6,728 matches
-
din cei nemuritori vreodată te-au băut? Cine ieste îndrăznețul și obraznicul acesta carile pieptul Biruinții a apipăi și țițișoarele fiicăi mele de gurguie a suge nu s-au temut?"45 Gestul săvârșit din neștiință are, indiscutabil, o clară încărcătură erotică. Hameleonul a gustat, în mod paradoxal, din laptele unei fecioare. Imaginea nu are cum să nu mă trimită cu gândul la foarte multe texte și reprezentări iconografice medievale ale unicornului, care suge ca un prunc din sânul "care nu poate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mod evident, o încărcătură lascivă. Erotismul nu are cum să fie ignorat din această ecuație cu o singură, dar nerezolvabilă, necunoscută: puterea nobilului animal de a se abține, de a ignora ceea ce pentru orice alt muritor ar fi hipnotizant atracția erotică pe care Biruința o emană. Răspunsul său este simplu și fără echivoc: "precum el Dianii, și nu Afroditii, să fie închinat apofasisticos mi-au răspuns"51. Prin urmare, Inorogul se închină înțelepciunii, nu iubirii. El alege abstinența, reușind să-și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
așa, un unicorn redus la stadiul de emblemă, unul care nu mai trăiește în mit, ci, coborât în istorie, devine o simplă mască pentru un principe inițiat în subteranele politicii. Elvira Sorohan observă foarte bine acest aspect esențial: "Acceptarea sclaviei erotice se asimilează simbolic vânătorii, o coborâre la condiția existenței comune muritorului, ființa mărginită, înlănțuită. Acest aspect legendar se destramă deliberat în Istoria ieroglifică. Inorogul refuză cu cinism rugămintea de a fertiliza fecioara, născută din laptele virginal, evitând astfel tragedia sacrificiului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Nu întâmplător, în Iconologia cavalerului Cesare Ripa, el simboliza, pe lângă dejun și desfrâu, și "persecuția"18. Pe de altă parte, Inorogul este, așa cum ni-l înfățișează mitul medieval, animalul ce nu poate fi vânat decât prin intermediul unui vicleșug cu implicații erotice. În scenariul cantemirian, el întruchipează, mai mult în intenție decât și în practică, cam toate virtuțile umane posibile. În mai toate textele în care apare, pe de altă parte, crocodilul este un dușman al omului, pe care, în unele versiuni
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fără să știe ce sex va avea el/ea și fără să cunoască sub ce sex va apărea prietenul/prietena. China Miéville (Perdido Street Station / Stația pierzaniei, 2000)115 ne prezintă alte relații amoroase între oameni și extratereștri, în scene erotice foarte atente să păstreze misterul dorinței ce se manifestă. Iată, de exemplu, o scenă amoroasă între Lin, femeia-insectă khepri, și Isaac, un om: " Se întoarse, se ridică în cot și, sub ochii lui Isaac, rubinul întunecat al chitinei se desfăcu
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ar fi reluarea serviciului de către mamă, plasarea micuțului la creșă sau încredințarea sa unei bone etc. Există autori, ca de pildă Stekel (1995), care se desolidarizează frontal de practica utilizării suzetei, pentru că ea exersează suptul nealimentar, transformând copilul într un „erotic bucal”, ceea ce complică lucrurile. Pe linia postulată de Freud, înțărcarea brutală a copilului se poate însoți de efecte multiple: asupra tipului de alimentație, asupra importanței zone erogene care este gura, asupra statusului afectiv al copilului (care acum este obligat să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ramuri bat în geam/ Și se cutremur plopii,/ E ca în minte să te am/ Și-ncet să te apropii" etc. Nu e întâmplător faptul că prin titlul său, Și dacă..., acest poem de dragoste nu face aluzie la tema erotică, ci tocmai la procedeul de lansare a alegoriei: poezia se oferă ca "tehnologie" de producere a unei continuități în ordinea lumii (dacă.., atunci...). Mai mult decât subiectul amoros, poemul transmite o formă a gestului, maniera în care și noi putem
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ceea ce vor să excite literații de la 1830 e o afecțiune comună: ei încearcă să opereze transferul unei dorințe dinspre viața cotidiană spre literatură, să creeze o situație în care dorința și invidia orientate în mod normal spre valori materiale sau erotice să fie canalizate spre opere. Angajamentul în câmpul literar nu e justificat în virtutea tradiției prestigioase, a autorităților consacrate, a memoriei multiseculare, ci în virtutea unei gelozii naive: pentru că alții o fac și tu o invidiezi. Avem de-a face, într-un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
