7,834 matches
-
nostru neperformant; adică să sacrificăm un popor și viitorul copiilor lui ca să salvăm o șleahtă de îmbogățiți cu averile adunate în 40 de ani de comunism. N-aș fi luat în discuție aceste chestiuni, deși capitalismul românesc este un subiect generos și inepuizabil, dacă n-aș fi primit o scrisoare de la un tânăr, în care mi se amintea că eu, la o oră de asistență la un liceu din Suceava, le-am spus elevilor mari că e bine să acorde toată
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
altor culturi, și cum se spunea că filmul „Dacii” este pe jumătate românesc: caii noștri și artiștii lor. Toată floarea cea vestită dâmbovițeană, în frunte cu Liiceanu, care a ieșit cel mai șifonat din dialogul cu Herta, s-a arătat generoasă în aplauze atunci când ar fi trebuit să mârâie, ori să tacă cu înțeles, îndeosebi pentru observația justificată, de altfel, că intelectualitatea românească nu s-a remarcat prin opoziție și dizidență. Străfulgerați de profunzimea zicerilor nemțoaicei, niciunul dintre participanții aplaudaci nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să tacă cu înțeles, îndeosebi pentru observația justificată, de altfel, că intelectualitatea românească nu s-a remarcat prin opoziție și dizidență. Străfulgerați de profunzimea zicerilor nemțoaicei, niciunul dintre participanții aplaudaci nu i-a zis, în glumă măcar, că premiul oferit generos are o tentă politică, reflectând realități „comuniste” din est, ceva la modă, irezistibil pentru cei din juriu, asemenea unei bucăți de ficat pentru un Dog german, fiindcă, dacă, spre exemplu, ar fi scris Herta despre boșimanii din Namibia, fostă colonie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Înseamnă de asemenea să-i faci să-și deschidă mintea, să Înțeleagă capacitatea noilor tehnologii de a rezolva vechile probleme. Conducerea politică, la rândul ei, Înseamnă mai mult decât o competiție câștigată de cine oferă mijloace de securitate socială mai generoase. Da, trebuie să atenuăm temerile oamenilor, dar trebuie să le stimulăm și imaginația. Politicienii pot să ne sporească temerile și astfel să ne creeze un handicap sau pot să ne inspire și astfel să ne dea aripi. Cu siguranță nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
companie să crească așa cum Îmi doresc, voi fi În stare să angajez chiar mai mult personal În filialele noastre actuale, să promovez mai multe persoane și să le ofer angajaților noștri actuali mai multe oportunități și perspective de carieră mai generoase - deoarece agenda LRN va deveni din ce În ce mai mare, mai complexă și mai globală... Ne găsim Într-un spațiu extrem de competitiv. Decizia șîn favoarea localizăriiț Înseamnă să joci ofensiv, nu defensiv. Eu Încerc doar să majorez scorul În favoarea mea“. Regula nr. 7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
doi directori cambodgieni Într-un program de pregătire. Nouă dintre companiile indiene i-au trântit ușa În nas. Apariția concurenței În Cambodgia, cu costuri Încă și mai mici, era ultimul lucru pe care și-l doreau. Dar un suflet hindus generos a fost de acord și Hockenstein a reușit să-și instruiască directorii. Apoi au angajat primii 20 de operatori pentru procesarea de date, dintre care mulți erau refugiați de război cambodgieni, și au cumpărat 20 de calculatoare și o conexiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
onoarea ei nu poate fi întinată. În cadrul Legămîntului de colonizare, evreii respectau un statut dublu. Atunci cînd erau cu familia lor manifestau toate calitățile care nu le erau de obicei atribuite de către observatorii superficiali: erau oameni de nădejde, cinstiți, ascultători, generoși, curajoși și disciplinați; odată ieșiți din acest cadru apelau adesea la tacticile subversive ale partizanilor într-un teritoriu aflat sub ocupație dușmană. În secolele XIX-XX, o fantastică explozie demografică și-a făcut apariția în rîndul evreilor, înainte de a se manifesta
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
spate cîștigă și bani, nu-i așa? S-ar putea mai curînd spune că românii dau totul și nu iau nimic în schimb". Afirmația lui a fost întîmpinată cu gesturi și exclamații de aprobare. Cumnatul spuse: Dar noi, evreii, sîntem generoși, le dăm întotdeauna ceea ce ne cer. În 1937, cînd Garda de Fier era puternică, băieții de la Cămășile Verzi au colindat pe la birouri adunînd fonduri pentru partid. Firmele evreiești le-au dat de două sau chiar de trei ori mai mulți
