătăliei de la Eger (1598): „Și vrea fi fost dobânda și izbânda creștinilor. Iar creștinii nu să știură cumpăta, ci să dederă a jăhui. Deci pentru multă lăcomie a avuției, ei își puseră toți capetele. [...] O
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
intervenit prin demersuri autoritar-pedagogice în formarea lui, însă i-a oferit un model de valoare, probabil pe Dumitru Micu, cu al cărui spirit metodic și echilibrat prezintă certe afinități, pe C. Stănescu, cel care l-a încurajat în activitatea de cronicar și cu care împărtășește rara capacitate de a nu-și pierde cumpătul în polemici și de a izbuti să adune în ecuații credibile cele mai contradictorii elemente ale unui peisaj cultural agitat), dar nu se arată a fi imitatorul lipsit
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
Uvertură (sau despre noua, dar atât de vechea critică), LCF, 2002, 13; Mircea Iorgulescu, Nehotărâri de critic tânăr, „22”, 2002, 16; Daniel Ștefan Pocovnicu, Fețele predestinării, ATN, 2002, 5; Gabriel Dimisianu, „Concert de deschidere”, R, 2002, 4-6; Irina Petraș, Gala cronicarului sau Despre sacrificiu, APF, 2002, 6; Cornel Vâlcu, Un debut voluminos, „Piața literară”, 2002, 12; Antonio Patraș, Singura critică, ALA, 2002, 627; George Popescu, Uvertura suverană, “Cuvântul libertății”, 2002, 3910; Adrian Dinu Rachieru, Cronicarul și tranziția, „Bucovina literară”, 2002, 9
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
R, 2002, 4-6; Irina Petraș, Gala cronicarului sau Despre sacrificiu, APF, 2002, 6; Cornel Vâlcu, Un debut voluminos, „Piața literară”, 2002, 12; Antonio Patraș, Singura critică, ALA, 2002, 627; George Popescu, Uvertura suverană, “Cuvântul libertății”, 2002, 3910; Adrian Dinu Rachieru, Cronicarul și tranziția, „Bucovina literară”, 2002, 9; Marin Mincu, Un debut critic autentic, „Ziua literară”, 2002, 27; Nicoleta Sălcudeanu, Făt-Frumos din cronică, „Cuvântul”, 2002, 9-11; Georgeta Drăghici, Mizantropul bine temperat, RL, 2002, 50; Dan Mănucă, Cronicarul și plăcerea textului, CL, 2002
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
2002, 3910; Adrian Dinu Rachieru, Cronicarul și tranziția, „Bucovina literară”, 2002, 9; Marin Mincu, Un debut critic autentic, „Ziua literară”, 2002, 27; Nicoleta Sălcudeanu, Făt-Frumos din cronică, „Cuvântul”, 2002, 9-11; Georgeta Drăghici, Mizantropul bine temperat, RL, 2002, 50; Dan Mănucă, Cronicarul și plăcerea textului, CL, 2002, 12; Al. Cistelecan, Trei cronicari (doi - în travesti), VTRA, 2002, 11-12; Eugen Simion, Oamenii mei, CC, 2003, 1-2; Nicoleta Cliveț, Despre critică și alte bucurii, VTRA, 2003, 2-3; Marius Miheț, Un lider de generație, F
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
2002, 9; Marin Mincu, Un debut critic autentic, „Ziua literară”, 2002, 27; Nicoleta Sălcudeanu, Făt-Frumos din cronică, „Cuvântul”, 2002, 9-11; Georgeta Drăghici, Mizantropul bine temperat, RL, 2002, 50; Dan Mănucă, Cronicarul și plăcerea textului, CL, 2002, 12; Al. Cistelecan, Trei cronicari (doi - în travesti), VTRA, 2002, 11-12; Eugen Simion, Oamenii mei, CC, 2003, 1-2; Nicoleta Cliveț, Despre critică și alte bucurii, VTRA, 2003, 2-3; Marius Miheț, Un lider de generație, F, 2003, 5; Constantin Coroiu, Poezia ca text și mod de
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
secolul al XIX-lea, prelungită în spitalele secolul XX. Problema psihiatrilor a fost de a diferenția această „entitate nosologică” de alte „boli psihice”. Dar modalități excentrice și problematice social de manifestare a personalității au fost descrise mereu de juriști, istoriografi, cronicari, moraliști, romancieri, antropologi, doar cu vagi aluzii la ceea ce într-o sociocultură dată se înțelegea prin „nebunie” (Fabrega, 1994Ă. În prezent, TP sunt obiectul unei preocupări medicale. Ele fac parte din nosologia psihiatrică, sunt incluse în sisteme oficiale de diagnostic
