7,586 matches
-
în timp, care îl acreditează pe G. că pe un intelectual de ținută, din școala unui Aram Frenkian ori, sub alte raporturi, a unui Edgar Papu. Eseistul acordă atenție tuturor aspectelor temei alese, tragedia (text, motive, reprezentarea că spectacol, mesaj, fundamente filosofice), dar orizontul în care își realizează proiectul fac că studiul să fie nu (doar) o monografie despre tragedia antică, ci un eseu asupra tragicului, concept urmărit în toate epocile. Conformă exigentelor elaborării științifice (astfel, de pildă, în capitolul Originea
GRAMATOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287338_a_288667]
-
existențiale aflate sub semnul refugiului și al exilului. A fi scriitor înseamnă, pentru G., nu doar a practica o simplă profesie - o activitate meșteșugărească -, ci, în acord cu mesianismul de sorginte romantică, a fi investit cu o misiune, al cărei fundament este conștiința morală. „A fi liber, pentru scriitor, înseamnă a spune și a scrie adevărul (atunci când scrie și vorbește despre realitatea-așa-cum-este-ea) și a accepta adevărul spus, scris de altul, chiar dacă nu-i este cu totul favorabil acel adevăr. A fi
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
nu are acțiune. Se mai Întîmplă foarte puține lucruri - totul se petrece de-acum În narator. Miza evidentă rămîne subiectul, definit În raport de excludere cu ceilalți și deci singur În fața provocărilor propriilor pulsiuni. Ca și pentru fenomenologii existențialiști post-hegelieni, fundamentul alterității este conștiința ei. Vrînd să-l elibereze din chingile dialecticii spiritului, Gilles Deleuze a numit omul „mașină dezirantă”, dar pentru naratoare a atare regresie e acum cu neputință. După moartea lui A***, mai mult sau mai puțin credibilă, „mașina
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
CÎnd fiziologicul Își calmează manifestările, psihicul se dezvăluie În libertatea sa dramatică. Transparența sa nu face decît să-i revele lipsa de margini, infinitul. Literatura de douăzeci de grade este de fapt mediul ideal pentru revelația metafizică a lipsei de fundament. Aici Heidegger, În Ce este metafizica?, s-a Înșelat, fiind Înșelat de fapt de o literatură care Încercase să-l convingă de imposibilitatea revelației altfel decît În condiții de restriște existențială. Nu angoasa forte face ontologia posibilă ca experiență, ci
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
discipoli, o paradigmă sociologică de rezonanță națională și internațională ce a susținut și generat prima Școală sociologică națională și o vastă mișcare monografică. Momentele principale ale construcției paradigmei sociologiei monografice pot fi sintetizate după cum urmează: utilizarea sistemului monografiei sociologice ca fundament analitic al cercetărilor nemijlocite pe teren a satelor românești, prin operaționalizarea lui în tipurile fundamentale de ipoteze ale cercetării empirice (ipoteza monografiei exhaustive sau integrale, ipoteza monografiei cu problemă-cheie, ipoteza monografiei sumare sau tipologice, comparative, ipoteza monografiei zonale cu și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
erau imposibil de aplicat marilor creații omenești. În același timp, D. Gusti a evaluat critic experiența lui Wundt, făcând două observații de mare finețe analitică: a) psihologia experimentală centrată pe viața sufletească a individului ar fi trebuit să servească drept fundament indispensabil cercetării vieții sociale. Dar la Wundt nu se face legătura între tratarea problematicii psihologiei popoarelor și rezultatele psihologiei experimentale; b) psihologia popoarelor descrisă de Wundt nu pleca de la popor sau de la națiune, ci doar de la manifestările lor variate, ignorându
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
c) K. Marx, E. Durkheim, M. Weber și T. Parsons; d) G.H. Mead, A. Schutz, P. Berger și T. Luckmann. Respectând simetria față de prima secțiune, în capitolul următor sunt analizate la nivelul celor trei discipline (economie, științe politice și sociologie) fundamentele teoriei neoinstituționale. În economie sunt trasate cadrele conceptuale ale teoriilor costurilor tranzacției (O. Williamson, D. North), inițiate de R. Coase, și ale teoriilor evoluționiste (S. Winter și R. Nelson). În științele politice sunt prezentate perspectivele instituționalismului istoric și ale teoriilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
conceptuale ale teoriilor costurilor tranzacției (O. Williamson, D. North), inițiate de R. Coase, și ale teoriilor evoluționiste (S. Winter și R. Nelson). În științele politice sunt prezentate perspectivele instituționalismului istoric și ale teoriilor alegerii raționale. În ceea ce privește sociologia, abordarea pornește de la fundamentele sau liniile teoretice pe baza cărora se construiesc analizele neoinstituționale: teoriile cognitive inițate de concepția lui H. Simon, teoriile fenomenologice și culturale inspirate de concepțiile lui C. Geertz în antropologie, P. Berger și T. Luckmann în sociologie și studiile de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
