7,054 matches
-
discuții, după care a mai cântat câte ceva din opera „Don Giovani”, anunțâdu-ne că din stagiunea din toamnă va cânta la Opera Română din București și speră că va face turnee în străinătate. A fost o după amiază plăcută, iar la despărțire urări de multe succese, cele cuvenite mamei lor! Țăranii, conform tradiției, își cărau ce aveau pe ogor pe vreme bună și apoi își vedeau de însămânțat grâul, iar dacă nu reușeau, lăsau pe primăvară să însămânțeze cu grâu special acelui
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
opera a fost desăvărșită. Șefu’ mare de la Moscova, Gorbaciov, prin mai 1987, ne vizitează și stă de vorbă cu N. Ceaușescu ca în ultimul an să discute despre Perestroika, vizită ce n-a satisfăcut pe nici una din părți și la despărțire, după una din vizite, Gorbaciov supărat ar fi spus: „așa popor, așa conducător”. Dizidenții români, printre care tov. I. Iliescu, au vrut să stea de vorbă cu Gorbaciov, dar au fost împiedicați. Cu ceva tip în urmă la Brașov muncitorii
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
discuții, după care a mai cântat câte ceva din opera „Don Giovani”, anunțâdu-ne că din stagiunea din toamnă va cânta la Opera Română din București și speră că va face turnee în străinătate. A fost o după amiază plăcută, iar la despărțire urări de multe succese, cele cuvenite mamei lor! Țăranii, conform tradiției, își cărau ce aveau pe ogor pe vreme bună și apoi își vedeau de însămânțat grâul, iar dacă nu reușeau, lăsau pe primăvară să însămânțeze cu grâu special acelui
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
opera a fost desăvărșită. Șefu’ mare de la Moscova, Gorbaciov, prin mai 1987, ne vizitează și stă de vorbă cu N. Ceaușescu ca în ultimul an să discute despre Perestroika, vizită ce n-a satisfăcut pe nici una din părți și la despărțire, după una din vizite, Gorbaciov supărat ar fi spus: „așa popor, așa conducător”. Dizidenții români, printre care tov. I. Iliescu, au vrut să stea de vorbă cu Gorbaciov, dar au fost împiedicați. Cu ceva tip în urmă la Brașov muncitorii
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
imaginat sosirea trenului, anunțată de lungi avertismente sonore, am descris mulțimea celor care așteaptă, mi-am ales două personaje, un băiat care vine în vizită la bunici, care, bineînțeles, în tren cunoscuse o fată, am descris stările lor psihice la despărțire (fata pleca mai departe la Botoșani) și schimbul de adrese, am descris cum își închipuiau ei că se vor întâlni, exact peste treizeci de zile, la Iași, și în plin avânt al imaginației m-am gândit să introduc o catastrofă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cu un sentiment triumfal, despărțindu-i pe cei doi pentru vreo două săptămâni, vacanță, timp în care, zilnic, băiatul venea la gară pentru a visa la cele petrecute. Fraza de încheiere, pe care o țin minte exact, a fost: "gara despărțirii, gara revederii". Știu că acest scenariu nu era chiar așa de bun ca acela din "Gară pentru doi" al lui Mihalcov. Dar sunt convins că, dacă era Mihalcov profesor, nu s-ar fi întâmplat ceea ce a urmat: chiar a doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
reține, cât ideea. * De-ar fi locuit la Sinaia, poate că Bacovia ar fi scris cronici rimate. Nici pe Eminescu nu-l văd de la munte. Nici chiar pe Enescu. Și, sigur, nici pe Blaga. Topârceanu, da, era "muntean". * Plec, simplificând despărțirea. Mă surprind visând cum ar fi fost viața mea, aici. Ar fi fost mai simplă, mai gospodărită, mai trainică, adică exact contrariul alcătuirii mele sufletești; dar tocmai această alcătuire mă îndeamnă să visez la ce ar fi fost... Am pierdut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cea mai înfricoșătoare lume, despre care știam că nu are margini și trăiam un sentiment ciudat de a fi situat exact pe linia care despărțea Răul de Bine. Fiind prieten cu soldații care, în mintea mea, hotărau, cu strășnicie, această despărțire, eram și eu cineva foarte important. * Ceva din sentimentul de a fi marginal, cumva în afară, limitrof, s-a menținut în mine până astăzi. Nu acord prea mult credit psihanalizei, dar câteva observații ale lui Freud privind importanța unor trăiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
