6,717 matches
-
începutul anilor 1990, răspunzând unei întrebări puse de un ziarist al cotidianului umoristic Academia Cațavencu, a căzut într-o capcană alături de alți parlamentari și s-a declarat revoltat că apa de la robinetele din București ar avea o concentrație nepermisă de hidrogen, doi atomi la doar unul de oxigen, denotând astfel că nu cunoștea formula banală H2O a apei. Ca ministru de externe, în 1997, a introdus o sintagmă în versiunea preliminară a unui act anex al tratatul dintre România și Ucraina
Adrian Severin () [Corola-website/Science/303928_a_305257]
-
mg/l. 3. METODA UZUALĂ 3.1. Reactivi 3.1.1. Soluție standard, conținând 20 mg sodiu/l alcool absolut (C2H3OH) .............................. 10 ml acid citric (C6H8O7 H2O)............................. 700 mg zaharoză(C12H22O11).................................... 300 mg glicerină (C3H8O3)...................................... 1 000 mg tartrat de hidrogen potasiu (C4H3KO6)............. 481,3 mg clorură de calciu anhidră(CaCl2)...................... 10 mg clorură de magneziu anhidră (MgCl2)................ 10 mg clorură de sodiu uscat (NaCl)........................ 50,84 mg apă până la ............................................. 1 l 3.1.2. Soluția diluantă alcool absolut (C2H3OH) .............................. 10
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
mg clorură de sodiu uscat (NaCl)........................ 50,84 mg apă până la ............................................. 1 l 3.1.2. Soluția diluantă alcool absolut (C2H3OH) .............................. 10 ml acid citric (C6H8O7 H2O)............................. 700 mg zaharoză(C12H22O11).................................... 300 mg glicerină (C3H8O3)...................................... 1 000 mg tartrat de hidrogen potasiu (C4H3KO6)............. 481,3 mg clorură de calciu anhidră(CaCl2)...................... 10 mg clorură de magneziu anhidră (MgCl2)................ 10 mg apă până la ............................................. 1 l Pentru a prepara soluțiile (punctul 3.1.1) și (punctul 3.1.2), se dizolvă tartratul acid
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
3.1. Gaz-cromatograf, echipat cu: 3.2. Coloană capilară (cum ar fi din silice topită, învelit cu OV 1, grosimea filmului de 0,15 µm, lungimea 25 m și diametrul intern de 0,3 mm). Condiții de lucru: - gaz purtător: hidrogen sau heliu, - debitul gazului purtător: în jur de 2 ml/minut, - temperatura injectorului și detectorului: 300șC, - programarea temperaturii: 1 minut la 160șC, 4șC pe minut la 260șC, temperatură constantă de 260șC timp de 15 minute, - raportul de divizare: în jur
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
tub de descărcare vidat. Conform studiilor recente, neonul este cel mai puțin reactiv gaz nobil deci și cel mai puțin reactiv dintre toate elementele. Are de peste 40 de ori capacitatea refrigerentă a heliului lichid și de trei ori cea a hidrogenului lichid. În majoritatea aplicațiilor este un refrigerent mai ieftin decât heliul. Plasma de neon are cea mai intensă descărcare luminoasă la tensiuni electrice normale dintre toate gazele nobile. Culoarea medie pentru ochiul uman este roșu-oranj datorită multelor linii din spectrul
Neon () [Corola-website/Science/304278_a_305607]
-
compuși neutri ai neonului nu este cunoscut. Oricum, ionii Ne, (NeAr), (NeH) și (HeNe) au fost observați în studii optice și cu spectrometrul de masă. Neonul este de fapt al cincilea element din univers după masă, în fața lui aflându-se hidrogenul, heliul, oxigenul și carbonul. Este relativ rar pe Pământ datorită masei scăzute și datorită caracterului inert, ambele proprietăți împiedicându-l să rămână în atmosferă(în atmosferă se găsește la raportul de 1 la 65.000 după volum sau 1 la
Neon () [Corola-website/Science/304278_a_305607]
-
disiparea energiei lor cinetice, este mai mică decât masa inițială a nucleelor combustibile. Excesul de masă Δm este asociat cu energia eliberată folosind relația lui Einstein E = Δmc. Prin comparație, și energia specifică de legătură a multor elemente ușoare (de la hidrogen până la magneziu) este de asemenea semnificativ mică, astfel încât dacă aceste elemente ușoare ar suferi o reacție de fuziune (opusă fisiunii), procesul ar fi de asemenea exotermic, cu eliberare de energie. Variația energiei specifice de legătură cu numărul atomic este datorată
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
perioada 2015-2023 sau mai târziu. Salvarea energeticii nucleare a început să se profileze la începutul mileniului III fiind determinată de doi factori: Cercetarea în domeniul fuziunii nucleare începe prin 1920 când fizicianul F.W. Aston descoperă că patru atomi de hidrogen sunt mai grei decât un atom de heliu. Astrofizicianul Edmund Eddington a sesizat imediat că diferența de masă se convertește în energie prin reacțiile care au loc în Soare. După construirea armei termonucleare, începând cu Conferința de la Geneva din 1958
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
