6,757 matches
-
tragic, în special datorită lui Confucius (sau Kong Fu Zi, n. 550 î.Hr.; d. 478 î.Hr.) și lui Lao-țî (Laotze sau "Lao" Tzu), promovând ideea unei armonii universale și a unei morale civile ce trebuia să reflecte ordinea." Un alt filozof francez, Michel Onfray, spune referindu-se la monoteism (""Tratat de ateologie - Fizica metafizicii"", Grasset 2005, Livre de poche, p. 101, secțiunea "Ochiul negru al monoteismului"): Astfel încât atunci când oamenii își pun în cap să dea viață unui Dumnezeu unic, o fac
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
(n. 28 noiembrie 1820 - d. 5 august 1895) a fost un filozof politic german, din secolul al XIX-lea. Împreună cu partenerul său, mai bine cunoscutul Karl Marx, Engels a dezvoltat teoria comunistă, a fost coautor al "Manifestului Partidului Comunist" (1848). Engels a editat mai multe volume din "Das Kapital" ("Capitalul"), după moartea
Friedrich Engels () [Corola-website/Science/298418_a_299747]
-
ul, termen polisemantic, poate desemna noțiuni teoretice sau practici politice foarte diferite: puține corpuri de idei sunt mai ample și contradictorii decât cele puse sub eticheta „marxism”. Această situație se datorează pe de-o parte faptului că fondatorul marxismului, filozoful german de origine evreiască Karl Marx, a avut o vastă curiozitate în privința multor aspecte ale umanității dublată de o vigoare pe măsura acestei curiozități. Pe de altă parte, marxismul a fost adoptat, adaptat și dezvoltat într-un variat evantai de
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
ca reacție la regim, are o importanță specială pentru estul Europei și România, zonă care a cunoscut în mod direct și îndelung regimurile comuniste organizate pe modelul bolșevic. Marxismul este o teorie economico-socială bazată pe lucrările lui Karl Marx, un filozof, economist, jurnalist și revoluționar german de origine evreiască, din secolul al XIX-lea, care a colaborat în elaborarea sus-numitei teorii cu Friedrich Engels. Marx s-a inspirat din filozofia lui Georg Hegel, din economia politică a lui Adam Smith, din
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
ideile lui Marx au avut un impact major în sociologie și istorie, unde concepția dialectică (conform căreia orice sistem social conține forțe care produc contradicții (dezechilibre) ce pot fi rezolvate doar prin înlocuirea lui) reprezintă cea mai imoprtantă contribuție a filozofului. Influența lui Marx a fost imensă în toate științele sociale, intuițiile marxiste în sociologie fiind și azi centrale în sociologia politică, abordarea materialist-istorică rămânând și ea influentă atât în istorie cât și în filozofie. Filozoful german Karl Marx propune 3
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
cea mai imoprtantă contribuție a filozofului. Influența lui Marx a fost imensă în toate științele sociale, intuițiile marxiste în sociologie fiind și azi centrale în sociologia politică, abordarea materialist-istorică rămânând și ea influentă atât în istorie cât și în filozofie. Filozoful german Karl Marx propune 3 criterii determinante pentru definirea unei clase sociale: 1. locul în cadrul raporturilor de producție (rol în producția, circulația și distribuirea bogățiilor) 2. participarea la antagonismele sociale (care se manifestă în lupta pentru puterea politică) 3. conștiința
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
ci spațiale. Teorema lui Pitagora este considerată un punct de interes în afara matematicii, constituind un simbol al incomprehensibilității matematice, al misterului, sau al puterii intelectuale; abundă referințele populare din literatură, muzică, teatru, sau artă. Deși teorema i se atribuie astăzi filozofului și matematicianului grec antic Pitagora, care a trăit în secolul al VI-lea î.Hr., se știe că a fost cunoscută de mai multe civilizații de-a lungul timpului: indienii antici, asiro-babilonienii, egiptenii antici, chinezii antici și alții. Acest subiect poate
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
diferit. Astfel, spațiul alb din interiorului fiecărui pătrat mare trebuie să aibă aceeași suprafață. Egalând suprafețele spațiilor albe reiese teorema lui Pitagora, c.c.t.d. Faptul că această demonstrație foarte simplă îi aparține lui Pitagora este dedus din scrierile filozofului și matematicianului grec Proclus. Este posibil ca aceasta să fie teorema cu cele mai multe demonstrații; cartea "The Pythagorean Proposition" (în traducere directă Propoziția Pitagorică) conține 370 de demonstrații. Această demonstrație are la bază proporționalitatea laturilor a două triunghiuri asemenea, adică are
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
