6,978 matches
-
modul infinitiv: A plecat fără a saluta. * verb la modul supin: A coborât din mers. * verb la modul gerunziu: Mergea țopâind ca o vrăbiuță. * adverb: Mergea încet. * interjecție: Mergea lipa-lipa. Propoziție subordonată introdusă prin: * pronume relativ: S-a costumat/ asemenea cui i-a plăcut mai mult. * adjectiv pronominal relativ: S-a costumat/ asemenea cărui personal i-a plăcut mai mult. * pronume nehotărât: Copilul se poate costuma/ asemenea oricui îi place mai mult. * adjectiv pronominal nehotărât: Copilul se poate costuma/ asemenea oricărui
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mele? Ce să mai zic, nepoate?! răspunse împăratul uimit. Ia, să am eu o slugă așa de vrednică și credincioasă ca Harap-Alb, aș pune-o la masă cu mine, că mult prețuiește omul acesta! Ba să-și pună pofta-n cui! răspunse Spânul cu glas răutăcios. Asta n-aș face-o eu de-ar mai fi el pe cât este; doar nu-i frate cu mama, să-l pun în capul cinstei! Eu știu, moșule, că sluga-i slugă și stăpânu-i stăpân
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu mine acasă și citea acum la ceaslov, la psaltire și Alexandria mai bine decât mine, și se bucura grozav când vedea că mă trag la carte. Din partea tatei, care ades îmi zicea în bătaie de joc: Logofete, brânza-n cui, lapte acru-n călămări, chiu și vai prin buzunări!, puteam să rămân cum era mai bine: Nic-a lui Ștefan a Petrei, om de treabă și gospodar în Humulești." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (e) "Fiul craiului, boboc în felul său
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și folosită astăzi, a apărut în jurul anilor 1970, fiind influențată de creațiile "String Art". "String Art" constă în materializarea unor linii și contururi cu ajutorul cuișoarelor bătute pe o placă de lemn, urmată apoi de "tragerea" unor linii drepte prin unirea cuielor cu ață diferit colorată. Cu ajutorul acestor cuișoare și al aței, se realizau reprezentări ale celor mai diverse forme și dimensiuni. La începutul anilor 1990, artista olandeză Erica Fortgens a început să scrie cărți despre această tehnică, cărți ce conțineau atât
Caleidoscop by Irina Saroşi () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93503]
-
scriitori le-au numit amazoane. Adică să-l înțelegem și să ne înțelegem; în acele vremuri cam băgate în ceață de aburiștii greci, geții de la nordul și sudul Is-trului erau un popor vrednic și plin de vigoare fiind veșnic un cui în talpa fudulă a plăsmuitorilor de adevăruri ,,elenistice”. În același Ciclu epic Aristofan(445-386 î.e.n.) spune că Telefos regele misilor purta pe cap căciula numită pilou adică pileus cum îi spune Iordanes în Getica sau cușmă țurcană cum am zice
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tătarilor” Aceste informații dovedesc că ținuturile Moldovei și Valahiei plăteau tribut puterii tătărăști (Hurmuzaki). Ceva timp mai tîrziu papa Nicolae lV își trimite misionarii în Răsărit la creștinii de rit ortodox și la păgîni, menționînd ,, țările oriunde românii ar lo- cui...” atît cei din sudul Dunării dar și cei din jurul Carpaților, adică eram peste tot în glia străbună. Și alte documente venite din cancelaria ungară arată că românii aveau în secolul Xll drepturi politice și pe cale de consecință un statul politic
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
editori, materializate în negarea reciprocă a valorii artistice a medaliilor și antrenând uneori în jocul lor de interese și personalități de prestigiu ale culturii românești. Dacă cele două librării Șaraga nu făceau decât opera de editare, se impune firesc întrebarea: cui aparțin proiectele în desen ale medaliilor și cine erau sculptorii gravori care, de fapt, realizau machetele după care se băteau medaliile respective ? Proiectele (în desen) ce se găsesc în Arhivele Statului din Iași nu poartă nici o semnătură și dintre documentele
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pun întrebări. Iar relațiile umane nu au părut niciodată mai întortocheate, dar și mai firești decît sub pana lui, asemenea Michèlei, care se indrăgostește de un bărbat înainte de a descoperi că e cel care a violat-o la începutul romanului. Cuiul lui Cehov... Cert e că Djian sparge frazele cu luciditate și curiozitate, pentru a vedea ce e înăuntru, pentru a pune mîna pe mecanismul nașterii cuvîntului. Maestru al suspansului, incomparabil povestitor, dar imprevizibil prin modul în care se reinventează în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sau Franța, putea obține o cantitate dată de fier cu mai puțină muncă, cumpărându-l de la cinstiții flamanzi. De asemenea, ghidați de interesul lor, primii nu greșeau niciodată și zi de zi se putea vedea o mulțime de fabricanți de cuie, de fierari, de meșteri de care, de mecanici, de fabricanți de șine și de lucrători mergând ei înșiși sau prin intermediari să se aprovizioneze în Belgia. Acest lucru i-a displăcut puternic domnului Prohibant. Mai întâi îi vine ideea să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