duioșie, o castană cafenie și catifelată. Am umblat pe multe străzi, prin gând, în vis, peste tot. Dar cred că o să mă opresc, fiindcă se simte frigul, se presimte că vin ploile și vremea neprietenoasă. Se face o vreme a despărțirilor și nimic nu-i mai trist pe lume decât despărțirea. * Mă gândeam astfel, când s-a întâmplat să trec pe Strada Condeiului. Ce-o fi fost pe aici? Poate cineva, un arhivar, un notar de pe vremea când un știutor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
străzi, prin gând, în vis, peste tot. Dar cred că o să mă opresc, fiindcă se simte frigul, se presimte că vin ploile și vremea neprietenoasă. Se face o vreme a despărțirilor și nimic nu-i mai trist pe lume decât despărțirea. * Mă gândeam astfel, când s-a întâmplat să trec pe Strada Condeiului. Ce-o fi fost pe aici? Poate cineva, un arhivar, un notar de pe vremea când un știutor de carte, un "scriitor", instalat la o măsuță, mai spre piață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
scris o mică poveste despre minunea care li s-a întâmplat atunci când erau tineri și frumoși. Dacă aș fi fost. scriitor, aș povesti dragostea lor care s-a terminat ca orice dragoste care nu se poate termina decât cu o despărțire. Dar ei au murit demult, nu știu cum aș putea povesti întâmplarea de care mi-a vorbit de atâtea ori prietenul meu, încât, când termina de povestit și spunea "a fost un vis trist și frumos". * Acum, chiar a rămas un vis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de care mi-a vorbit de atâtea ori prietenul meu, încât, când termina de povestit și spunea "a fost un vis trist și frumos". * Acum, chiar a rămas un vis. mi închipui însă cum s-au despărțit. Îmi închipui lesne despărțirile; am chiar un fel de atracție ciudată pentru despărțirile acestea, experiența despărțirii... ..."Erau gata de plecare, cu bagajele lor sărace gata făcute. Au deschis geamurile. De afară intra o boare dulce, de început de toamnă, mirosind a vegetale putrede. Țânțarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
meu, încât, când termina de povestit și spunea "a fost un vis trist și frumos". * Acum, chiar a rămas un vis. mi închipui însă cum s-au despărțit. Îmi închipui lesne despărțirile; am chiar un fel de atracție ciudată pentru despărțirile acestea, experiența despărțirii... ..."Erau gata de plecare, cu bagajele lor sărace gata făcute. Au deschis geamurile. De afară intra o boare dulce, de început de toamnă, mirosind a vegetale putrede. Țânțarii se adunau nervoși în plasa ferestrei. Au aprins lampa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
termina de povestit și spunea "a fost un vis trist și frumos". * Acum, chiar a rămas un vis. mi închipui însă cum s-au despărțit. Îmi închipui lesne despărțirile; am chiar un fel de atracție ciudată pentru despărțirile acestea, experiența despărțirii... ..."Erau gata de plecare, cu bagajele lor sărace gata făcute. Au deschis geamurile. De afară intra o boare dulce, de început de toamnă, mirosind a vegetale putrede. Țânțarii se adunau nervoși în plasa ferestrei. Au aprins lampa, așteptând, atenți, sirena
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nimic... Simțeau că iubirea lor rămâne acolo, că nu se va repeta niciodată, că nici un popă și nici o nuntă nu o să le-o dea înapoi". Cam asta aș scrie cu un condei de demult, ceva despre cel mai sigur adevăr, despărțirea. Și, probabil, cel mai trist. * Văd că am devenit melodramatic. Dar eu cred că este o prejudecată să disprețuim melodrama. Viața este melodramatică, nu avem cum s-o potrivim criteriilor estetice de care vieții nu-i pasă. Vieții nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Constat însă că am anticipat puțin, așa că mă întorc la punctul de plecare. Înainte de a ne despărți în mai multe cuiburi spre a putea primi membrii noi, neputând depăși numărul de 13, mi-am chemat camarazii la o masă de despărțire, pe la mijlocul lunii Ianuarie. Însă și aceasta, ca și aceea din Februarie 1938, a fost de rău augur, căci puțin timp după ea a reînceput prigoana. Într-adevăr, cu prilejul serbării Bobotezei, de la 6 Ianuarie, miam dat ușor seama că plutește
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nivelul aparențelor mediatizate. Chiar și pentru politologi este dificil să interpreteze într-un minim consens criza politică actuală. Locul comun este acela al unui președinte „păpușar”, supărat pe premier pe care vrea să îl dea jos, dar procedurile legale de despărțire a prim-ministrului de funcție sunt mai grele decât cele de despărțire ale sufletului de trup. Este greu să găsești o logică standard într-o țară care a dat culturii universale câteva mari contribuții originale, extrase și inspirate din seva
