7,390 matches
-
certe topologiei. Nici cea de a patra demonstrație, din 1849 (cu ocazia sărbătoririi de către oraș și Societatea de științe a 50 de ani de la doctorat), nu le elimină complet. Gauss simțea acest lucru. De aceea însărcină pe Möbius să dea fundamente satisfăcătoare demonstrației. Acest deziderat a fost împlinit de Ostrowsky, în anii noștri. A doua și a treia demonstrație, pur algebrice, sunt însă neatacabile. Mai ales a doua se distinge prin eleganța și ingeniozitatea ei și e bazată pe inducție. Despre
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Dar, pentru primele, Gauss are predecesori, cum am văzut. În ultimele, originalitatea lui e absolută. Nimic din Disquisitiones generales nu seamănă cu ce a făcut Bernoulli, Euler, Lagrange sau Monge. * Să spunem, în sfârșit, că Gauss a fost preocupat de "fundamentele geometriei"; că a trăit cu intensitate momentul nașterii geometriei antieuclidiene (cum îi zicea el); că, în însemnări, se găsesc foarte ascuțite demonstrații asupra caracterului de clasă al direcțiilor de același capăt de paralelism (Hilbert a creat, mai târziu, un calcul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
putu împotrivi, deși se supuse fără chef. Considerându-l din ce în ce mai mult drept un învățăcel ce-i picase la îndemâna expunerilor sale, Profesorul brodă rapid o teză privind multiplicitatea aspectelor realității, precum și operațiunea de reproducere și aducere-aminte în procesul cunoașterii, executat pe fundamentul memoriei primordiale. La un popas oratoric, impus de constrângerile terenului denivelat, îi spuse, cu o bruscă vioiciune: Propun să cădem de acord că multe aspecte ale Contemporaneității pot fi rediscutate! Desigur că într-o lumină științifică... Instantaneu, apoi, Profesorul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
În ea. Niciodată nici cea mai suavă eutanasie nu va putea fi atât de ușoară și de dulce. Cel mai interesant aspect al noii situații create este faptul că justiția din țara În care nu se moare este lipsită de fundament pentru a-i acționa În judecată pe cei care se ocupă cu Îngropările, presupunând că ar vrea de fapt acest lucru, și nu numai din cauză că este condiționată de acordul de onoare pe care guvernul a fost nevoit să-l Încheie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Conferința (un capitol din viitoarea sa carte despre „Transnational Public Space” - concept pe care se pare că el l-a dezvoltat în extensiile actuale, mai mult decât oricine în bibliografia de specialitate) a fost excelentă. Întâi a trecut omul prin fundamentele etice ale cosmopolitismului, apoi prin cele politice și, când să îmi vină să întreb: îmi dai un 10 dacă-ți spun cine este candidatul la cosmopolitan citizenship îi face el portretul-robot, demn de un sociolog generalist și teoretician de clasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
portretul-robot, demn de un sociolog generalist și teoretician de clasă. Da, era acela pe care pariam, occidental, alb, avea și un credit card garnisit și valuable sau măcar era prominent academic și avea respectable passport. După o vastă discuție despre fundamentele date de individualism, universalism, toleranță, după critica lui Rawls și ingrediente Martha Nussbaum, Calhoun face conceptul varză, sau îl mai înțelenește puțin. Într-un stil foarte plăcut. La ei sunt necesare minimum două-trei poante foarte bune și foarte amuzante într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Next Traducerea textului de pe supracoperta: CIMPANZEUL VORBITOR DIN JAVA Un grup de turiști din Indonezia jură că au fost insultați de o maimuță vorbitoare în jungla din Borneo... SAVANȚII AU IZOLAT GENA „STĂPÂNIRII“ Un fundament genetic pentru controlarea altor oameni? NOI ANIMALE DE CASĂ TRANSGENICE LA ORIZONT Gândaci uriași, cățeluși permanenți, industria lucrează din greu Bun venit în lumea noastră genetică. Grăbită, furioasă și scăpată de sub orice control. Nu e lumea viitorului, ci chiar lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
provine din eseul acestuia. El reia textul lui Scheler, rescriindu-l și reorientându-l pe alte baze pentru a culmina în concepția ortodoxă asupra iubirii, contrară viziunii catolice a lui Scheler. Deși, la comparare, cele două texte vădesc prea multe corespondențe, fundamentele și concluziile lui Nae Ionescu sunt opuse celor ale lui Scheler. Nu e propriu-zis un plagiat. Nae desface, dezmembrează textul pe care îl are în vedere, regândește problema cu propriile-i mijloace, iar apoi îl reface așa cum înțelege el, folosind
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
intelectuală a lui Nae Ionescu, ar fi aflat originea acestei idei mai adânc, la filozofii germani care au premers și inspirat Lebensphilosophie. Nu mai puțin stupefiantă este următoarea afirmație: atunci când Profesorul spune că misticul urmărește identificarea cu absolutul și că fundamentul atitudinii mistice este postulatul transcendenței, el reia idei formulate și reformulate continuu de Underhill. Ar fi putut spune că reia idei formulate de când lumea de către toți cei care au scris despre mistică. Lăsăm la o parte faptul că nici una dintre
