6,294 matches
-
a fost cel mai vechi grup de orientări filozofice materialiste din Grecia antică. A apărut în secolele VII - VI î.e.n. pe coasta de apus a Asiei Mici. Trei reprezentanți ai filozofiei ioniene au fost în Școala din orașul Milet, respectiv Thales, Anaximandru și Anaximene. Heraclit, al patrulea reprezentant de
Filozofia ioniană () [Corola-website/Science/314753_a_316082]
-
fi citit la mai multe niveluri de semnificație, ca o alegorie a istoriei latino-americane, a condiției umane și ca o meditație asupra timpului. Capodopera lui García Márquez, "„Un veac de singurătate”", este un roman care îmbină realul cu fantasticul, meditația filozofică și narațiunea captivantă într-o creație unică, vie, tulburătoare, somptuoasă și plină de culoare. Titlul romanului semnifică sentimentul tragic al singurătății pe care îl trăiesc membrii familiei Buendía în toate aspectele vieții lor: în dragostea redusă la aspectul său fizic
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]
-
istorice care justificau revendicările României asupra teritoriilor pe care le pierduse în 1940, lucrarea fiind redactată în limba franceză, dar a aparut în traducere englezească. De asemenea, a continuat să lucreze la lucrarea "Tour d'horizon philosophique (Tur de orizont filozofic"), apărută în 1946 și a colaborat la revista "La France Libre" editată de André Labarthe și Raymond Aron. Articolele scrise de Ghyka nu erau toate legate de război; de exemplu, unul dintre acestea se referea la viziunea analogică și compoziția
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
ecologic", "Patrimoniu", "Căderea pe gânduri", "De ce?" ș.a.) La rubrica " De ce?" din pagina de titlu a revistei „Florile Dalbe” semnează remarcabile „altfel de editoriale”, care dau răspunsuri la întrebările expediate de cititori, abordând teme de etică, morală, estetică ș.a. Promovează instruirea filozofică a copiilor și adolescenților în pagina tematică lunară "Căderea pe gânduri" din „F.D.” și colorează „petele albe” din istoria românilor în pagina lunară „Patrimoniu”. Primește numeroase premii ale Uniunii Jurnaliștilor din Moldova pentru cea mai bună oglindire a tematicii ocrotirii
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
poate fi considerată și că un sentiment pe care omul îl are asupra moralității acțiunilor sale. Este una dintre cele mai importante nivele de organizare a vietii psihice a individului, cănd afirmata când negata cu vehemență. Din punct de vedere filozofic , Kant este cel care dezvoltă conceptul de “ conștientă de sine “.El distinge în conștientă de sine atât o conștiință a intelectului cât și o conștiință a simțului intern. Din punct de vedere teologic, constiinta a fost identificată de către Augustin ca
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
unde sistemul lui Schopenhauer „mi se părea prea puțin elaborat”. Mai mult chiar, credea că a găsit soluția acestor probleme, soluție care avea și utilitate practică. Așadar, el și-a folosit cea mai mare parte a timpului pentru completarea sistemului filozofic al lui Schopenhauer și pentru fundamentarea teoretică a soluției la una dintre problemele esențiale ale societății românești din acel timp, aceea pe care junimiștii au denumit-o a „formelor fără fond”. În felul acesta Eminescu și-a elaborat principiile de
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
ziarist. George Călinescu a analizat lecturile lui Eminescu și a constatat că: „este poate cel dintâi gânditor politic român care să-și sprijine doctrina pe economie”. George Călinescu|Călinescu afirmă că Eminescu avea „noțiuni integrale de istoria problemelor și doctrinelor filozofice” și că era „apt să priceapă și să mânuiască abstracții oricât de înalte” . Concluzia lui G. Călinescu este că Eminescu nu urmărea construirea unui „sistem filozofic oficial”, ci că își folosea cunoștințele filozofice „pentru folosul spiritual propriu, sau pentru alcătuirea
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
George Călinescu|Călinescu afirmă că Eminescu avea „noțiuni integrale de istoria problemelor și doctrinelor filozofice” și că era „apt să priceapă și să mânuiască abstracții oricât de înalte” . Concluzia lui G. Călinescu este că Eminescu nu urmărea construirea unui „sistem filozofic oficial”, ci că își folosea cunoștințele filozofice „pentru folosul spiritual propriu, sau pentru alcătuirea unei podele pe care să se înalțe o politică și o etică”. Concepția lui politică corespundea principiilor politice ale Partidul Conservator (1880-1918)|conservatorilor, și mai ales
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
noțiuni integrale de istoria problemelor și doctrinelor filozofice” și că era „apt să priceapă și să mânuiască abstracții oricât de înalte” . Concluzia lui G. Călinescu este că Eminescu nu urmărea construirea unui „sistem filozofic oficial”, ci că își folosea cunoștințele filozofice „pentru folosul spiritual propriu, sau pentru alcătuirea unei podele pe care să se înalțe o politică și o etică”. Concepția lui politică corespundea principiilor politice ale Partidul Conservator (1880-1918)|conservatorilor, și mai ales ale junimiștilor, care erau de formație germană
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
