16,377 matches
-
fereastră?” “Eu?” “Așa a declarat nevasta dumitale!” “Ea, tovarășe judecător, poate să declare ce vrea, dumneavoastră vă îndoiți de dreptatea mea, vă jur că n-am nici-o vină, el s-a aruncat pe fereastră la sugestia neveste-mii, fugi pe geam!-am auzit-o, eu n-am avut timp nici să-l văd! Am auzit o bufnitură în stradă, atât!” A urmat totușI condamnarea: Un an și jumătate la locul de muncă... Seara trec adesea pe la bufetul Trocadero să beau și
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
bărbosule,/Să tai cătină!/ Apoi în gândul ei:/ Iar eu îl voi băga pe cazac în casă.) Îl pupam și-l mângâiam/ Și la masă îl așezam,/Pe copiii mei dragi din acasă îi alungam./ Când m-am uitat pe geam/Și am văzut că bătrânul meu e pe drum aproape:/ Of, dragul meu cazac unde să te ascund?/ Te ascund în camera nouă,/ Iar eu mă întind în mijlocul casei și încep să gem./ Bătrânul deschise ușa și întrebă:/ Ce ai
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
o păuniță/ Și-a căzut în mijlocul mării/ Căzând în mare striga că se prăpădește.// Soarele apune, seara e aproape/ Oare nu-mi vine iubitul/ În seara asta la mine?/ Dacă nu la mine, măcar la casa mea?/ Și ciocănește în geam să nu ne audă mama.// Când il primeam în casă/Călcam ușor,/ Iar când îl petreceam,/Plângeam și suspinam./ Oare tu mă iubești?/ Sau doar râzi de mine?/ Sau la alta umbli și nu recunoști?// Da’, eu te iubesc,/Vorbe
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
îmbrățișările tandre ale mamei, dar ale tatălui? Părinții sunt cei care oferă bucurii și dragoste adevarată copiilor. Cine le va mai oferi o astfel de iubire necondiționată pe parcursul vieții? Doar soarta, dacă va voi să fie generoasă... Cad fulgii pe la geamuri și îmi amintesc de cuvintele nepoțelului meu care îl așteaptă pe Moșul. Știe că va veni atunci când va ninge. Ieri a fost polei și el, privind pe geam, a exclamat: - Uite mami, ninge cu picături! Îți mai amintești de copilul
AI ZIS CĂ EŞTI LIBER de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371959_a_373288]
-
vieții? Doar soarta, dacă va voi să fie generoasă... Cad fulgii pe la geamuri și îmi amintesc de cuvintele nepoțelului meu care îl așteaptă pe Moșul. Știe că va veni atunci când va ninge. Ieri a fost polei și el, privind pe geam, a exclamat: - Uite mami, ninge cu picături! Îți mai amintești de copilul din tine? Îl mai saluți din când în când? Mai ții minte jocurile preferate ale copilăriei? Dar cartea pe care o răsfoiai noaptea doar ca să ajungi la final
AI ZIS CĂ EŞTI LIBER de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371959_a_373288]
-
nimic nu poate Să le stăvilească drumul Până văd (inima-i bate) Din castel cum iese fumul. Ciori cu glasuri răgușite Din înalturi prind să cadă Pe troiene viscolite, Sclipitoare, de zăpadă. Totu-i pustiit și rece, Negre ziduri, negre geamuri, Vântul șuieră și trece, Fulgii aruncând pe ramuri. Și în iarna grea, geroasă, Peste munții de zăpadă O voce-ncepu, sfioasă, Cântec dulce de baladă. Ca un plâns bate ninsoarea, Iar castelu-ntreg răsună; Norii luminează zarea Și se face vreme
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
de firești la vârsta ei, dar nu știa cum ar trebui să procedeze. I se părea sub demnitatea ei să umble cu limba scoasă după băieții de la școală, chiar dacă pe unii dintre ei chiar îi plăcea. Îi privea fugar, prin geamul închis de pe coridor, cum jucau fotbal în pauze, sub privirea fetelor înșirate la fereastra deschisă a clasei ca niște flori în glastră și se întrista pentru că știa că ea nu ar face niciodată primul pas către o prietenie. I se
PRIMA ÎNTÂLNIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372001_a_373330]
-
Agonizanta, sacadând absența O melodie c-un sfârșit banal Suspina ploaia ritmic, consecventă Și-și picura acordul infernal. Răstoarnă norii șoaptele lichide. Neliniști vin spre mine amalgam Și-n jocul vag al pânzelor fluide Himeric pare că te văd la geam. Dar tu mă vezi din lumea ta solară? Dezleg din ape cursul efemer. Frământ tăceri pe-o umbră solitara Și le arunc, să plângă sus, pe cer. Zâmbești și taci... Tăcere e sau ruga? Lumini din soare-aduni pentru-amândoi, Le strângi
O LACRIMĂ-NTRE PLOI de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372056_a_373385]
-
și pomii, Sub mugurii de ploaie să m-ascund, În aripi de lumină să schimb norii Și-așa, lumină,-n suflet să-ți pătrund. Se cerne zarea-n tonuri pastelate. Iau primăvară să mi-o fac alcov, Îmi pun la geam zambile dantelate Și-n așternutul alb, lalele mov. E primăvară noastră-n doi, promisă, Ia trupul meu de față să-ți faci strai, Să mă ghicești în albul de narcisa Și în mirosul florilor de mai. Și-apoi, printre nuanțe