heliu, bioxid de carbon, azot); - reactoare cu metal lichid (sodiu, NaK, plumb, eutectic plumb-bismut, mercur) - reactoare cu săruri topite (săruri cu fluor) - reactoare pentru producerea de energie electrică; - reactoare pentru producerea de energie termică (căldură de proces, desalinizare, producere de hidrogen, termoficare); - reactoare pentru propulsie (nave, submarine ); -reactoare pentru producerea de radioizotopi prin transmutare (plutoniu, U233, radioizotopi pentru uz medical sau industrial); - reactoare de cercetare. - reactoare din generația I, primele prototipuri ( Shippingport, Magnox, Fermi 1, Dresden); - reactoare din generația II, proiectate
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
circa 13 800 km/s (neutroni rapizi). Pentru a produce fisiunea uraniului 235neutronii trebuie să aibă energii mult mai mici, adică să fie în echilibru termic cu mediul înconjurător (neutroni termici). Neutronii rapizi sunt încetiniți prin ciocnirea cu atomii moderatorului. Hidrogenul (apa ușoară) cu masă egală cu cea a neutronului ar părea cel mai bun moderator dar el poate absoarbe ușor neutronii scăzând numărul lor. Deuteriul (apa grea) are avantajul că absoarbe mai puțini neutroni realizând mai ușor perpetuarea reacției în
Reactor nuclear () [Corola-website/Science/304286_a_305615]
-
sub denumirea de: zaháruri, glucide, carbohidrați sau "hidrați de carbon") sunt compuși organici cu funcțiune mixtă, ce au în compoziția lor atât grupări carbonilice (aldehidă sau cetonă), cât și grupări hidroxilice (hidroxil). În majoritatea cazurilor, raportul dintre numărul atomilor de hidrogen și de oxigen este de 2:1 (ca al apei); cu alte cuvinte, au formula empirică (unde "m" poate fi diferit de "n"). Există și unele excepții; de exemplu, deoxiriboza, o zaharidă componentă a ADN-ului, are formula brută CHO
Glucidă () [Corola-website/Science/304362_a_305691]
-
din unități repetitive de N-acetil glucozamină, o formă a glucozei ce conține azot. Cel care încearcă prima dată să denumească glucidele este C.Schmidt în anul 1844,care le denumește hidrați de carbon,datorită raportului observat între atomii de hidrogen și oxigen de 2:1. Se propune formula generală de C(H O). Formula propusă are 2 incoveniente: Nomenclatura actuală de glucide provine de la grecescul γλικισ (glikis=dulce). Nici această denumire nu este riguros științifică deoarece glucide cu masă mare
Glucidă () [Corola-website/Science/304362_a_305691]
-
în natură decât sub formă de compuși. Singura metodă industrială de obținere a fluorului elementar, este electroliza unei soluții de KF în acid fluorhidric anhidru. Operația se desfășoară în recipienți de cupru sau nichel, care reprezintă catodul, unde se formează hidrogen H iar la anodul din grafit se degajă fluorul F Faptul că diverși compuși organici, în care hidrogenul este înlocuit cu fluor, sunt deosebit de inactivi a condus la variate aplicații industriale: izolatori electrici, mase plastice cu inerție mare, lubrifianți. Fluorul
Fluor () [Corola-website/Science/304424_a_305753]
-
soluții de KF în acid fluorhidric anhidru. Operația se desfășoară în recipienți de cupru sau nichel, care reprezintă catodul, unde se formează hidrogen H iar la anodul din grafit se degajă fluorul F Faptul că diverși compuși organici, în care hidrogenul este înlocuit cu fluor, sunt deosebit de inactivi a condus la variate aplicații industriale: izolatori electrici, mase plastice cu inerție mare, lubrifianți. Fluorul se mai utilizează la prevenirea apariției cariilor dentare dar și în industria atomică.
Fluor () [Corola-website/Science/304424_a_305753]
-
la combinarea cu alte elemente. Până în 1962 se credea că toate gazele nobile sunt inerte din punct de vedere chimic. În august 2000 s-a creat primul compus al argonului, expunând o mostră de argon înghețat, care conținea fluorură de hidrogen, la raze ultraviolete. S-a obținut hidro-fluorură de argon (HArF) un compus stabil până la temperatura de 40 K (-233 °C). Argonul reprezintă 0,934% din punct de vedere al volumului și 1,29% din punct de vedere a masei din
Argon () [Corola-website/Science/304440_a_305769]
-
om hemoglobina are o conformație de tetramer, numită hemoglobina A, formată din 2 lanțuri α și 2 lanțuri β, formate fiecare din 141, respectiv 146 aminoacizi. Hemoglobina A se numerotează α1β2, subunitățile fiind legate prin punți de sare, legături de hidrogen și interacții hidrofobe astfel: α1β1 α1β2. Ionii de Fe și Fe conțin respectiv 24 25 e (configurația electronică este [Ar]3d6 4s2, [Ar]3d5 4s2d). Din punct de vedere magnetic oxihemoglobina este diamagnetică, dar configurația electronilor de joasă energie atît
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
rigide, produc un volum mai mic de aer la presiuni ridicate, pe când membranele flexibile, din materiale siliconice sau cauciuc, produc volume mari de gaz la presiuni mai scăzute. Compresoarele cu membrană sunt utilizate în special pentru comprimarea de gaze pure (hidrogen, heliu, oxigen) și gaz natural. Compresoarele rotative pot fi cu șurub, cu palete în rotor sau cu angrenaje. Un compresor cu șurub sau elicoidal este un tip de compresor de gaz care utilizează un mecanism de deplasare rotativ. Ele sunt
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
au încheiat cu explozii. Rachetă N-1 era o rachetă foarte mare: avea 105 m înălțime, si diametrul primei trepte era de 30 m. Cu toate acestea, ea nu era la fel de puternică că și Saturn V, căci folosea kerosen, nu hidrogen lichid. Deși proiectul era bun, el nu a primit destulă atenție și fonduri, si a fost încheiat în 1976.