înseamnă „câine nelegiuit, câine spurcat”.. O altă ocazie pe care Eminescu a folosit-o ca să scoată în evidență ignoranța deputaților liberali a fost contestarea alegerii lui Maiorescu în Parlament. Printre alte acuzații, liberalul Holban afirma că Maiorescu „aparține unei școli filozofice periculoase, căci Schopenhauer și Max Stirner spun că «forța primează dreptul»”. Deși Eminescu a atras atenția că Holban a atribuit lui Schopenhauer în mod eronat ideile „unui liberal radical”, totuși Holban a insistat într-un nou discurs că „abjectul Schopenhauer
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
petrecut mulți ani dezvoltând și rafinând această interpretare în lumina obiecțiilor aduse de Einstein. După Conferința Solvay din 1930, Einstein nu a mai criticat niciodată interpretarea Copenhaga în termeni tehnici, însă nu a încetat niciodată s-o facă în termeni filozofici, pe tema realismului și a localizării (de ex., a combătut ideea acțiunii la distanță). Einstein, încercând să arate în ce mod teoria cuantică nu este o teorie completă, a afirmat că dacă două sau mai multe particule au interacționat în
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
de a explica logic teoria cuantică este un proces continuu care a generat mai multe interpretări ale mecanicii cuantice, pornind de la convenționala Interpretare Copenhaga până la cea a variabilelor ascunse și Interpretarea multiple-lumi. Se pare că vor apărea mereu noi interpretări filozofice ale acestui subiect; în orice caz succesul practic al teoriei este de necontestat. Fără îndoială, teoria cuantică nu are rival în a explica fenomene empirice cunoscute, în a prezice descoperiri noi și a explica (înglobând) alte teorii. Predicțiile empirice ale
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
a funcției recursive generale. Aceste teoreme au fost inspirate din opera logică a lui Leibniz și au arătat că rolul formalizării matematice introduse de David Hilbert este de nerealizat. Prima teoremă are însemnătate logică și conține importante implicații de ordin filozofic, fiindcă arată imposibilitatea unei formalizări complete a gândirii umane. A stabilit că în orice sistem deductiv, destul de implicat pentru a include raționamente aritmetice, există teoreme matematice care pot fi nerezilvabile în cadrul sistemului (nu pot fi nici demonstrate, nici infirmate). Teoremele
Kurt Gödel () [Corola-website/Science/314206_a_315535]
-
Almagest" arată că orice model pentru descrierea mișcării planetelor este doar o unealtă matematică, și că, de vreme ce nu există o modalitate de a ști care este modelul adevărat, ar trebui folosit cel mai simplu model care calculează numerele corecte. Argumentele filozofice ale heliocentrismului implică afirmații generale că Soarele se află în centrul universului sau că unele planete, sau chiar toate, se rotesc în jurul Soarelui, cu argumente ce susțin aceste afirmații. Aceste idei pot fi găsite într-o serie de texte sanscrite
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
teoriile astronomice indiene ale lui Aryabhata, Brahmagupta și Varahamihira în lucrarea sa "Indica". Al-Biruni era de acord cu rotația Pământului în jurul propriei axe, și, deși era inițial neutru în raport cu modelele geocentric și heliocentric, a notat că heliocentrismul este o problemă filozofică, și nu una matematică. Abu Said al-Sijzi, un contemporan al lui al-Biruni, a sugerat posibila mișcare a Pământului în jurul Soarelui, teorie pe care Biruni nu a respins-o. Qutb al-Din (n. 1236), în lucrarea sa "Limita realizărilor în ce privește cunoașterea cerurilor
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
este centrul universului și că el nu are o mișcare proprie. El a realizat că, dacă Pământul se rotește în jurul propriei axe și în jurul Soarelui, aceasta ar fi consistentă cu parametrii săi astronomici, dar el a considerat aceasta o problemă filozofică și nu una matematică. Nasir al-Din al-Tusi (n. 1201) a rezolvat unele probleme semnificative din sistemul ptolemeic dezvoltând perechea Tusi ca alternativă la ecuantul problematic introdus de Ptolemeu. 'Umar al-Katibi al-Qazwini (d. 1277), care a lucrat și la observatorul Maragheh
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
XVI-lea, lucrarea "De revolutionibus" a lui Nicolaus Copernic a prezentat o discuție completă privind modelul heliocentric al universului în același fel în care "Almagest" a lui Ptolemeu prezentase modelul geocentric în secolul al II-lea. Copernic a discutat implicațiile filozofice ale sistemului propus de el, l-a elaborat în toate detaliile geometrice, a dedus parametrii modelului său dintr-o serie de observații astronomice, și a alcătuit tabele astronomice care permiteau calculul pozițiilor trecute și viitoare ale stelelor și planetelor. Făcând
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
în toate detaliile geometrice, a dedus parametrii modelului său dintr-o serie de observații astronomice, și a alcătuit tabele astronomice care permiteau calculul pozițiilor trecute și viitoare ale stelelor și planetelor. Făcând aceasta, Copernic a mutat heliocentrismul din zona speculației filozofice în cea a astronomiei geometrice predictive. Această teorie a rezolvat problema mișcărilor retrograde ale planetelor, argumentând că o asemenea mișcare era doar una aparentă, și nu una reală: este un efect de paralaxă, ca și un obiect observat de cineva
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
Din rațiuni practice, sunt frecvent alese sistemele cu originea în centrul Soarelui sau în centrul de masă al Sistemului Solar, și cele două adjective pot fi folosite în acest context. Totuși, o astfel de alegere de coordonate nu are implicații filozofice sau fizice.