PRIMĂVARĂ PROMISĂ de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372082_a_373411]
-
am trezit nu l-am văzut, In prima clipă n-am crezut Că teiul meu nu mai există, A dispărut. Cincizeci de ani aici mereu, Cincizeci de ani. De necrezut, Atâta timp l-am tot văzut, De strajă stând la geamul meu Și a căzut. O, Doamne, ce năduf amar. Și-n anii buni, și-n anii grei, Mi-a fost amic bătrânul tei Și mă-ntreb acuma chiar: Dece mi-l iei? Juma’ de veac, azi pot să zic, De
TEIUL MEU de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372323_a_373652]
-
lor era mică, dar strălucea de curățenie, pentru că fetița era harnică și o ajuta mult pe mama ei, care muncea din greu cât era ziulica de mare. În chiote și veselie, mătura, ștergea praful, spăla podelele, ba mai spăla și geamurile, dădea la păsări grăunțe și avea grijă de paznicul casei, un cățel negricios, care nu lăsa pe nimeni să se apropie, anunțând venirea oricărui străin cu lătratul lui. Într-o zi, mama îi spuse să meargă în pădure, să strângă
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
un claxon de mașină care intrase pe drumul spre insulă și se apropia de ei, îl făcu să revină lângă prietenii lui și să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lui. Mașina se opri la câțiva pași de ei și după ce geamul fu dat jos, se auzi: - Vasile! Măi Vasile, ce faci? - Da! Bine fac mă, da tu ce faci? Sau cine ești? - Hai măi omule, nu mă mai cunoști? Și dându-se jos din mașină, veni spre căpitan și îl îmbrățișă
CĂPITANUL VASILE (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372368_a_373697]
-
este binefăcătoare atât pentru suflet, cât și pentru minte. Poeții iubesc tăcerea și o consideră aducătoare de răspunsuri. Poetul-filozof român Lucian Blaga (1895-1961) pentru a reda imperiul liniștii, al tăcerii, mărturisea în versurile lui că aude „cum se izbesc de geamuri razele de lună”. Tăcerea are glasul ei de înțelepciune, dar poate avea și ascunzișul prostiei. Nu despre cel din urmă încerc să vorbesc, în cazul căruia chiar este nevoie a prelungi tăcerea și a nu ieși din spațiul ei. Despre
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
de urmașii noștri, de nepoți, de strănepoți? - Deși procesul de îmbătrânire și la ei va fi mai lent, sunt totuși muritori. Vor predomina genele din omul muritor. Și cum stăteau ei astfel îmbrățișați în pufosul și parfumatul pat matrimonial, prin geam străbătu o lumină ciudată, iar de afară se auzi zarvă. - Cin’ să fie la ora asta târzie? - tresări Narcisa speriată. - Cred că avem vizitatori! Vorbeam de strigoi și strigoiu-i la ușă! - râse bărbatul, ridicându-se. Într-adevăr, curtea era luminată
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
caut la magazin. Dar nu cred că va fi nevoie, sigur am s-o găsesc pe-aci, pe undeva. Trebuie să apară, ce naiba! Doar știe că a pus masa și că o aștept cu pâinea, să mâncăm!''... Mai privi spre geam un timp, așteptând-o nerăbdător să se întoarcă acasă, dar ea nu apărea deloc în raza lui vizuală. Se încruntă fără să-și dea seama și își reluă gândurile: ,,măi, dar e culmea, ce-o fi cu ea de nu
RĂPIREA (2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372463_a_373792]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DELIR Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2238 din 15 februarie 2017 Toate Articolele Autorului n-am mai trăit o noapte ca asta venise mai repede decât nopțile dinainte bătuse cu pumnii în geamuri îndoise crengile copacilor își bocise înfiorător morții înebunise adunase în jurul casei toate sticlele goale de Coca-Cola hârtiile cutiile de conservă nu mai văzusem așa ceva decât la groapa de gunoi a orașului într-un asfințit înjunghiat în inimă apoi mi s
DELIR de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372501_a_373830]
-
locul de joacă în casa femeii. Nici ea nu avea nimic împotriva jocului lor. Ana lu’ Marcu iubea foarte mult copiii. Ei nu i-a dăruit Bunul Dumnezeu copii dar a îngrijit de copiii altora. Adesea o vedeai ieșind pe geam și strigând copiii la dânsa ca să le dăruiască bomboane. Marius Pleu a poreclit-o cândva Femeia cu bomboane. Alții o considerau cea mai bună prietenă a lor. Ea le înțelegea jocul și le tăinuia toate nebuniile copilăriei. Intrarea în casa
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