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
personală față de unguri. Atunci cînd aceștia au adus din Turcia trupul eroului lor național, Francisc Rákóczi, Iorga remarca: "Ungurii nu l-au uitat nici sub stăpînirea austriacă, nici acum. Acești oameni viteji și dîrji au știut să recunoască un luptător generos, care nu a renunțat la drepturile sale și nu s-a plecat în fața nimănui... Astăzi, noi, românii, ne plecăm capetele în fața sicriului lui Rákóczi; mîine vom putea vorbi din nou despre noi și ei"206. Iar atunci cînd contele Bellegarde
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
precaut, rezervat și gîndea ca om de stat în prefigurarea rolului lui Iorga și în atitudinea față de acest "instigator". Iorga spunea că "jocul politic al lui Brătianu este mai curînd abil decît frumos". Și că "Brătianu este lipsit de sinceritatea generoasă și de convingerile nobile fără de care nu poți fi un adevărat politician"14. Din păcate, politica înseamnă mai mult necesitate decît sinceritate. Iorga era prea mult ancorat în Sămănătorism . Cu toate studiile sale de istorie a românilor și de istorie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
orice caz, trebuie să mă feresc de a încerca „să scriu frumos“, ar însemna să ratez acțiunea în care m-am lansat. Pe lângă faptul că m-aș face de râs. Ah, binecuvântată mare nordică, mare adevărată, cu valuri curate și generoase, nu ca ciorba aia împuțită de Mediterana. Se spune că s-ar găsi și foci pe aici, dar eu până acum nu am văzut vreuna. Desigur, nu-i nevoie să fac o distincție între „Memorii“, „Jurnal“ sau „Jurnal filozofic“. Pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
vanitatea este supusă la atâta zdruncinare, încât ai crede că se anihilează cu totul, totuși cei mai mulți dintre actori reușesc să și-o mențină nu numai ca deformație profesională, ci poate, mai curând, ca un instrument necesar pentru supraviețuire. Admirația sinceră, generoasă, față de alții - și există destulă și din aceasta - ajută întotdeauna și tămăduiește. Îi urmăream pe actorii buni, pe actorii mari, ca Wilfred, Sidney Ashe, Marcus Henty (unul din amanții lui Clement), Fabian Ginsberg, ba chiar pe Perry sau Al. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
s-a îngrășat. Dumnezeule, trebuie să se fi apropiat acum de cincizeci de ani. Ei bine, iată, extrasă din coteț, scrisoarea primită de la Lizzie, care, în bună măsură, va vorbi de la sine. „Dragul meu, am primit scrisoarea ta frumoasă și generoasă, dar trebuie să-ți spun că n-o înțeleg. Poate că nu doresc s-o înțeleg. Dar mi-e de ajuns c-o am. Când am văzut scrisul tău pe plic, aproape că am leșinat de bucurie și de teamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de a ne supune voinței tale e încă puternică în noi amândoi. Nu-ți folosi puterea pentru a ne face s\ suferim. Ai putea să exerciți cea mai teribilă presiune asupra noastră, dar te rog să n-o faci. Fii generos, suflet drag! Ai putea să ne aduci pe amândoi în pragul nebuniei. Amândoi am străbătut un drum lung pentru a ne soluționa problemele, și dacă unii gândesc că am ajuns la o rezolvare ridicolă, asta se datorează numai lipsei lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pe care le crezusem adormite. Totul există intact, toată vechea mea iubire pentru tine. Intr-un fel, nu trebuie să irosim dragostea, e un lucru atât de rar. Te-ai gândit la mine, mi-ai scris, atât de dulce, de generos. N-am putea oare să ne iubim și să ne întâlnim, în sfârșit, în libertate, fără acea cumplită posesivitate, fără violență și teamă, acum când îmbătrânim amândoi? Aș dori atât de mult să ne iubim, dar nu într-un mod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
arătat, situația îl mâhnea pe tata numai din pricina mea. Și pe mine mă mâhnea tot din pricina mea, dar și, separat, din pricina lui. Mă dureau, pentru el, privațiunile la care era supus. Resimțeam eu, în numele lui, amărăciunea pe care firea sa generoasă și docilă îl împiedica s-o resimtă. Și prin aceasta am devenit conștient, chiar din copilărie, că, din punct de vedere moral, eram inferior tatălui meu. Deși aveam un cămin fericit și părinți atât de iubitori, nu mă puteam reține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