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
textului ei și doar pentru a-i găsi o paralelă, de această dată în Der Einzige und sein Eigentum (1844) a lui Max Stirner. Paralela este totuși prea largă și e, foarte probabil, o coincidență datorată aceleiași structuri interioare - căci fundamentele teoretice sunt diferite - precum în cazul mult discutatei, odinioară, influențe a lui Stirner asupra lui Nietzsche. Această asemănare îi servește însă drept scuză pentru a ignora conținutul afirmației lui Nae Ionescu. Un alt lucru neluat în seamă de Marta Petreu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
lui era chestiunea personalității. Proaspătul student la Göttingen făcuse deja loc în propriul său system unei „teorii a personalității care promovează pesimismul“. El îi recomanda logodnicei sale, ce trebuia să prezinte o lucrare la cursul lui P.P. Negulescu, să urmărească „fundamentul moralei lui pesimiste și deosebirea dintre schopenhauerianism și buddhism“. Se vede că această atitudine s-a mai moderat în anii următori. Referirile pe care le face la Schopenhauer în articole și cursuri universitare nu trădează nimic din intensa simpatie de la
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
urmă toate convențiile și prejudecățile legate de artă în momentul în care asistă la o lucrare sau o creație chiar în direct. BIBLIOGRAFIE 1. Fried, Michael, Art and Objecthood: Essays and Reviews, University of Chicago Press, 1998 2. Hofmann, Werner, Fundamentele Artei moderne , Ed. Meridiane, 1977 3. Kaprow, Allan, In Essays on the Blurring of Art and Life, University of California Press, 1958 4. Kaprow, Allan, Assemblage, Environments, & Happenings, New York, Abrams, 1996 5. Meredieu, de Florence, Arta și noile tehnologii, Enciclopedia
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
partidului. Nu, muntele Ava nu mai crește! El face parte dintr-un ultim lanț de munți din formațiunea caledoniană, care au apărut acum patru sute de milioane de ani. Baza muntoasă nord-europeană, temelia însăși a Europei, a intrat în coliziune cu fundamentul nord-american, astfel că lanțul muntos și respectivele vârfuri au fost împinse în sus. Așa au fost creați Åmliden, Kebnekaise, Raggsjöliden, Sulitelma și Ava. Așa i-am spus lui Manfred Marklund, deși probabil că nu era adevărat. Dar i le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Nicoleta 5 CUPRINS CAPITOLUL I ELABORAREA MODELULUI EXPERIMENTAL DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ A GIMNASTELOR ............................................... ..................... 7 I.1 Structura și conținutul modelului de pregătire artistică ... 7 I.2 Metodologia aplicării mijloacelor din cadrul modelului experimental de pregătire artistică a gimnastelor ................ 42 CAPITOLUL II FUNDAMENTELE CONCEPTUALE ȘI METODOLOGICE ALE CERCETĂRII ........................... 55 II.1 Obiectivele și ipoteza cercetării .................................... 55 II.2 Etapele și desfășurarea experimentului ........................ 57 CAPITOLUL III REZULTATELE CERCETĂRII ÎNTREPRINSE ............................................... ...................... 69 III.1 Analiza comparativă a nivelului pregătirii fizice a gimnastelor din cadrul experimentului pedagogic .............. 69
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
a fost realizat de către un specialist în domeniul muzical - corepetitor - a cărui contribuție este esențială în pregătirea artistică a gimnastelor. Muzica a fost adaptată de către acesta nivelului de pregătire a sportivelor, sarcinii pregătirii și structurii motrice executate. 55 CAPITOLUL II FUNDAMENTELE CONCEPTUALE ȘI METODOLOGICE ALE CERCETĂRII II.1 Obiectivele și ipoteza cercetării Conform programei de clasificare FRG și a Codului de punctaj pregătirea artistică este apreciată prin prisma nivelului îndeplinirii cerințelor artistice de concurs: realizarea tuturor cerințelor artistice la bârnă și
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
și acrobații circului. În: Actualități și perspective în educația fizică și sportivă de performanță: Conferința internațională de comunicări și referate științifice. Galați, 2003, p. 236-237. 6. Aftimiciuc O., Craijdan O. Capacitățile motrice ca o parte componentă a coordonării. În: Interdisciplinalitatea, fundament al cercetării în educație fizică și sport: Conferința științifică internațională. Galați, 2007, p. 17-20. 7. Antonelli F. Metoda convorbirii psihologice a sportului. București: CNEFS, 1971, p. 5 - 18. 8. Băiașu N. Gh. și colab. Gimnastica. București: Stadion, 1972, p. 133-
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
training in artistic gymnastics. În: Analele Universității „Dunărea de Jos” Galați - Fascicula XV: Educație Fizică și Management în Sport, Galați, 2006, p. 32-36. 55. Gogoncea D. N. Rezultatele opiniilor specialiștilor cu privire la utilizarea mijloacelor pregătirii artistice în antrenamentul gimnastelor. În: Interdisciplinaritatea fundament al cercetării în educație fizică și sport: Conferința Științifică Internațională. Galați, 2007, p. 188-190. 56. Gogoncea D. N., Grimalschi T. Arta mișcării în gimnastica artistică de performanță. În:Cultura Fizică: Probleme științifice ale învățământului și sportului: Conferința Științifică Internațională a