doi subiecți și un obiect: există cel care imită dorința, cel care dorește și obiectul dorinței. Girard a urmărit această dispunere triunghiulară în tragediile antice, în excitarea pasiunii pentru violență a lui Oedip sau în romanele modernității, în stimularea dorinței erotice. "Don Quijote a renunțat în favoarea lui Amadis, la privilegiul fundamental al individului: nu mai alege țelurile dorinței lui. Amadis trebuie să aleagă pentru el"32. Mobilizarea dorinței de literatură într-o cultură emergentă funcționează în același fel. Ca să aprindă o "poftă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fost cazul jurnalelor ABC, La Vanguardia, Ahora și -în anumite momente Heraldo de Madrid. În anii '30, ziarele republicane independente din Madrid însumau circa 400.000 de exemplare (Ibidem, pp. 30-32). 202 Aceasta din urmă este un exemplu de revistă erotică cu articole indecente, pe care cifrele oficiale o situează la 60.000 de exemplare în 1913. Imoralitatea presei periodice va crește până la Războiul civil, scăzând în anii '40 și '50, pentru ca la sfârșitul anilor '60 să crească din nou (Ibidem
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
autor). Revenind la cartea pe care Editura Institutul European o oferă astăzi publicului românesc, trebuie să subliniem că autorul asociază, pe tot parcursul ei, tema ospitalității cu cea a dorinței, în sensul larg al termenului, fără a neglija însă nici o erotică a ospitalității. Dorința în ospitalitate, ne spune și ne demonstrează Alain Montandon, înseamnă dorința de a fi găzduit, dar și dorința de a găzdui și de a dărui, care însă se poate transforma, fără voie, în zel și exces de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
identitate și alteritate. De aceea Itaca, în care ospitalitatea devine paradigma identității, capătă numeroase variante moderne la Rafael Alberti, Giorgios Krommidas, Vassili Karist, Giono, Johnson Eyvind, Iakovos Kambanellis, Ernst Schnabel, Vassilis Vassilikos, Alberto Moravia și alții. Relația între ospitalitate și erotică, destul de prezentă în Odiseea face obiectul unor povestiri de La Morlière, de Vivant Denon și de Mandiargues, ocazie pentru Alain Montandon de a studia arhitecturile dorinței în imaginarul ospitalității. Spațiul primitor este aici și spațiul erotic și, într-un text de La
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
alții. Relația între ospitalitate și erotică, destul de prezentă în Odiseea face obiectul unor povestiri de La Morlière, de Vivant Denon și de Mandiargues, ocazie pentru Alain Montandon de a studia arhitecturile dorinței în imaginarul ospitalității. Spațiul primitor este aici și spațiul erotic și, într-un text de La Morlière, la arhitectură - un labirint de budoaruri - se adaugă mobilele și decorurile și totul inspiră la senzualitate. O estetică a rococoului, care cultivă jocul savant al asimetriilor, al efectelor bizare se întâlnește în texte libertine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
inspiră la senzualitate. O estetică a rococoului, care cultivă jocul savant al asimetriilor, al efectelor bizare se întâlnește în texte libertine din secolul al XVIII-lea, în care efectul de supriză, anunță plăcerea și conduce la ea. La Mandiargues, ospitalitatea erotică, asociată morții, - un tânăr francez răpit de niște curtezane va asista la punerea în scenă a unei actrițe japoneze - devine spectaculară și interculturală și pune probleme deosebite ca teatralizarea, estetizare și artializarea morții ospitaliere. Nici experiența de oaspete a lui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
față de textul original, de pe o parte, față de cititorul român, pe de altă parte și că acesta va avea pofta mare pe care o cere ospățul propus de Alain Montandon prin savuroasa lui carte. Muguraș Constantinescu Introducere Putem vorbi despre o erotică a ospitalității, sau mai degrabă despre niște erotici ale ospitalității, tocmai fiindcă aceasta din urmă răspunde mai multor dorințe. Prima dorință este fără îndoială aceea de a fi găzduit. Este dorința lui Ulise care se întreabă mereu când ajunge pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
român, pe de altă parte și că acesta va avea pofta mare pe care o cere ospățul propus de Alain Montandon prin savuroasa lui carte. Muguraș Constantinescu Introducere Putem vorbi despre o erotică a ospitalității, sau mai degrabă despre niște erotici ale ospitalității, tocmai fiindcă aceasta din urmă răspunde mai multor dorințe. Prima dorință este fără îndoială aceea de a fi găzduit. Este dorința lui Ulise care se întreabă mereu când ajunge pe un țărm străin 1*: "Vai, unde mă aflu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cultura banchetului ritual) în brațele gazdelor sale care sunt tot atâtea capcane și ispite care îl fac să întârzie în călătoria sa. Întâlnirea acestor multiple dorințe ne permite să înțelegem că ospitalitatea este o scenă care are legătură cu scena erotică: dacă trecerea unui prag este o transgresiune ritualizată, banchetul și somnul sunt tot atâtea imagini ale unor plăceri oferite. Și în pat, spațiu de ospitalitate, se strecoară aceea care îl va primi fără nicio rezervă pe călător, spre marea lui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