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
reprezintă memoria experienței din trecut a lui "Homo sapiens", până în zilele noastre, de pe întreaga planetă, păstrată în vestigii arheologice, documente scrise sau în memoria individuală/colectivă. Originea omului rămâne încă necunoscută, fiind subiect a numeroase controverse istorice,filozofice sau religioase. Încă din zorii apariției Omului, istoria omului primitiv este marcată de o lungă perioadă de invenții (care se continuă de fapt și în zilele noastre chiar la o scară mai amplă). Una dintre cele mai vechi invenții o
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
singurii hinduși care au dreptul de a citi din Vede imnurile, versetele, incantațiile și tratatele ce datează din perioada invaziilor ariene și care sunt fundamentul învățăturilor hinduse. Upanișadele, lucrări elaborate pe baza Vedelor, reprezentau un compediu de speculații metafizice și filozofice puse în circulație în jurul anului 900 i.Hr.Potrivit textelor Vedice, destinul unui hindus este determinat de toate acțiunile sale și de consecințele acestora de-a lungul fazelor succesinve ale existenței. Destinul său este numit Karma. O viață corectă în prezent
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
și confucianismul. Concepția confucianistă, care avea să dobândeasca supremația, se îndrepta către politica și moralitate nu prin forța legii, ci prin tradiție și puterea exemplului. Confucianismul avea sa se răspândeasca mai târziu în peninsula Coreea și Japonia . În vest, tradiția filozofică a Greciei antice, reprezentată prin Socrate, Platon și Aristotel, s-a răspândit în întreaga Europă și Orient Mijlociu, în secolul al IV-lea î.Hr., prin cuceririle realizate de Alexandru cel Mare. Presocraticii au căutat noi modalități de a explica lumea
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
morților. Nimeni nu face legătura dintre "Andrew Wiggin" și "Ender Wiggin", nici între "Andrew"/"Ender" și primul vorbitor în numele morților. Dacă romanul precedent era unul de hard science fiction, cu armate și război cosmic, "Vorbitor în numele morților" are o natură filozofică, deși aduce în prim plan o planetă unică în science fiction prin caracteristicile sale. Cartea îl aduce pe Andrew pe colonia Lusitania, despre care se crede că este singura planetă din universul lui Card pe care se mai află o
Vorbitor în numele morților () [Corola-website/Science/314345_a_315674]
-
un "stil de viață". Spre deosebire de vegetarianism, din punct de vedere dietetic, veganismul exclude și mierea (mierea, produsele lactate și ouăle în cazul lacto-ovo vegetarienilor, lacto vegetarienilor mierea și lactatele, iar ovo vegetarienilor mierea și ouăle), iar din punct de vedere filozofic, veganismul interzice folosirea a "orice fel" de produs animal, fie haine sau alte accesorii. Dietele vegane (numite câteodată vegetariene stricte sau pure) sunt indicate pentru descreșterea riscului de infarct miocardic, cancer de colon, colesterol ridicat în sânge, tensiune arterială ridicată
Veganism () [Corola-website/Science/314362_a_315691]
-
The Conquest of Space" (1949) de Willy Ley și Chesley Bonestell, presupunând că forma cu „J” este transcrierea germană a formei grecești. " Interzone" consideră că „"Odiseea spațială 2001" este romanul science-fiction chintesențial - abundă în viziuni glorioase despre viitor și întrebări filozofice asupra locului omenirii în univers.” Păstrând aceeași notă, "Publishers Weekly" vede în roman „o operă remarcabilă de ficțiune, care țese meticulos un ambient extraterestru fascinant.” "The Washington Post" apreciază că „"2001" încearcă să ofere răspunsuri la unele dintre cele mai
2001: O odisee spațială (roman) () [Corola-website/Science/314448_a_315777]