9,472 matches
-
de conversație, în sensul larg al termenului, (convorbirea fiind considerată o sub-categorie în raport cu conversația, în sens restrâns). În cele ce urmează voi numi dialog atât produsul textual al interacțiunilor sociale cât și schimburile de replici dintre personajele unui text de ficțiune (piesă de teatru, nuvelă sau roman). Cavalerul de Méré (De la conversation, 1669) a propus o definiție a conversației care este, bineînțeles, mai degrabă de factură sociologică: aceasta subliniază, mai întâi, înscrierea conversației în mediile sociale cele mai diverse (întâlniri neașteptate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
neliniștitoare și profunde alianțe. E ceea ce nu poate fi exprimat, ceea ce ne apropie și ne atrage prin cuvinte de altfel separate unii față de alții. În jurul acestui ceva care scapă oricărei forme de comunicare directă se formează unitatea. Formele dialogului de ficțiune au meritul de a ne duce departe de mult prea liniștita și obișnuita conversație, de spiritul de politețe și de celebrele "maxime de conversație" ale lui H. Paul Grice ce definesc "principiul de cooperare". Dacă "maximele cantității" (Contribuția dumneavoastră la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
importanță mult prea mare structurii, în detrimentul obiectelor care trebuie descrise, și dacă acest "tot ierarhic" nu este un pic exagerat față de realitățile empirice" (1990: 243). Ultimul exemplu pe care îl voi analiza aici reprezintă un extras dintr-un text de ficțiune din seria polițistă a lui Reiner de Claude Klotz. M-au determinat să-l aleg, natura sa teatralizată și aspectul nefuncțional ce pare să-l guverneze: Seria de interviuri televizate, redată mai jos, nu a fost transmisă la televizor în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
spectacolului", adăugând la aceasta și justificând într-un fel, analiza lui T. Pavel: "Aceasta [fabula] este constituită din suma evenimentelor în care personajele sunt implicate, fie că vor, fie că nu. Este întâmplarea povestită pentru simpla plăcere a spectatorului. Este ficțiunea care lasă reprezentării posibilitatea de a se desfășura în timp. O putem regăsi chiar și în piesele de teatru contemporan "acolo unde nu se petrece nimic". Pentru că spectatorul de teatru așteaptă întotdeauna să se petreacă ceva. Această așteptare ar putea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
relație a omului cu lumea, ceea ce, în mod evident, implică prezența valorilor, atitudinilor și a unui model reprezentațional după care are loc procesul imaginar. Pentru a sublinia funcția simbolică a imaginarului, autorul delimitează noțiunea de imaginar de mentalitate, mitologie și ficțiune, susținând că "a imagina înseamnă să treci dincolo de marginile lumii și ale istoriei printr-un joc pluriform și univoc de simboluri, înseamnă să redescoperi plasticitatea și profunzimea lumilor visate, care ne vindecă de istorie, fără să abolească în mod magic
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
două abordări constă în înrădăcinarea mitului în credințele grupului. Deși un creștin nu va crede niciodată faptul că Osiris a procreat după moartea sa fizică, iar pentru un egiptean nașterea lui Iisus din Fecioara Maria și învierea sa reprezintă o ficțiune, cele două evenimente par să fie legate printr-o temă comună, universală. Din acest punct de vedere, miturile țin de identitatea culturală a umanității, în acest sens veridicitatea lor devenind puțin importantă, după cum subliniează David Leeming: "Poveștile mitice sunt elemente
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
omului. În termenii lui Durand, mitul este înțelegerea simbolică a lumii cu zeii și demonii ei. Lumea mitică apare ca pretext pentru altceva, ca o lume imaginară, însă, așa cum arată Ernst Cassirer 249, deși mitul este inventat, el este o ficțiune inconștientă deoarece spiritul primitiv nu era conștient de semnificația propriilor creații. În urma unei analize a miturilor Greciei Antice, Anton Dumitriu 250 observă rolurile acestora în transmiterea unui adevăr, considerând că acestea au două semnificații majore, fiind o metodă de prezentare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se consideră că acesta este o creație a imaginației și nu este ancorat în istorie, întrucât descrie un eveniment care nu s-a întâmplat niciodată. Într-o analiză a miturilor emblematice, Willem Frijhoff definește mitul istoric drept o narațiune sau ficțiune intenționată și care exprimă percepția pe care indivizii o au despre semnificația istorică a unor evenimente și întâmplări și care are drept scop afirmarea sensului identității comunității respective 256. Din acest punct de vedere, miturile nu sunt ficțiuni întâmplătoare și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