curând o lipsă de imaginație, acea „idee abstractă“ de care mă acuzase ea. Asemenea reflecție nu făcea decât să-mi sporească iritarea împotriva lui Gilbert. Mă determina să accentuez și să definesc un instinct care până atunci fusese sublim de generos și de vag. Ciorovăiala dintre noi era meschină și lipsită de demnitate, dar acum nu mai puteam să-i pun capăt. — Charles, n-am putea intra în casa ta bizară ca să luăm o băutură? — Nu. — Bine, sper că n-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
răspuns atât de cuminte și de rezonabil, precum și tactica despotică, adoptată de mine la ultima noastră întâlnire. Sunt norocos că am prieteni ca tine și ca Gilbert și intenționez să vă tezaurizez într-un chip sensibil și, vreau să sper, generos. Aștept cu nerăbdare să vă revăd la Londra, unde voi sosi în scurt timp. Vă voi da de veste. Vă rog pe amândoi să acceptați cele mai bune și mai afectuoase urări din parte-mi și, chiar dacă le exprim cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de totală apartenență a devenit copleșitor. În ciuda cruzimii extraordinare a destinelor noastre, în ciuda oricărei aparențe, ne aparțineam unul celuilalt. În timpul cât am compus scrisoarea, am reușit într-adevăr să mă gândesc intens la Lizzie, ba chiar cu un soi de generoasă și resemnată afecțiune. Îi vedeam fața veselă, șăgalnică, din tinerețe, când obișnuiam să râdem de faptul că mă iubea. În pofida incredibilei „gaucherie“ a „inițiativei“ mele, era posibil ca, absolut întâmplător, să o fi redobândit pe Lizzie în chip de prietenă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cum se descurca în problemele sexuale? Nimeni n-a știut vreodată. Poate că n-a avut nici un fel de legătură, și atunci cu atât mai bine pentru el. Încă mai simt lipsa lui Wilfred. Era un om tare drăguț. Și generos, îi plăcea să stârnească în tine ceea ce stârnește inteligența în alții. Doamne, pe mine mă inspira. A te îmbăta cu bătrânul Wilfred era ca și cum... drace, cum era? Știai că Lizzie Scherer trăiește cu Gilbert Opian? Cred că-i un lucru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Gilbert e afară? am întrebat-o pe Lizzie. — Nu am condus eu mașina. Foarte bine, dacă n-are de gând să plece... Lizzie, ignorând-o pe Rosina se așeză la masă, în fața mea. Am vrut să-ți mulțumesc pentru buna, generoasa ta scrisoare... — Spune-i! Spune-i! — Îți mulțumesc pentru buna și generoasa ta scrisoare. Ai fost foarte bun cu noi amândoi. Îmi pare foarte rău că n-am venit la voi la cină în seara aceea, dar am... — Ai fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mașina. Foarte bine, dacă n-are de gând să plece... Lizzie, ignorând-o pe Rosina se așeză la masă, în fața mea. Am vrut să-ți mulțumesc pentru buna, generoasa ta scrisoare... — Spune-i! Spune-i! — Îți mulțumesc pentru buna și generoasa ta scrisoare. Ai fost foarte bun cu noi amândoi. Îmi pare foarte rău că n-am venit la voi la cină în seara aceea, dar am... — Ai fost foarte bun cu noi amândoi. Dar nu e necesar să fii chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Ai fost foarte bun cu noi amândoi. Îmi pare foarte rău că n-am venit la voi la cină în seara aceea, dar am... — Ai fost foarte bun cu noi amândoi. Dar nu e necesar să fii chiar atât de generos. Eu am fost o proastă. Gilbert nu contează. Nimic altceva nu contează în afara faptului că sunt a ta fără nici un fel de condiție. Nu există nimic de discutat. Pur și simplu sunt a ta, și poți face orice dorești, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fel de compromis. Nu-mi pasă de ce se întâmplă sau ce ai de gând să faci cu mine, nu-mi pasă nici dacă o să mi se tragă moartea din asta. Nu doresc să fii altruist, să ai scrupule, să fii generos, vreau doar să fii stăpânul [i regele meu, așa cum ai fost întotdeauna. Te iubesc, Charles, [i-ți aparțin ție și din momentul ăsta sunt gata să fac orice-mi vei cere. Stăteam uitându-ne unul la celălalt și tremurând în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
era de la Hartley, dar una era de la Lizzie. Am luat tot teancul în cămăruța roșie, și m-am așezat la masă, să le citesc. „Scumpul meu, mi-a rămas un gust amar în urma ultimei noastre întâlniri. Ai fost bun și generos, dar aș fi preferat să fim singuri. Toate hohotele acelea de râs au fost îngrozitoare. Ce gândeai tu cu adevărat? Simt că greșesc, dar tu ar trebui să mă orientezi pe calea cea bună. Iubește-mă, Charles, iubește-mă îndeajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]