nega progresul social, el sesizează laturile lui negative și atrage atenția asupra lor în mod special. Caracterul contradictoriu al progresului se observă cel mai bine în cea de-a treia etapa a istoriei - etapa apariției proprietății private. Izvorul inegalității, opinează filozoful, este proprietatea privata. Ea nu exista în „stare naturală” și de aceea nu este justificată de legea naturală: „Primul om care, împrejmuind un teren, s-a încumetat sa spună: «acesta este al meu» și care a găsit oameni destul de proști
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
să fiu arestat? Dacă aș avea pe sufletul meu o cât de mică vină aș suferi orice, căci aș fi meritat. Dar așa? În cărțile scrise de mine apare clar atitudinea și concepția mea. Voi controlați și veți vedea."” Lucrările filozofului Petre Andrei au fost redescoperite după 1970, când a început culegerea și retipărirea operei sale. În 1991 a fost ales post mortem membru al Academiei Române. Decedat la doar 49 de ani, Petre Andrei a reușit să realizeze 15 lucrări, 5
Petre Andrei () [Corola-website/Science/307067_a_308396]
-
(n. 5 februarie 1896, Roșiești, Vaslui - d. 21 aprilie 1971, București) a fost un filozof român, membru corespondent al Academiei Române din 1943. Școala primară a urmat-o în satul natal, iar liceul la “Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad (1909 - 1916). Între octombrie 1916 - martie 1917 a urmat cursurile Școlii Militare de ofițeri de rezervă din
Nicolae Bagdasar () [Corola-website/Science/307082_a_308411]
-
(n. 6 decembrie 1893, Iași - d. 2 iulie 1968, București) a fost un filozof român, membru corespondent al Academiei Române. s-a născut la Iași și a urmat studiile liceale la Liceul Saint Louis din Paris obținând bacalaureatul în 1912. Studiile universitarea le-a început la Universitatea din Iași, unde a obținut licența în Drept
Dan Bădărău () [Corola-website/Science/307097_a_308426]
-
literar și-l face în anul 1914, cu poezii publicate în „Convorbiri literare". Cezar Papacostea a fost în România unul dintre oamenii de spirit care a aplicat legea fundamentală a dialogului cu Antichitatea. Cu toate că nu a ajuns a fi un filozof, C. Papacostea a avut multe din calitățile unui filozof al culturii. A avut de asemenea acel "idealism clasic", propovăduind gustul metafizicii. De altfel, el avea o deschidere generoasă spre istorie, poezie, etică sau psihologie cu toate că nu a scris vreo sinteză
Cezar Papacostea () [Corola-website/Science/307101_a_308430]
-
publicate în „Convorbiri literare". Cezar Papacostea a fost în România unul dintre oamenii de spirit care a aplicat legea fundamentală a dialogului cu Antichitatea. Cu toate că nu a ajuns a fi un filozof, C. Papacostea a avut multe din calitățile unui filozof al culturii. A avut de asemenea acel "idealism clasic", propovăduind gustul metafizicii. De altfel, el avea o deschidere generoasă spre istorie, poezie, etică sau psihologie cu toate că nu a scris vreo sinteză în aceste domenii.
Cezar Papacostea () [Corola-website/Science/307101_a_308430]
-
(n. 18/30 mai 1886, București - d. 7 noiembrie 1945, București) a fost un filozof și jurist român, membru corespondent (din 1936) al Academiei Române. A urmat la București cursurile Facultății de Drept și de Litere și Filosofie obținând licență ambelor facultăți în 1909 cu rezultate strălucite. Cu asemenea rezultate obține și doctoratul în drept la
Mircea Djuvara () [Corola-website/Science/307185_a_308514]
-
(n. 14/27 martie 1894, în satul Mahala, suburbie a orașului Dubăsari, gubernia Herson, Imperiul Rus - d. 14 decembrie 1980, București) a fost jurist, filozof al dreptului, publicist, istoric, etnograf, folclorist, antropolog, sociolog, slavist, profesor, membru de onoare al Academiei Române. A fost unul dintre doctorii în Drept de la Paris. A fost decorat postmortem de către președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, cu „Ordinul de Onoare”. Mama
Nichita P. Smochină () [Corola-website/Science/307158_a_308487]
-
(n. 19 martie 1898, Constanța - d. 10 septembrie 1964, București) a fost un filolog și filozof român, de formație clasicist, ales membru post-mortem al Academiei Române (în 2006). El a scris peste cincizeci de studii și cărți de filozofie, axându-se în mod special pe spațiul cultural dintre Occident și Orient. s-a născut în Constanța, într-
Aram Frenkian () [Corola-website/Science/307257_a_308586]
-
somn, devenind astfel împărat. Cu soția sa, Eudokia Dekapolitissa, Mihail III nu a avut copii, dar cu amantă să, Eudokia Ingerina, Mihail a avut doi copii: Majoritatea împăraților bizantini din dinastia macedoneană sunt descendenți din Mihail III, deoarece Leon VI Filozoful a fost fiul lui Mihail III, fiind doar adoptat de către Vasile I Macedoneanul.