majoră a neoinstituționalismului în sociologie” (p. 79). Acest ultim pilon se focalizează pe „concepțiile împărtășite ce constituie natura realității sociale și cadrele prin care se produce semnificația” (p. 79). Aceste sisteme sunt operaționalizate, fiecare oferind o bază de supunere, un fundament al ordinii, mecanisme de impunere, o logică, o serie de indicatori și fundamente ale legitimării. Schema detaliată a acestei operaționalizări (p. 74, tabelul 3.1) poate constitui pentru cei interesați de acest domeniu un instrument foarte util și bine sistematizat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
concepțiile împărtășite ce constituie natura realității sociale și cadrele prin care se produce semnificația” (p. 79). Aceste sisteme sunt operaționalizate, fiecare oferind o bază de supunere, un fundament al ordinii, mecanisme de impunere, o logică, o serie de indicatori și fundamente ale legitimării. Schema detaliată a acestei operaționalizări (p. 74, tabelul 3.1) poate constitui pentru cei interesați de acest domeniu un instrument foarte util și bine sistematizat pentru înțelegerea de ansamblu a cadrelor de analiză instituțională. R. Scott își îmbogățește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lui Kretschmer ar avea, conform autorului, corespondente și în lumea creatorilor, mai evidente fiind cele din lumea scriitorilor. Ideile lui Kretschmer au fost reluate de către Sheldon, care a propus o fundamentare teoretică. Cele trei tipuri de bază ar avea ca fundament dezvoltarea celor trei foițe embrionare: ectoderm (picniculă, endoderm (leptosomulă, mezoderm (atleticulă. S-au reluat măsurătorile corporale și psihologice, s-a procedat la fotografierea multor cazuri și la suprapunerea fotografiilor pentru a se obține o „fotografie tip”, sintetică, dar această doctrină
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
schizofrenice sau afective. Pe de altă parte, Schneider (1923Ă descrie o categorie de personalități psihopatice complet distincte de celelalte tulburări psihopatologice. Aceste descrieri clasice, deși au fost estompate timp de decenii de orientarea psihanalitică și de școlile postpsihanalitice, au devenit fundamentul clasificărilor categoriale moderne. Trebuie amintite contribuțiile lui Freud, Alexander și, mai recent, ale lui Otto Kernberg. Ele au sugerat ideea dezvoltării etapizate și parțial predeterminate a diferitelor tipuri de personalități patologice, reliefând diferențierile necesare și obligatorii față de nevroze a căror
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de încredere în cei din jur sunt întreținute de o stimă de sine exagerată, care cultivă raporturi interpersonale sărace și mereu problematizante. Stima de sine exacerbată inhibă simțul autocritic și poate alimenta uneori o ținută morală superioară și autoritarismul ca fundamente ale rolurilor de lideri sau de formatori de opinie la care pot accede uneori. Pe această cale, apar mereu în prim-plan aroganța și tendințele de a-i exploata și manipula pe ceilalți - ale căror expectații și drepturi sunt ignorate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
complicație” sau ca și cum ar fi fost declanșată de urma (sechelaă lăsat de prima. Un exemplu ar fi atacul de panică ce apare în condițiile unui stress acut și apoi persistă prin sine. Se presupune că tulburarea ce persistă are propriile fundamente etiopatogenetice, iar prima a activat doar această potențialitate care altfel, ar fi rămas latentă. Modelul patoplastic/exacerbare. Principala aserțiune a acestui model este că deși afecțiunile pot avea etiologii independente, apariția lor împreună face ca una să influențeze manifestarea sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mari producători americani. În plus, propria lor organizare managerială Îi constrânge la respectarea acesteia. Încă din anii ’20, Sloan a descentralizat compania GM În departamente funcționale și centre de distribuție după criterii socio-economice; Ford și Chrysler continuă să păstreze acest fundament structural, În ciuda numeroaselor reorganizări ulterioare. Ca urmare, proiectarea, planificarea și marketingul subordonează orice nou model segmentării socio-economice. Spre exemplu, Chevrolet Cavalier este a doua mașină pe piața americană, suficient de Încăpătoare pentru Întreaga familie și destul de mică pentru a fi
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
opera de vârf a Școlii Ardelene, apărută la Roma, în condiții monumentale, în anul jubiliar 2000. A participat la inițierea și realizarea corpusului de corespondență George Bariț și contemporanii săi (I-IX, 1973-1993). Propunându-și să stabilească, pe un serios fundament documentar, locul scrisului din Transilvania în literatura română modernă, C. investighează două „vârste” literare: Școala Ardeleană și generația de la 1848, analiza mergând permanent pe făgașul tradiției interdisciplinare clujene (Vasile Bogrea, D. Popovici și Ion Breazu). Epoca primară a Școlii Ardelene
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
experimentalism și textualism. În acest sens, Cercul de critică literară condus de Eugen Simion - un autorizat cunoscător al mișcării de idei din critica europeană, calitate care se întâlnește benefic cu aspirațiile generației optzeciste - a contribuit în mod esențial la cristalizarea fundamentelor teoretice ale postmodernismului românesc. Direcțiile principale ale optzecismului s-au conturat încă din volumele colective în care au debutat mulți dintre scriitorii cei mai valoroși ai acestor c.l.: Aer cu diamante (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Ion