pornea. Abia treceam de podul de la Herbac - adică de la Clujana - că mă și apuca foamea. Pe măsuța din compartiment, ai mei întindeau repede masa: pâine semi-albă cu cartofi, ouă fierte, chiftele, slănină friptă etc. Înfulecam grăbit, cu ochii pironiți pe geam, ca nu cumva să ratez priveliștea oferită de parcul de locomotive din halta Dezmir. Urma apoi gara Apahida, unde trenul făceam popas 10 minute, în așteptarea vreunui accelerat care venea spre Cuj de pe magistrala trei. Nesfârște îmi păreau acele minute
CĂLĂTORIA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372538_a_373867]
-
adorm,că nu cumva din vise să i-mi piei. Sclipire rece de crai nou Se furiseaza-n casă,pe ascuns, Sclipire,ce se pierde-n hau În ceruri,de unde a străpuns. Mă prinde dimineață treaz Cu ochii pironiți în geam. Mă prinde trist și nu mai sînt viteaz, Cu gîndul dus și simt că nu mai am elan. Referință Bibliografica: CLIPE AMĂGITOARE / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1825, Anul V, 30 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
CLIPE AMAGITOARE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372576_a_373905]
-
despărțirii. Se laudă soarta că, mi-a cotropit speranța de a-mi fi singurul iubit în viața pe care mi-e greu s-o accept când tu, pe altă drăguță strângi la piept! Adorm și mă trezesc cu ochii la geam, să te văd ca-n vremea când, iubiți eram! Iar tu alergai, de dor înaripat, ca să-mi poți fura un dulce sărutat! Mă macină frigul din sufletu-mi trist și mă întreb cât voi putea să rezist, în inimă să
CÂND RESEMNAREA NU SE ÎNTOARCE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372815_a_374144]
-
au cumpărat clarinetul, și-au cumpărat această amintire dureroasă a familiei, ca un obiect scump, mult prețuit de toți ai casei. Poveștile, glumele, amintirile, destăinuirile au continuat, la o cafea prelungită. La un moment dat, două bubuituri puternice au cutremurat geamurile. Jaluzelele se mișcau. Sperietură, ce a dat în panică. Cutremur? Nu. Lustrele nu se mișcau. Avioane cu reacție ce au spart zidul fonic? Nu. Pe cer nu era nicio dâră trasată. După bubuituri, dulăpiorul acela, bine ancorat în perete, care
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
Unesco, la zeci de km distanță. E cazul templului de la Philae și a celui, mult mai celebru, de la Abu Simbel, săpat în munte. Deși în jurul Nilului a înflorit Egiptul, pe malurile lui e multă sărăcie. Case dărăpănate, neterminate, multe fără geamuri și chiar fără acoperiș. Vezi oameni disperați, care trag de tine să-ți vândă o bucată de pânză vopsită, un bibelou sau un papirus pictat, toate contrafăcute. Sunt ca un roi de muște de care nu poți scăpa până nu
VIAŢĂ PE NIL de DAN NOREA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372859_a_374188]
-
decat România. Periferia te convinge că, prin comparație, România se află în Europa. Kilometri pătrați de blocuri în stil comunist, în formă de cutii de chibrituri, lasă impresia permanentă că sunt în construcție - netencuite, etajele superioare începute și neterminate, fără geamuri ... Dar dacă te uiți mai atent vezi antene parabolice și câte o rufă agățată ... Cartierele vechi de la periferie, de exemplu Giza, localitate separată, unită ulterior cu Cairo, arată înfiorător. Paragina și igrasia sunt la ele acasă și poate le-ai
VIAŢĂ PE NIL de DAN NOREA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372859_a_374188]
-
cu autocarul. Aici, discrepanța dintre lux și mizerie e maximă. Vezi câte un hotel de 7 stele, strălucitor și la propriu și la figurat și, lipit de el, un bloc cu tencuiala cojită, cu igrasia ieșind prin toți pereții, cu geamuri sparte și cu rufe atârnând la ferestre. A venit în sfârșit și ziua piramidelor. Despre ele, multe n-ar fi de povestit, piramida lui Keops e singura din cele șapte minuni ale lumii antice care dăinuie până în prezent. Dăinuie și
VIAŢĂ PE NIL de DAN NOREA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372859_a_374188]
-
un pat de crini, și am certitudinea că nu sunt singur, că ochiul lui Dumnezeu privește până în adâncurile gândurilor mele și mi-e rușine de Dumnezeu să accept gânduri ticăloase, răutacioase sau de dușmănie. În Cluj, la miezul nopții, deschideam geamul și stăteam cu fața la oraș, gândindu-mă la frații mei, la toți cei ce purtau chip de om, indiferent de credința sau necredința lor, căci în jurul meu trăiau 400.000 de oameni. Mii de inimi băteau într-un ritm, de parcă se
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]