Mihail al III-lea Bețivul () [Corola-website/Science/307286_a_308615]
-
Fantezia este calitatea minții umane de a inventa forme, relații, proprietăți și acțiuni noi, deosebite de cele întâlnite în realitatea percepută și descrisă lingvistic. Unii filozofi precum David Hume nu acorda fanteziei umane capacitatea de a inventa noutăți absolute ci doar de a modifica într-o anume proporție obiectele și procesele reale, percepute sau memorate, prin diferite combinații ingenioase. În această perspectivă fantezia este o deformare
Fantezie () [Corola-website/Science/308537_a_309866]
-
Un studiu recent ne spune că pentru a spune o mincină ne trebuie mai mult timp decât pentru a spune adevărul. Aristotel credea că nici o regulă generală nu este posibilă despre minciună, pentru ca oricine susținea minciună nu putea fi crezut. Filozofii Augustin de Hipona, Toma de Aquino și Immanuel Kant condamnă toate minciunile. Conform celor trei, nu sunt circumstanțe în unul dintre ei să mintă. Fiecare dintre acești filosofi au dat câteva argumente împotriva minciunii, toate compatibile între ele. Printre cele
Minciună () [Corola-website/Science/308541_a_309870]
-
de imaginația cuiva și care nu corespunde realității sau nu are corespondent în realitate. Cu alte cuvinte este ceva posibil, o idee de viitor sau ceva probabil întâmplat în trecut. O excepție de la această definiție este născocirea unei narațiuni literare. Filozoful german Kant definește ficțiunea în opera să „Critică rațiunii pure” că "o născocire dar în același timp o posibilă acceptare a subiectului". Termenul de origine engleză fiction este folosit în domeniul cinematografiei și literaturii că:
Ficțiune () [Corola-website/Science/308581_a_309910]
-
a devenit director al institutului pentru film ZKM. În filmul său, „Unknown Quantity” (2005), Ujică a încercat să realizeze un experiment multi-media. Astfel, printr-o proiecție în buclă, a pus în scenă două conversații între Paul Virilio, arheolog media și filozof, si Svetlana Alexievich, jurnalista rusă și autoarea unei cărți despre Cernobîl. În 2006 a participat la festivalul de film TIFF, unde a susținut un masterclass cu tema „Arhiva imaginara. Material secundar și discurs primar în film”. Cu cel mai recent
Andrei Ujică () [Corola-website/Science/308590_a_309919]
-
istoric. O formă anume de premilenialism este văzută ca fiind cea mai veche viziune milenială din istoria bisericii. Papias, considerat de unii drept discipol al Apostolului Ioan, era un premilenialist, conform lui Eusebiu din Cezareea. De asemenea Iustin Martirul și Filozoful și Ireneu de Lyon și-au exprimat în scrierile lor credința în premilenialism. Amilenialismul, viziunea tradițională a Bisericii Catolice, crede că mia de ani menționată nu sunt („a-”) o mie de ani literali, ci este o exprimare figurată pentru ceea ce
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
concepția gânditorului marxist Antonio Labriola, după care voința individuală și eforturile colective ale oamenilor împing societatea înainte, precum și de criminologul, gânditorul monist antimaterialist Enrico Ferri, care susținea că succesul unei revoluții depinde de voința si entuziasmul oamenilor, și în sfârșit, filozoful liberal Benedetto Croce. Sub înrâurirea acestuia din urmă, și-a cristalizat Jabotinski la Roma și vederile sale democrat-liberale, inclusiv în domeniul economiei. Jabotinski a fost captivat de pilda mișcării revoluționare italiene a lui Garibaldi și Mazzini,care l-a influențat
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
circumciși din motive nereligioase. În SUA, de exemplu, unde circumcizia se face în general pentru motive nereligioase, inițial circumcizia era făcută din convingerea că aceasta împiedică masturbarea, care în epocă era considerată un viciu; ideea are o origine veche, de la filozoful și medicul evreu medieval Maimonide încă, care considera că circumcizia “[...] reduce pornirea spre actul sexual și slăbește organul” (“bring about a decrease in sexual intercourse and a weakening of the organ in question” - the economist, september 15th 2012, p. 57
Circumcizie () [Corola-website/Science/308674_a_310003]