N-1 (rachetă) () [Corola-website/Science/312051_a_313380]
-
întrebuințează la măsurarea temperaturilor înalte, devenind chiar un instrument etalon pentru măsurarea acestor temperaturi. Termocuplul platină-platină rhodiu măsoară temperaturi între 0 și 1600 °C. Se mai obișnuiește formarea termocuplului platină cu platiniridiu (10% Ir). Platina trebuie ferită însă de carbon, hidrogen și vapori de metale, care au efecte dăunătoare asupra ei. În mod special trebuie evitată utilizarea platinei în atmosferă oxidantă sau reducătoare în care se găsesc oxizi metalici. Constantanul este un aliaj care conține 40% Ni și 60% Cu. El
Termocuplu () [Corola-website/Science/311530_a_312859]
-
și mai impresionante dacă se ia în considerație și cât de puțină materie le transportă: în condiții normale de funcționare (2.808 grupuri pe flux, conținând 1,15×10 protoni pe grup), țevile conțin numai 1,0×10 grame de hidrogen, care, în condiții normale de presiune și temperatură, ar umple volumul unui grăunte de nisip fin. La 25 octombrie 2005, un tehnician a murit în tunelul LHC când încărcătura unei macarale a fost scăpată accidental. La 27 martie 2007, suportul
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
traiectoriei, condiția se poate scrie: Aplicând ipoteza lui de Broglie se obține: De aici, formula 14. Pornind de la această și considerând egalitatea forțelor de atracție electrostatica cu cele centrifuge, se poate deduce condiția pentru cuantificarea razelor orbitelor electronilor. Pentru atomul de hidrogen (Z=1) se obține: unde mărimile reprezintă: Relația exprimă faptul că un electron se poate deplasa doar pe anumite orbite în cadrul atomului, rază acestora crescând cu pătratul numărului cuantic principal formulă 22. În modelul planetar, nucleul este considerat fix, iar energia
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
În modelul planetar, nucleul este considerat fix, iar energia totală a atomului este dată de suma energiilor cinetice și potențiale ale electronului aflat în mișcare circulară. Introducând cuantificarea razei calculată de Bohr în expresia energiei, se obține pentru atomul de hidrogen: unde cu formulă 24 se notează energia atomului de hidrogen în stare fundamentală formulă 25. Se observă că energia este minimă pentru formulă 26, adică starea fundamentală este o stare de echilibru și are un timp de viață infinit. În acest caz, energia
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
totală a atomului este dată de suma energiilor cinetice și potențiale ale electronului aflat în mișcare circulară. Introducând cuantificarea razei calculată de Bohr în expresia energiei, se obține pentru atomul de hidrogen: unde cu formulă 24 se notează energia atomului de hidrogen în stare fundamentală formulă 25. Se observă că energia este minimă pentru formulă 26, adică starea fundamentală este o stare de echilibru și are un timp de viață infinit. În acest caz, energia de legătură a electronului este maximă, fiind egală cu
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
formulă 28, energia tinde la valoarea zero. Valorile pozitive ale energiei sunt continue, iar electronul se deplasează liber pe o traiectorie deschisă, în afară nucleului. Acest model nu poate explica spectrele de emisie și energia de ionizare decât pentru atomul de hidrogen și ionii hidrogenoizi. Nu a putut fundamenta științific spectrele unor atomi grei. Nu a putut explică formarea legăturilor duble. Nu a putut fundamenta scindarea liniilor spectrale într-un câmp perturbator. Aceste deficiențe au fost rezolvate prin apariția modelului atomic Bohr-Sommerfeld
Modelul atomic Bohr () [Corola-website/Science/311588_a_312917]
-
ale obiectelor din imagine. De asemenea, trebuia să fie într-o regiune în care este foarte scăzută radiația de fundal din domeniul infraroșu (despre care se crede că este cauzată de granule calde de praf aflate în norii reci de hidrogen). Aceste criterii reduceau considerabil numărul regiunilor cu potențialul de a fi fotografiate. S-a decis ulterior ca ținta să se afle în „zona de vizualizare continuă” a lui Hubble (CVZ)—regiunile de cer care nu sunt ascunse de Pământ sau
Hubble Deep Field () [Corola-website/Science/311775_a_313104]