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pseudonim al lui David Michael Werner; 24.I.1906, Târgu Frumos - 28.X.1950, Tel Aviv, Israel), poet. Este fiul lui Betty (n. Mendelovici) și al lui Hanina Werner, ceasornicar, și fratele mai mare al lui Leopold Werner, poet și cronicar muzical cunoscut sub numele Vasile Cristian. După absolvirea liceului, se pare la Turnu Severin, D. a locuit o vreme la Craiova, apoi la București, unde ar fi lucrat la o editură. Cunoscut ca aderent al Partidului Comunist și suspectat chiar
DAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286673_a_288002]
-
Frédéric (29.III.1849, Tonnerre, Franța - 30.IV.1907, București), ziarist și cronicar dramatic. Gazetar francez cu studii de drept, fondator al unei publicații literare, „L’Avenir” (1868), colaborator la ziarele „Le Gaulois”, „Le Figaro” și redactor la „La Cloche” și „Le Corsaire” (în ale cărui pagini era prezent și Baudelaire), D. publică
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
servicii conservatorilor. Semna cu pseudonimele Carillon, Fantasio, Lear, Cinel. Numeroasele tălmăciri din literatura franceză, care apar fără indicarea traducătorului în „Cimpoiul”, revista scoasă de el din 1882, îi aparțin fără îndoială. Din bogată activitate publicistica desfășurată în România, contribuția de cronicar dramatic (la „Românul”, între 1875 și 1880, la „Cimpoiul”, din 1882) trece în prim-plan, desi numele lui este legat îndeobște de rolul de detractor al lui I.L. Caragiale. Într-o cronică din „Românul” (1879), dramaturgul era acuzat de imoralitate
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
rămâne contradictorie. Pe de o parte, el proclama că „un teatru național se naște din nevoile poporului”, pe de alta, îl considera loc de „petrecere, odihnă intelectuală, uitare”. Aprecia că binevenită influență traducerilor și localizărilor asupra unei dramaturgii tinere, dar, cronicar de formație clasicista, privilegia capodoperă, recomandând marele repertoriu universal: Shakespeare, Molière, Hugo. De o analiză nuanțata se bucură interpretările shakespeariene datorate trupelor Rossi și Salvini. Cultură, finețea judecății de valoare privind jocul actorilor - voce, dicție, mișcare scenica - sunt partea cea
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
marele repertoriu universal: Shakespeare, Molière, Hugo. De o analiză nuanțata se bucură interpretările shakespeariene datorate trupelor Rossi și Salvini. Cultură, finețea judecății de valoare privind jocul actorilor - voce, dicție, mișcare scenica - sunt partea cea mai rezistentă a activității sale de cronicar. El judeca spectacolul ca entitate. Pe V. Alecsandri îl prețuia pentru „frumusețea senina”, clasică a operei, pentru fantezie și lirism, însă nu fără temei a formulat într-o amplă cronică din „Românul” consacrată piesei Despot-Vodă rezerve cu privire la construcția și la
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
Militară de Administrație. Aici colaborează la „Ateneul cultural” și e prieten cu G. Bacovia. Mutat, în 1928, în București, scrie în „Orizonturi noi”, publicație condusă de Pan M. Vizirescu și de G. Bacovia și continuată de revista „literară, artistică, social㔄Cronicarul” (1931-1934), al cărei director a fost. Apare cu versuri în „Astra Maramureșului”, „Brașovul literar și artistic”, „Crainicul”, „Condeiul”, „Convorbiri literare”, „Cosinzeana”, „Gând și slovă oltenească”, „Gazeta de Transilvania”, „Herald”, „Hyperion”, „Izvod”, „Luceafărul literar și critic”, „Luceafărul”, „Munca literară și artistică
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
la sfârșitul anului 1911, la București, îl duce pe C. la Iași și îl prezintă redacției „Vieții românești”. Drept urmare, treisprezece poezii vor fi incluse în numărul din aprilie 1912 (Clio, Lauda cuceritorului, Prohodul războinicului, Noapte roșie, Călugărița, Boierul, Aspra, Înțeleptul, Cronicarul, Domnița, La Argeș,Trântorul și Curțile vechi). După ce I.L. Caragiale își sfârșește viața, la Berlin, destinul lui C. va cunoaște vicisitudini tulburătoare, o zbatere dramatică între existența precară și aspirația către mirajul titlurilor nobiliare. În octombrie 1912 devine șef de
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]