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
asemenea structurare, deopotrivă sistemică și dinamică: am încercat să oferim publicului cititor un rol nou - acela de decident/constructor al ariei de semnificație a noțiunii de învățare eficientă. În acest mod, demersul nostru a căpătat menirea de a consolida un fundament pentru libertatea cititorului de a înțelege și de a regândi teoria și practica învățării. Am plecat de la ideea unui manual pentru a delimita o autentică activitate de cercetare și descoperire. Mai târziu, efortul de cercetare a reinclus conceptul de manual
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Ele sunt sursa tuturor valorilor. Baza originară a dorințelor conduce și trebuie să conducă lumea”1. Toate activitățile noastre sunt animate de „insatisfacție” (satisfyingless) și „iritare” (annoyers); din „insatisfacție” și „iritare” derivă toate dorințele și aversiunile noastre; tot ele sunt fundamentul care ghidează prioritar învățarea. Tindem spre o „stare satisfăcătoare a lucrurilor” (satisfying state of affairs). Prin „stare satisfăcătoare”, Thorndike definește acea stare în care animalele (inclusiv omul) nu fac nimic pentru a o evita și încearcă să o conserve. Prin
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
este întemeiată se poate dovedi prin faptul că Thorndike i-a acordat o importanță scăzută în ansamblul sistemului conexionist. Sub influența lui Galton, el a considerat că ereditatea joacă un rol esențial în structura și funcționarea comportamentelor. Învățarea însăși are fundamente organice care se transmit ereditar. El nu a opus „învățarea” și „dezvoltarea” precum psihopedagogii europeni. Cu toate acestea, s-a ferit să explice legea pregătirii în termeni fiziologici. El a introdus conceptul de unitate de traiect (conduction unit) care nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și „legea răspunsului variat”) Se enunță astfel: „Dacă persoana care învață are de soluționat o problemă, atunci trebuie să întreprindă o încercare după alta; dacă se oprește pentru că deprinderea a fost însușită, atunci urmează satisfacția și se produce învățarea”2. Fundamentul acestei legi constă în posibilitatea organismului de a produce răspunsuri variate. Fără această posibilitate, el nu ar găsi niciodată soluțiile corecte ale problemelor cu care se confruntă. • Legea predispozițiilor (numită și „legea atitudinilor”) Se bazează pe postulatul conform căruia învățarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cunoaște ca un francez, specialist în politica africană, omul care urmărește cu interes ce se petrece la antipozi, n-are nici cea mai mică idee de ceea ce semnifică țara sa, originile statului său prezent, despre dezvoltarea istorică de pe acest pământ, fundamentele puterii sale, pericolele ce o urmăresc” (Iorga, 1899, 8). S-a imitat și se imită aspectele exterioare și nu cele de conținut, esențiale ale civilizației și modului de viață europene, fără a se înțelege că nu are valoare decât forma
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
teoriile moralizatoare pun în evidență importanța acestora (precum în cazul prietenilor sau a credinței în Dumnezeu). Experiența sărăciei nu influențează însă filozofia personală de viață referitoare la căsnicie, în ciuda efectului său asupra calității relației. Bibliografie Andrei, Petre. (1921). Problema fericirii. Fundamentul său etic-sociologic. Iași: Editura Viața Românească. Bălțătescu, Sergiu. (1999). Modele ale percepției calității vieții. Calitatea vieții, vol. 10, 3-4, 179-185. Bălțătescu, Sergiu. (2003). Abordări psihosociale ale satisfacției și fericirii. Calitatea vieții, vol. 13, 2. Bălțătescu, Sergiu. (2007). Calitatea vieții. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și dezvoltare a viziunii din cartea lui Herseni Sociologia românească. Introducerea cărții aduce precizări relevante pentru viziunea autoarei asupra istoriei sociologiei. Semnificativă rămâne examinarea originilor sociologiei - văzută în două ipostaze: tensiunea dintre raționalism și istorism, o provocare a pragmatismului american, fundamente discutate prin ideile lui Șt. Zeletin, E. Lovinescu, N. Petrescu. Capitolul „Geneza sociologiei românești” aduce argumente în susținerea tezei autoarei privind similaritatea traiectoriei sociologiei românești cu a celorlalte sociologii naționale. Au existat premergători precum Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, Ioan Budai-Deleanu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dispunem la ora actuală, alături de introducerea (începînd din anii 70) și creșterea accesibilității mijloacelor de automonitorizare glicemică și de evidențele oferite de cele două studii majore, DCCT (pentru diabetul de tip 1) și UKPDS (pentru diabetul de tip 2), constituie fundamentul pentru ceea ce se poate numi "filosofia" (1) actuală a tratamentului cu insulină, care urmărind un echilibru glicemic optim, este dedicată realizării următoarelor obiective majore: - promovarea și menținerea stării de bine, clinic și psihosocial, a pacienților; - evitarea hipoglicemiilor severe, a hiperglicemilor
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]