oaspete astfel acaparat, prea multă posesivitate față de el, îl plasează pe Telemah în aceeași situație în care se găsea Ulise, și devin astfel obstacole în calea întoarcerii. Ulise este reținut de Lotofagi, de Sirene, de mâncare, de cântece, de farmece erotice și magice. Telemah se lovește de un obstacol mai inocent, dar la fel de constrângător, ospitalitatea prea zeloasă a gazdei, care se înțelege nu neapărat în primele cânturi (3 și 4), dar în principal în cântul 15, atunci când tema reținerii musafirului face
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
rămână și să-l oprești pe unul grăbit să plece" (15.68-73)62. Motivațiile unei ospitalități fără măsură pot fi deci diverse. Ele răspund unor dorințe puternice din partea gazdei care vrea să-și acapareze oaspetele pentru a-și satisface dorințe erotice, dar și din orgoliu (pentru a-și etala avuțiile), și în cele din urmă și mai ales pentru a-și satisface nevoia de avea un tovarăș, de schimbare, de divertisment, pentru a înlocui pierderea unei ființe dragi și-și a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lasă sedus de nimfele lui Pan iar Baucis, dimpotrivă, rezistă celui mai mare dintre zei; rămânem astfel în clișeul burlesc deja uzat în epoca rococo (la Swift, Hagedorn sau Holty). Dar toate acestea ne amintesc că ospitalitatea are legătură cu erotica și că, în ocurență, ritualul de găzduire trezește vechi ardori, apropiindu-i și mai mult pe soți, precum în mica fantezie mitologică a polonezului Maryan Gawalewicz, Philemon i Baucis (1897), în care Filemon și Baucis și-au pus dorința de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Economia libidinală a ospitalității este inseparabilă de plăcerile senzuale pe care ea le oferă gazdei: plăcerea găzduirii și seducțiile ei, plăcerile mesei și plăcerile patului. Fiindcă găzduirea privește și trupul, cele două trupuri care se găzduiesc reciproc. Pentru ca acest spațiu erotic să se desfășoare, trebuie să acționeze seducția, deturnarea și o astfel de strategie recurge la artificiile podoabei, ale măștii, ale estetizării și ale unei arhitecturi frumoase. Casa care primește, spațiul arhitectural, constituie metafore ale trupului și explorarea labirintului casei este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trupului și explorarea labirintului casei este asemeni celei a trupului dorit, fiindcă prin îmbinarea camerelor, a tapiseriilor și tablourilor sale, prin mobilarea și stilul său ea dă o imagine a acestuia. De aceea există construcții, imaginare sau reale, favorabile inițierii erotice, fie că e vorba de palatele magicienei, de castelul unei prințese sau de coliba unei păstorițe. Secolul al XVIII-lea, care a insistat atât de mult asupra influenței simțurilor asupra ideilor și a volițiunii ca un bun elev al lui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
al lui Locke și Condillac, este foarte sensibil la modul în care corpul și mintea sunt modelate și determinate de către locuri, atmosfere, decoruri. Solicitarea simțurilor prin dispoziții subtile se găsește la temelia unei filozofii de mobilare generalizată, a cărei funcționalitate erotică este pusă pe primul plan. Astfel "labirintul budoarelor multiplicate, în care fiecare plăcere avea pernuțele, punguțele și sofalele ei"225 organizează spațiul unei primiri favorabile tuturor plăcerilor. Eroul este primit în locuri încântătoare : " Totul îmbia la dragoste în această încăpere
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Efectul paradoxal al unei astfel de îmbinări voluptoase este că te poți rătăci într-atât încât să confunzi mijloacele și scopul: "Mă cuprinse curiozitate: nu pe Doamna T... o doream acum, ci chiar cabinetul ei"231. Deliciile surprizei Strategiile ospitalității erotice vor să provoace surprinderea într-o ambuscadă care miră, stupefiază, paralizează, nedumerește oaspetele prins în jocul seducțiilor și artificiilor sale. Secolul al XVIII-lea a făcut din surpriză unul din resorturile esențiale ale unei estetici care se adresează sensibilității. Surpriza
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la neașteptat secretul: Reușita surprizelor este dată de secretul și arta de a se comporta în așa fel încât să nu dăm nimic de bănuit dușmanului." Iată astfel definită o strategie valabilă în aceeași măsură în estetică cât și în erotică. Este nimerit să ne amintim și despre efectul fiziologic provocat de către efectul de surpriză. Diderot, autor dramatic care se pricepe la paradoxurile actorului, scrie un mic articol pe această temă în Enciclopedie. Surpriză s.f. (Gram.): mișcare admirativă a sufletului prilejuită
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]