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
universitare, 1999, p. 70-186. 132. Popescu G. Gimnastica - prezentare generală. București: Perpessicius, 2003, p. 10 - 28. 122 133. Popescu G. Popescu A. Strategie, metode, mijloace în pregătirea de performanță în fitness - proba a II-a de coregrafie gimnică. În: Interdisciplinaritatea, fundament al cercetării în educație fizică și sport: Conferința științifică internațională. Galați, 2007, p. 250-256. 134. Popescu C., Grimalschi T. Standardizarea și raționalizarea mijloacelor de antrenament în gimnastica ritmică. În: Materialele conferinței științifice a doctoranzilor “Cultura fizică. Probleme științifice ale învățământului
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
statului pe-atâta încît să-l plătești, or dodată, or încet-încet. Una din două. Când bancrotul e la ușă, când măsura deficitului e așa de plină încît el trebuie scuturat, și scuturat cu orice preț, atuncea statul se zguduie din fundamentul lui și deficitul se stârpește dodată, asemenea cum răzbunarea stârpește vicii seculare - și redă lumei echilibrul, bilanțul: Dreptatea. Ce faci c-un deficit moral? O revoluțiune de idei, în care se naturalizează generațiunea cea nouă - iată cum deficitul se stârpește
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
idee el o va urma de la originea sa până la ultimul termin al dezvoltării sale, cum s-ar zice prin mijlocul aventurelor ei celor mai diverse; ea va fi personagiul și eroul cărții. Sistemele la cari va fi fost baza și fundamentul vor fi ca învelitorile esterioare, ca fazele diverse a dezvoltării sale; oamenii mari ce vor fi esprimat-o nu vor fi decât organe; personalitatea lor se va nimici în personalitatea ideei. Astfel vom avea într-adevăr istoria cutărui sau cutărui mișcămînt
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să-și coadapteze intelectul unor medii consecutive și rezultanta acestor coadaptațiuni consecutive e inteligența noastră. D aceea și avem înțelegerea oricărui timp din trecut și puțină pricepere pentru viitor. Căci orice știință e și o prevedere a = b = c. Iată fundamentul prorociei. [EXPERIENȚĂ ȘI APRIORI] 2255 Esperiența nu caută decât să verifice ceea ce noi știm de mult. Alchimia, căutând aur știa că elementele sunt numai o scară de stări a unei și aceleiași materii. Dar [î]i lipseau instrumentele pentru a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
e product. Ceea ce nu-i idee ci are puterea de-a produce idei. Este în natură ceva analog cu ceea ce în noi face posibilă fantazia - izvorul fantaziei. Izvorul în amândouă nu este ceea ce numim: intuițiune, închipuire, idee, ci altceva. Este fundamentul lipsit de idee a mecanismului ce produce idei. Activitatea artistică este o bucată de natură sublimată - se-nnobilează. Natura produce în fantazie prin mai multă libertate chipuri mai frumoase. Din mila și din puterea naturei dotați, nu trebuie să trecem
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în sufletele omenești - cu încetarea rațiunii acestor credințe, încetează ea în partea ei practică. În cea teoretică ea-i desființată prin esperiențele sigure ale științei naturale. Virtutea nefiind alta decât formularea pe baze subiective a unei stări date de lucruri, fundamentul etic al dreptului și legilor pozitive, aceste din urmă nefiind iar alta decât garantarea reciprocă a intereselor individuale, cu încetarea cestor din urmă a încetat și virtutea de-a mai fi. Ea-i indiferentă, căci e imposibilă - [î]i lipsește
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
unei nevoi de autodefinire radicală, de identitate „nouă” și „esențială”, în condițiile în care identitatea/reprezentarea tradițională - destabilizată - își pierduse legitimitatea de facto. O pasiune absolutistă, o mistică a imanentului - reacție compensatorie la desacralizarea existenței și a artei, la dizolvarea fundamentelor/reperelor stabile - animă, într-un cerc vicios al excesului, radicalismele artiștilor moderni: pe urmele naturaliștilor, vitaliștii antiintelectualiști exaltă esența biologică a naturii umane, eliberarea „plebee” a instinctelor, puritatea impurității; pe linia cultivării unei naturi artistice de-naturate, suficiente sieși, cubiștii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în agricultură și introdusese votul universal pentru bărbați. „Massele” intrau în forță pe scena publică, modernizarea industrială ia un avînt fără precedent, corupția și haosul organizatoric - de asemenea, centralizarea administrativă generează frustrări suplimentare, vechiul antisemitism economic se radicalizează pe noi fundamente (politico-religioase), moravurile, relațiile dintre sexe, identitatea feminină „tradițională” se emancipează, cel puțin la nivelul elitelor urbane (după modelul „băiețismului” din romanul de succes La Garçonne al lui Victor Margueritte), revoluția tehnologică imprimă, în zonele urban-industriale, un alt ritm de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]