narațiune sau ficțiune intenționată și care exprimă percepția pe care indivizii o au despre semnificația istorică a unor evenimente și întâmplări și care are drept scop afirmarea sensului identității comunității respective 256. Din acest punct de vedere, miturile nu sunt ficțiuni întâmplătoare și trebuie privite ca un obiect aparte de studiu al istoriei și culturii. Laura Cruz și Willem Frijhoff evidențiază în volumul Myth in History, History in Myth257 transformările care au avut loc din 1975 și până astăzi în ceea ce privește definirea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
caracteristici asemănătoare și îndeplinesc funcții similare cu ale miturilor. În acest sens, abordările contemporane ale miturilor pleacă de la felul în care este construită și imaginată lumea modernă, Marc Augé considerând că aceasta devine din ce în ce mai ficțională, întrucât mitul se transformă în ficțiune 275. În lumea modernă, metamorfoza mitului este generată de mass-media, în special de televiziune și media digitală. În opinia lui Marc Augé, televiziunea transformă realul în ficțiune, acesta ajungând la un moment dat să o și imite 276. Nu este
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Marc Augé considerând că aceasta devine din ce în ce mai ficțională, întrucât mitul se transformă în ficțiune 275. În lumea modernă, metamorfoza mitului este generată de mass-media, în special de televiziune și media digitală. În opinia lui Marc Augé, televiziunea transformă realul în ficțiune, acesta ajungând la un moment dat să o și imite 276. Nu este de loc surprinzător faptul că o societate de consum, cum este cea actuală, folosește ficțiunea, imaginația și mitul în prezentarea și promovarea produselor către publicul larg. Fenomenul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și media digitală. În opinia lui Marc Augé, televiziunea transformă realul în ficțiune, acesta ajungând la un moment dat să o și imite 276. Nu este de loc surprinzător faptul că o societate de consum, cum este cea actuală, folosește ficțiunea, imaginația și mitul în prezentarea și promovarea produselor către publicul larg. Fenomenul este întâlnit în aproape toate industriile moderne de la producătorii de mașini, echipamente electronice, îmbrăcăminte și până la toate tipurile de jocuri -, acestea făcând apel la mituri și simboluri, cu ajutorul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
neîntemeiată pe date precise, dar care devine adevărată pentru membrii unei comunități 541. Acest lucru este posibil deoarece prin repetiție sunt inoculate stereotipuri care se interpun între oameni și realitate, construind ceea ce Walter Lippmann denumea pseudorealitatea, un anumit mediu de ficțiuni care are rolul de intermediar între realitate și mintea indivizilor. Pentru Lippmann stereotipurile au o funcție de economie prin care individul evită reflecția și o funcție de justificare cu ajutorul căreia individul atribuie trăsături negative unui grup, astfel explicându-și caracteristicile pozitive ale
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de expresie și materiale de gândire sau cum se desfășoară discursul mental având mereu în vedere că literatura este o mărturie mentală, dar cu legi proprii de organizare. În discurs va căuta să vadă cum este elaborată metafora, cum apare ficțiunea și cum se sprijină ea pe utilajul mental al autorului: atenție prioritară va fi acordată conceptelor și imaginilor dominante. Acestea ne conduc spre construcții mai ample structurile mentale care și-au lăsat amprenta asupra operei (...) Apoi vom ajunge la repertoriul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
S. Bromley and E. H. Kossmann (eds.), Some Political Mythologies: Papers Delivered to the Fifth Anglo-Dutch Historical Conference (The Hague: Hijhoff, 1975); Van Dale, Groot woordenboek van de Nederlandse taal (Utrecht/Antrewp: Van Dale Lexicografie, 2008), 2234; Mitul este o ficțiune narativă care implică de cele mai multe ori personaje, acțiuni și evenimente supranaturale și folosește idei general acceptate despre fenomene naturale și istorice":The Oxford English Dictionary, 2nd ed., vol. X, (Oxford: Clarendon Press, 1989), 177 apud Ibidem, p. 1. 259 Abordarea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
prin care poate fi gândită paseitatea trecutului, introducând termenul de Analog pentru a putea discuta despre dualitatea Același-Altul. "Alteritatea poate fi produsă și cultural, prin întoarcerea în trecutul istoric și cultural propriu pe cele mai variate căi de la proza de ficțiune și filmul SF la istoriografia de inspirație științifică și la speculațiile de filosofia istoriei. În Temps et récit, lucrare din a cărei reziduuri se va nutri și Soi même ..., Ricoeur trece în revistă tripticul Același-Altul-Analogul care organizează și mijlocește metacategorial
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și scormonind „dinăuntru și dinăuntrul dinăuntrului” (C. Noica) recentului volum, La foc mărunt , al distinsului profesor Livius Ciocârlie, recunoaștem pe-acel un faux sincère (Eugen Simion) care reușește să ne convingă nu doar de plăcerea de a citi jurnalul (binecunoscută „ficțiune a nonficțiunii”) domniei sale, ci mai ales, cum să percepem acea „suferință a scriiturii”, la care fac trimitere marii creatori ai lumii. Descoperim la scriitorul Livius Ciocârlie un anume „orizont” al întrebărilor (C. Noica) care se nasc în urma bogatei și diversității