comerț. Îmi voi lua carabina, își spuse el, îmi voi pune patru pistoale la centură, îmi voi garnisi cartușiera, îmi voi pune spada la brâu, și mă voi instala echipat astfel la frontieră. Odată acolo, pe primul fierar, fabricant de cuie, fabricant de șine, mecanic sau lăcătuș care se prezintă pentru a-și urmări propriile afaceri și nu pe ale mele, îl omor pentru a-l învăța să trăiască. În momentul plecării domnul Prohibant fu cuprins de gânduri care îi temperară
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a unei mici legi care să prevadă " Fierul belgian este interzis", aș obține rezultatele următoare: guvernul ar înlocui cei câțiva valeți pe care doream să îi trimit la frontieră prin douăzeci de mii de fii ai fierarilor, lăcătușilor, fabricanților de cuie, fabricanților de șine, artizanilor, mecanicilor și lucrătorilor mei recalcitranți. Apoi, pentru a-i menține într-o stare de bucurie și de sănătate pe acești douăzeci de mii de vameși, guvernul le va distribui douăzeci și cinci de milioane de franci luați tot
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și lucrătorilor mei recalcitranți. Apoi, pentru a-i menține într-o stare de bucurie și de sănătate pe acești douăzeci de mii de vameși, guvernul le va distribui douăzeci și cinci de milioane de franci luați tot de la acești fierari, fabricanți de cuie, artizani și lucrători. Paza forntierei va fi făcută mai bine de către aceștia; nu m-ar costa nimic, nu aș fi expus brutalității samsarilor, aș vinde fierul la prețul meu și mă voi bucura în dulcea recreere de a vedea marele
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ca banii să cadă de pe lună, aceste efecte bune n-ar fi fost contrabalansate de niciun fel de efecte compensatoare. Din nefericire, piesa de o sută de franci nu cade de pe lună, ci din buzunarul unui fierar, unui fabricant de cuie, de care, sau de șine, al unui lucrător, unui constructor, într-un cuvânt, de la Jacques Bonhomme care o dă astăzi fără să primească un miligram de fier în plus față de vremea în care îl cumpăra cu zece franci. La prima
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vă rog, conversația pe o altă zi. Pănă atunci, iată un mic volum intitulat Capital și rentă 48. Va împrăștia poate unele dintre îndoielile dumneavoastră. Aruncați o privire pe el când vă plictisiți. Pentru a-mi alunga plictisul? Cine știe? Cui pe cui se scoate; un plictis alungă un alt plictis; simila similibus... Nu eu decid dacă vedeți în adevărata lor lumină funcțiile numerarului și ale economiei politice în general. Dar, din conversația cu dumneavoastră, îmi rămâne următorul lucru: că aceste
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
este inima mamei sau a tatălui tău. Scrie în interiorul ei cuvinte care să reprezinte dragostea față de părinți. În exterior, desenează niște săgeți pe care să scrii cuvinte care să reprezinte greșelile tale față de ei. Care sunt mai multe? Recomandare: Citește “Cuiele”de Pop Simion! III.4. IN VIZITĂ Sună telefonul. Mia răspunde bucuroasă, sperând că e prietena ei cea mai bună, Ada. Chiar așa și este. Bună ziua, Mia! Ce faci? Salut, Ada! Uite mă pregăteam să plec în parc. Tu nu
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
în negarea reciprocă a valorii artistice a medaliilor și antrenând uneori în jocul lor de interese și personalități de prestigiu ale culturii românești {\cîte 21}. Dacă cele două librarii Saraga nu făceau decât opera de editare, se impune firesc întrebarea: cui aparțin proiectele în desen ale medaliilor și cine erau sculptorii gravori care, de fapt, realizau machetele după care se băteau medaliile respective ? Proiectele (în desen) ce se găsesc în Arhivele Statului din Iași nu poartă nici o semnătură și dintre documentele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
