14,451 matches
-
care o are bolnavul. Nu se admit înălțimi mai mici de 90 cm pentru a nu obliga bolnavul facă flexii alecorpului sau genunchilor și astfel să-și piardă echilibrul. Ferestrele camerelor trebuie adaptate și ele la nevoile unei persoane cu dizabilități, astfel acestea se vor situa la o înălțime de 90 - 100 cm și este recomandat să se deschidă în sistem glisant având mânerul de deschidere/închidere la baza acesteia. Ușile de la camera de zi și dormitor vor respecata lățimea de
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
de tip pârghie pentru a ușura manevrarea acestora de către persoanele ce prezintă probleme de prehensiune, sau dacă bolnavul își permite se poate utiliza un robinet cu senzori. 2.4 Bucătăria Nevoia de spațiu pe care o are o persoană cu dizabilități fie ea în fotoliu rulant sau dependentă de alte mijloace ajutătoare pentru deplasare, se va regăsi și în amenajarea spațiului din bucătărie. Indiferent de forma bucătăriei mobilierul va fi așezat lângă pereții laterali centrul încăperii rămânând liber fără nici un fel
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
bucătărie. Indiferent de forma bucătăriei mobilierul va fi așezat lângă pereții laterali centrul încăperii rămânând liber fără nici un fel de obstacol care să limiteze sau să îngreuneze deplasarea pacientului. Ținând cont de faptul că de cele mai multe ori o persoană cu dizabilități locuiește împreună cu familia, adaptarea bucătăriei va fi făcută în așa fel încât să păstreze funcționalitatea acestei dar în același timp să corespundă și cerințelor bolnavului. De aceea toate obiectele necesare gătitului sau servirii mesei vor fi așezate în așa fel
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
în așa fel încât să păstreze funcționalitatea acestei dar în același timp să corespundă și cerințelor bolnavului. De aceea toate obiectele necesare gătitului sau servirii mesei vor fi așezate în așa fel încât ele să fie accesibile și persoanei cu dizabilități. Mobilierul din bucătărie va avea o lățime de maxim 50 cm iar blatul mobilei (suprafața de lucru) va avea înălțimea de 80 cm. Chiuveta va avea și ea înălțimea de 80 cm iar masca acesteia va fi eliminată pentru a
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
Chiuveta va avea și ea înălțimea de 80 cm iar masca acesteia va fi eliminată pentru a permite bolnavului să intre cu membrele inferioare sub aceasta astfel facilitându-se activitatea acestuia. Folosirea corpurilor de mobilier suspendate de către o persoană cu dizabilități este dificilă chiar dacă acestea vor fi coborâte la o înălțime de maxim 140 cm. Așadar se recomandă ca acestea să nu fie modificate iar toate obiectele de care bolnavul are nevoie să fie depozitate în dulapurile, sertarele inferioare. Aragazul folosit
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
pe anumiți suporți, ele pot fi mai înalte de partea opusă mâinii folosite de către bolnav pentru a preîntâmpina căderea mâncării din aceasta. Mai jos vor fi expuse câteva exemple de obiecte adaptate ce conduc la îmbunătățirea calității vieții persoanei cu dizabilități în viața de zi cu zi.
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
egal; dreptul celor care muncesc la informație, consultare și participare; dreptul protejării sănătății și siguranței la locul de muncă; protejarea copiilor și adolescenților; un standard decent de viață pentru persoanele în vârstă; îmbunătățirea integrării sociale și profesionale a persoanelor cu dizabilități (How is the European Union meeting social and regional needs?, 1996, p. 7). România a ratificat Carta Sociala Europeană revizuită a Consiliului Europei adoptată la Strasbourg în data de 3 mai 1996 prin Legea nr. 74 din 3 mai 1999
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politicile macroeconomice și bugetare sănătoase sunt corelate cu creșterea puternică și durabilă a producției și locurilor de muncă”. Conform articolului 13 al Tratatului, Uniunea Europeană va acționa „pentru a combate discriminarea bazată pe sex, rasă sau origine etnică, religie ori credință, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală” (European employment and social policy, 2000, pp. 28-29) Categoriile excluse social sunt victime ale sărăciei și șomajului și includ: femei de diferite origini etnice, persoane în vârstă sau cu dizabilități fizice și psihice, șomeri, dependenți de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau origine etnică, religie ori credință, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală” (European employment and social policy, 2000, pp. 28-29) Categoriile excluse social sunt victime ale sărăciei și șomajului și includ: femei de diferite origini etnice, persoane în vârstă sau cu dizabilități fizice și psihice, șomeri, dependenți de alcool sau droguri, refugiați. În promovarea măsurilor de combatere a incluziunii sociale sunt implicați toți actorii sociali, parteneri guvernamentali, dar și reprezentanții societății civile, în special organizațiile nonguvernamentale. Tratatul de la Amsterdam marchează un remarcabil