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
I (autobiografii cum sînt Confesiunile lui Rousseau sau romane epistolare precum Obermann de Sénancour sau Crinul din vale al lui Balzac), în care descrierile sînt asumate de un eu omniprezent; sînt romane care se bazează pe o structurare spațială a ficțiunii (călătoria lui Obermann prin Elveția justifică apariția descrierilor) și mai ales pe o structurare temporală (reluarea firului narativ al romanului de ucenicie, cum este cazul Crinului din vale). În cadrul acestor povestiri apar descrieri expresive "mnemonice", procedeu foarte bine surprins de către
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să termin cu agricultura și grădinăritul, dar tot nu voi ajunge decît la două treimi din primul capitol. G. Flaubert, Opere complete, p. 201 În al doilea rînd, cei doi autori transferă cunoștințele dobîndite printr-o punere în scenă specifică ficțiunii, care constă în "naturalizarea" introducerii unui alt discurs (documentul) în textul narativ, prin intermediul descrierilor. Această teatralizare a cunoașterii are drept obiect justificarea descrierilor în funcție de anumite procedee 5: a) transferul cunoștințelor către un personaj specializat: contele din Bouvard și Pécuchet ("După ce
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
al XIX-lea. Acestea își au originea în tulburările eco-nomice și ideologice, menționate anterior, și au drept consecință configurarea unui altfel de "timp-spațiu". Ian Watt, în 1973 (pp. 530-536), explicitează: Cînd Defoe, de exemplu, a început să scrie opere de ficțiune, el acorda prea puțină atenție teoriei critice predominante în epocă, pe atunci încă subordonată uzajului subiectelor tradiționale; în schimb, el a făcut ca succesiunea narativă să fie după cum credea el de cuviință că trebuie să se desfășoare în mod plauzibil
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tradiționale; în schimb, el a făcut ca succesiunea narativă să fie după cum credea el de cuviință că trebuie să se desfășoare în mod plauzibil acțiunile protagoniștilor. Procedînd astfel, Defoe a fost la originea unei noi tendințe importante în opera de ficțiune: totala subordonare a subiectului modelului memoriilor autobiografice a fost o afirmare a întîietății experienței individuale tot atît de provocatoare precum a fost Cogito-ul lui Descartes pentru filosofie. După Defoe, Richardson și Fielding au continuat, în maniera lor foarte diferită, ceea ce
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
început de secol XVIII era încă supusă unei clare preferințe clasice pentru general și universal: adevăratul obiect al literaturii rămînea quod semper quod ubique omnibus creditum est. [Și invers] romanul se delimitează întru totul de celelalte genuri și forme de ficțiune anterioare prin atenția ce se acordă în mod obișnuit individualității personajelor și prezentării detaliate a mediului lor [...]. Atitudinea față de timp, în primele ficțiuni, este foarte asemănătoare; succesiunea evenimentelor este dispusă într-un continuum spațio-temporal foarte abstract, iar timpului, ca factor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ubique omnibus creditum est. [Și invers] romanul se delimitează întru totul de celelalte genuri și forme de ficțiune anterioare prin atenția ce se acordă în mod obișnuit individualității personajelor și prezentării detaliate a mediului lor [...]. Atitudinea față de timp, în primele ficțiuni, este foarte asemănătoare; succesiunea evenimentelor este dispusă într-un continuum spațio-temporal foarte abstract, iar timpului, ca factor ce intervine în relațiile umane, i se acordă o foarte mică importanță [...]. Curînd, totuși, sensul modern al timpului a început să pătrundă în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
impresie ne este dată și de opera lui Richardson, impecabil și cu mai multă forță de convingere. El localiza cu mare atenție toate evenimentele din povestirea sa [...]. În aceeași epocă, Tom Jones aducea o inovație interesantă în utilizarea timpului în ficțiune. Fielding pare să se fi servit de un almanah, acest simbol al difuzării unui sentiment de obiectivitate asupra timpului, grație imprimeriei: cu cîteva excepții, aproape toate evenimentele din romanul său au o cronologie coerentă [...]. În mod tradițional, locul era aproape
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ambele cazuri, efectul căutat este cel de realitate și, de aici, cel de adevăr: Locul este fundamentul povestirii, pentru că evenimentul are nevoie atît de un ubi, cît și de un quid sau de un quando; locul este cel care oferă ficțiunii aparența adevărului. Balzac ne dă drept adevărate povestea lui Auguste de Maulincourt, a doamnei Jules și a lui Ferragus, denumind și descriind străzile și casele în care acțiunile s-au petrecut în așa fel încît să poată fi recunoscute. Numele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]