canonicii regulari de la Biserica Sfântul Isidor de León când a scris această lucrare, unde se poate găsi o notă prețioasă referitoare la stigmatele lui Francisc. El respinge afirmația celor care susțineau că Răstignitul a avut doar trei răni provocate de cuie. Pentru aceasta, se inspiră direct din 1Cel, așa cum rezultă din citatul literal (1Cel 94). Scrierea este databilă între 1231 și 1235. Fragment din LUCAS TUDENSIS, Adversus Albigensium errores; II, cap. 11: Cf. LEMMENS, în TM, 92-93. Așa cum se menționează în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și seculari care au avut privilegiul să atingă cu mâinile lor și să admire cu ochii lor, nu cu mai mult de cinci ani în urmă, în mâinile și picioarele fericitului Francisc, soldatul lui Cristos, au apărut patru semne ale cuielor drept mărturie a victoriei perfecte în lupta împotriva lumii, a victoriei în imitarea regelui său Isus Cristos. Într-adevăr, este scris în Legenda sa că, după vederea în extaz a Serafimului răstignit, «au început să-i apară în mâinile și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
perfecte în lupta împotriva lumii, a victoriei în imitarea regelui său Isus Cristos. Într-adevăr, este scris în Legenda sa că, după vederea în extaz a Serafimului răstignit, «au început să-i apară în mâinile și în picioarele sale semnele cuielor». B) Patima Sfântului Verecundo Această «patimă», scrisă de un călugăr benedictin anonim, în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, este foarte importantă pentru că citează doi martori oculari, încă în viață în momentul în care cronicarul își nota însemnările
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
regum Francorum, în MGH, Scriptores, XXVI, 168. Or, iată, un altul înaintează, și vine de la Roma, Sfântul Francisc. La Perugia (!) poposește trupul său sfânt. Care nu are nici mâini și nici picioare sănătoase, ci, precum Domnul le-a avut, de cuie străpunse. El s-a rugat și Dumnezeu l-a ascultat, iar trupul sfânt mult s-a bucurat. A murit și face multe minuni, deoarece el a fost răbdător și a suferit. El a fost umil, Domnul l-a înălțat. El
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
râd și dorm” (cf. Num 16,1). I s-a părut că acel crucifix încerca să-și elibereze mâinile de pe cruce, ca și cum ar fi voit să coboare și să plece, dar guardianul conventului s-a urcat imediat și a rebătut cuiele pentru ca să nu poată pleca. Fratele a relatat viziunea și confrații săi au fost profund tulburați; de atunci, au devenit mai sobri și mai serioși. Iubeau atât de mult dreptatea, încât aproape că nu îndrăzneau să spună ceva prin metafore și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
situat, oppidum-ul Alesia (Alise-Sainte-Reine), pe muntele Auxois, este o cetate ideală, dacă nu luăm în calcul arta de asediator a lui Cezar, care înconjoară situl cu o *contravalație (linie fortificată) cu metereze, turnuri, șanțuri, crengi ascuțite și gropi prevăzute cu cuie pentru a împiedica orice ieșire. O *circumvalație îndreptată spre exterior îi protejează pe romani de contra-ofensiva armatei venite în ajutorul celor asediați (document I, p.45). Această armată este respinsă și Vercingetorix trebuie să se predea: dus la Roma, el
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a și-o însuși. Taxă plătită seniorului de moștenitorii celui decedat pentru a păstra moștenirea. "Mînă-moartă" este una dintre taxele caracteristice șerbilor. Murus gallicus. Zid de incintă al oppidum-ului galic, compus din grinzi transversale și longitudinale, fixate între ele prin cuie de fier. Spațiile dintre grinzi sînt umplute cu pietre și pietriș, iar paramentul exterior este realizat din blocuri mari de piatră mai mult sau mai puțin regulate. Odeon. Un fel de teatru, dar de dimensiuni mult mai mici și cu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o linie largă, semicirculară și au înfipt cîrligul, iar grosul marinarilor, strînși într-un grup compact la cabestan, au început să-l manevreze, legănîndu-se și cîntînd o melodie barbară. în aceeași clipă, corabia se aplecă într-o rînă și toate cuiele din trupul ei începură să scrîșnească, aidoma cuielor dintr-o casă veche, pe vreme de ger; tremurînd și dîrdîind, corabia saluta parcă cerul, cu catargele-i înfricoșate și se apleca tot mai mult spre balenă, în vreme ce la fiece răsucire a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iar grosul marinarilor, strînși într-un grup compact la cabestan, au început să-l manevreze, legănîndu-se și cîntînd o melodie barbară. în aceeași clipă, corabia se aplecă într-o rînă și toate cuiele din trupul ei începură să scrîșnească, aidoma cuielor dintr-o casă veche, pe vreme de ger; tremurînd și dîrdîind, corabia saluta parcă cerul, cu catargele-i înfricoșate și se apleca tot mai mult spre balenă, în vreme ce la fiece răsucire a cabestanului răspundea o ridicare a valurilor, ceea ce ne
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]