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Oamenii integrați în această rețea „centrală” a scării au, în consecință, o probabilitate mai mare de a participa la acțiunile comunității, în timp ce persoanele mai puțin integrate, de obicei cei mai mobili din punct de vedere social, tinerii și cei cu dizabilități, vor fi atrași într-o mai mică măsură de acțiunea colectivă. Oamenii aflați în această grupă de vârstă nu numai că și-au constituit deja rețele în cadrul vecinătății, care ajută mobilizarea pentru acțiune colectivă, ci au și mai mult timp
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
alții sunt, în timp, practic, abandonați. Din păcate, nu există o statistică clară a acestor categorii de copii aflați în îngrijire publică. Mai mult, după 1997 în aceste categorii au fost incluși și copii din școlile speciale (pentru cei cu dizabilități) de tip internat, dar dintre care unii își petrec vacanțele în familie, neputând fi considerați ca fiind în plasament sau abandonați. Din cauza impreciziei acestor categorii de copii și a nuanțării situațiilor diferite privind copiii cu un înalt grad de risc
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltate mai mult ocazional de către ONG-uri, rămânând cronic nedezvoltate în sectorul public. Primele procese de reformă în această sferă au fost inițiate de ONG-urile finanțate din exterior care se ocupau doar de copii instituționalizați sau de persoane cu dizabilități. Acestea nu puteau nici pe departe să acopere, nici geografic și nici ca tipologie, riscurile multiple ale persoanelor în dificultate. Ele au însemnat însă un debut promițător pentru asistența socială specializată prin servicii personalizate. Sistemul național de asistență socială este
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
niciodată. Pornind de la această viziune, în țările dezvoltate oferta de servicii de sănătate este combinată cu succes în prezent cu servicii de consiliere psihologică sau de asistare socială, cu servicii la domiciliul pacientului sau servicii eficiente medico-sociale pentru persoane cu dizabilități sau cu alte tipuri de probleme medicale și sociale în același timp. Politicile sociale din domeniul sanitar se combină eficient cu alte tipuri de politică socială pentru o investire cât mai adecvată în recuperarea capitalului uman al respectivei comunități. Modelul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau familial, fapt ce determină îmbunătățirea funcțiilor imaginative, cognitive, perceptive și de reacție. Toate aceste aspecte se prezintă la persoana autistă printrun caracter haotic, diferit de cel normal fapt ce schimbă tot tabloul clinic caracteristic. Autismul este cea mai severă dizabilitate de dezvoltare care determină tulburări în trei sfere principale: comunicare, comportament și interacțiune socială, În țara noastră există o serie de organizații non guvernamentale (ONG) care au început să studieze și să aplice abordările terapeutice internaționale pe grupuri organizate de
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
alte afecțiuni asemănătoare, dar care diferă ca și tablou clinic. Împreună cu autismul, unele boli [sindromul Asperger, sindromul Rett, deficiența de dezvoltare pervazivă (altele decât cele prezentate), și tulburarea desintegrativă a copilăriei “childhood disintegrative disorder” etc.] sunt prezentate sub numele de dizabilități pervazive de dezvoltare (TPD - pervasive developmental disorders). TPD sau & tulburările ale spectrului autist (Autism Spectrum Disorder ASD) reprezintă unul și același lucru, ambii termeni fiind modalități de descriere a autismului și a condițiilor similare. TPD este o categorie de afecțiuni
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
fost introdus cu câteva decenii, dar încă este nefamiliar autorităților, sistemului de asigurări și structurilor administrative de sănătate (Rimland, 1993). 1.3. ETIOLOGIA TPD În urma cercetărilor instituite au apărut o serie de teorii cu privire la factorii și influențele ce determină apariția dizabilităților, teorii ce nu au fost validate în totalitate și nici nu au reușit de-a lungul timpului să clarifice problemele. La Universitatea Stanford, Facultatea de Medicină, 2002, s-a susținut că TPD este cauzat de o serie de disfuncții ale
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
1 la 500 indivizi diagnosticați din spectru autistic incluzând TPD 1 la 200 indivizi diagnosticați din spectru autistic incluzând TPD și sindromul Asperger. 1.3. CARACTERISTICILE DISTINCTE ALE TPD Datorită faptului că mulți copii prezintă forme diferite de manifestare a dizabilităților din cadrul TPD și uneori sunt diagnosticați cu autism sau sindromul Asperger, Rimland 1993 a susținut necesitatea clasificării și descrierii acestora. În prezent fiecare structură în parte are criteriile sale de diagnosticare, descrise în DSM IV, de Asociația Americană de Psihiatrie