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
un minim consens criza politică actuală. Locul comun este acela al unui președinte „păpușar”, supărat pe premier pe care vrea să îl dea jos, dar procedurile legale de despărțire a prim-ministrului de funcție sunt mai grele decât cele de despărțire ale sufletului de trup. Este greu să găsești o logică standard într-o țară care a dat culturii universale câteva mari contribuții originale, extrase și inspirate din seva adâncă a unor moduri de gândire și relaționare autohtone: dadaismul (Tristan Tzara
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Șanțurile s-au umplut cu apă și peste toate lucește în cerul limpede soarele. Suflecați până la genunchi, oamenilor le aburesc spinările. Au preocupări ciudate: câte unul priponește un podeț cu furca; altul caută în răchiți găinile cu cocoș care trâmbițează despărțirea apelor de pământ. Oameni aspri și dârji, între ei s-au numărat adesea haiduci și hoți. Nopțile, munții răsună de bubuituri: sunt vânătorii de fiare și uneori de oameni. Pământul e sărac încât, de multe ori, nu dă nici lutul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
1898, în ziarul „Patria”, la rubrica literară Foișoară, cu poemul Suvenirea. Cele opt versuri ale poeziei descriu două stări opuse: de la iubirea împlinită în fața căreia cuvintele nu își mai au rostul, la o iubire trădată care lasă regrete în urma despărțirii. Pentru frumusețea ei, redăm în continuare întregul conținut al poeziei: O unică garoafă mi-ai dat de despărțire Și eu ți-am dat-o iarăși cu buza s-o săruți. Zâmbind ceva perplexă, c-o tainică privire, Ai sărutat garoafa
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
stări opuse: de la iubirea împlinită în fața căreia cuvintele nu își mai au rostul, la o iubire trădată care lasă regrete în urma despărțirii. Pentru frumusețea ei, redăm în continuare întregul conținut al poeziei: O unică garoafă mi-ai dat de despărțire Și eu ți-am dat-o iarăși cu buza s-o săruți. Zâmbind ceva perplexă, c-o tainică privire, Ai sărutat garoafa și ambii am stat muți. Venindu-ne în fire într-un târziu, crudelă, Oftând adânc promis-ai că
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
privirea. Nimeni nu a mai îndrăznit să ridice alte obiecții acestei rugăminți fierbinți și pline de pasiune. Iar Giovanni Calabria a fost admis la cursul de teologie. Odată cu aceste studii de pregătire inițiate pentru slujirea sacerdotală, seminariștii trec la o despărțire radicală de viața lumească, arătând aceasta și în exterior prin reverendă (haina lungă preoțească). Ceremonia înveșmântării clericale se desfășoară, în mod normal, în parohia proprie și e prezidată de paroh. Don Scapini a cerut să o poată prezida el și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
perplecși. Don Calabria a fost înștiințat și a spus bombănind: «Merg, dar e ceva ce sufăr». Ne aflăm în momentul culminant al suferinței sale. Lui don Pedrollo i se destăinuia: «Dragă don Luigi, nu mai pot... E un zid de despărțire între mine și Isus! Parcă mă respinge. Pentru toată veșnicia, o Dumnezeule! O Dumnezeule, pentru mine nu mai e nimic, de-acum...». A dictat o scrisoare adresată cardinalului Schuster. Aici, compara suferința sa cu cea pătimită de Isus în grădina
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
țarul bulgarilor. Pentru amintirile carierei mele, probabil că trebuie să regret că precipitarea evenimentelor nu mi-a permis să am această ultimă întrevedere cu suveranul bulgar, căruia baronul d'Eppinghoven îi ducea cuvintele pe care i le-am spus la despărțire: "Mă voi duce la rege dar, oricum, este prea tîrziu pentru a mai pune capăt deciziilor pe care România le-a luat...". Este adevărat că încă nu aveam dovada celor spuse, dar eram convins că urma să-mi fie adusă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai tîrziu, și abia în 1935 același Laval urma să semneze la Roma cu Mussolini acordul pe care se gîndea să-l perfecteze în 1931. Cu diferența defavorabilă că, în 1935, era pusă pe tapet Abisinia, devenind un motiv de despărțire acolo unde se dorea o apropiere. Că Laval îi va fi lăsat mîna liberă lui Mussolini pentru Adis-Abeba, așa cum acesta a interpretat acordul încheiat, sau cu condiția sine qua non, neformulată, întrucît se înțelegea de la sine că era nevoie de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]