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Rimland 1993 a susținut necesitatea clasificării și descrierii acestora. În prezent fiecare structură în parte are criteriile sale de diagnosticare, descrise în DSM IV, de Asociația Americană de Psihiatrie. Conform opiniei prezentată de Societatea Americană de Autism (SAA), 2002 caracteristicile dizabilităților au fost structurate astfel: AUTISMUL Tulburări de interacțiune socială, comunicare și imaginație, stereotipii comportamentale, afectări ale interesului și ale activităților funcționale sunt identificate înainte de vârsta de trei ani. SINDROMUL ASPERGER Se caracterizează prin tulburări de interacțiune socială, prezența restricțiilor la
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
exemplu copiii spun cuvinte până la 2 ani și fraze până la 3 ani). Se pune diagnosticul unei boli pervazive de dezvoltare în cazul în care individul are deficite în toate domeniile tipice pentru indivizii autiști. Sindromul Asperger este definit ca o dizabilitate de dezvoltare ce se caracterizează prin: lipsa abilităților sociale; dificultăți în stabilirea relațiilor sociale; coordonare și concentrare diminuate ; arie de interes restrictivă; inteligență normală sau peste medie; abilități lingvistice normale privind vocabularul și gramatica. O altă prezentare a sindromului Asperger
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
uneori nu poate înțelege limbajul subtil folosit în conversație, precum umorul sau ironia. Datorită faptului că autismul și sindromul Asperger au anumite similarități, dar și câteva diferențe, până nu demult mulți acești copii erau diagnosticați cu autism sau cu alte dizabilități. Din punct de vedere clinic, diferența dintre cele două afecțiuni este bazată pe gradul de severitate și nivelul calitativ a criteriilor (Bloch-Rosen, 1999). Deși caracteristicile de bază sunt aceleași pentru ambele dizabilități, în sindromul Asperger se poate preciza că deficitele
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
copii erau diagnosticați cu autism sau cu alte dizabilități. Din punct de vedere clinic, diferența dintre cele două afecțiuni este bazată pe gradul de severitate și nivelul calitativ a criteriilor (Bloch-Rosen, 1999). Deși caracteristicile de bază sunt aceleași pentru ambele dizabilități, în sindromul Asperger se poate preciza că deficitele motorii sunt mai accentuate, capacitatea de reacționare mai scăzută, deficiențe ale abilităților sociale sunt prezente și nu există dificultăți lingvistice grosiere (Frith 1991, citat în Bloch Rosen). De D. Nu există din
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
există din punct de vedere clinic nici o întârziere semnificativă în dezvoltarea cognitivă sau a abilităților de autoîngrijire specifice vârstei, în comportamentul adaptativ (altul decât cel social) și în curiozitatea legată de mediul copilăriei. F. Criteriile nu se întâlnesc la altă dizabilitate pervasivă de dezvoltare sau schizofrenie. (Manualul de diagnostice și statistică pentru bolile mentale, Ediția a IV a). La stabilirea diagnosticului de sindrom Asperger se impune alcătuirea unei echipe multidisciplinare cuprinzând profesioniști din diferite arii de expertiză. În majoritatea cazurilor, o
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
și clarificarea confuziilor existente. Se consideră că sindromul Asperger ar putea fi de natură ereditară, deoarece multe familii raportează ca având o ruda sau două "bizare". De obicei în aceste familii apar membri cu afecțiuni cum ar fi: depresiile sau dizabilitatea bipolară. Momentan, nu există tratament pentru acest sindrom. Totuși, la maturitate, mulți duc o viata productivă, independentă, au un loc de munca (mulți devin profesori, programatori, dentiști) și își întemeiază o familie. Uneori, se presupune că cei care au o
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Alte cauze care stau la baza acestui comportament pot fi corelate cu hipersensibilitatea la diferite sunete din mediul înconjurător. În punerea diagnosticului de TPD-NOS se ține cont de două aspecte: nu se întrunește nici un criteriu simptomatologic folosit pentru diagnosticul celorlalte dizabilități TPD; nu se prezintă același grad de dizabilitate descris la fiecare componentă TPD. În acord cu DSM - IV, TPD-NOS este pus ca diagnostic când există o tulburare severă sau pervasivă în dezvoltarea socială, a limbajului verbal sau nonverbal sau când
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
pot fi corelate cu hipersensibilitatea la diferite sunete din mediul înconjurător. În punerea diagnosticului de TPD-NOS se ține cont de două aspecte: nu se întrunește nici un criteriu simptomatologic folosit pentru diagnosticul celorlalte dizabilități TPD; nu se prezintă același grad de dizabilitate descris la fiecare componentă TPD. În acord cu DSM - IV, TPD-NOS este pus ca diagnostic când există o tulburare severă sau pervasivă în dezvoltarea socială, a limbajului verbal sau nonverbal sau când stereotipiile comportamentale, interesele sau participarea la activități sunt
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]