6,525 matches
-
Comșa. Ideile junimiste sunt însă adaptate la realitățile din Transilvania, dându-se prioritate chestiunii naționale și, în continuare, realizării unei culturi accesibile, care să-și întemeieze originalitatea pe literatura și tradițiile populare. De aici o diferență de vederi față de junimiștii ieșeni, în ceea ce privește aprecierea literaturii, care va fi judecată în funcție de conținutul de idei, neapărat „sănătoase”, adică naționale, criteriul estetic fiind considerat mai puțin important. At. M. Marienescu reia seria de povești populare publicate până atunci în „Albina”. Pentru fiecare text se indică
FOISOARA TELEGRAFULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287064_a_288393]
-
dau versuri, unele dintre ele ocazionale, toate modeste ca valoare. T. Boian își publică tabloul câmpenesc într-un act Vornicu, jucat în aceeași stagiune la Teatrul Național din Iași. O cronică dramatică intitulată Teatrul Național urmărește săptămânal spectacolele de pe scena ieșeană, ocupându-se în primul rând de textul dramatic, de calitatea traducerilor și, apoi, de jocul actorilor. Cu argumente pertinente se discută meritele comediei Piatra din casă a lui V. Alecsandri. Rubrica intitulată „Cronica ieșeană” înregistrează activitatea de conferențiar a lui
FULGERUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287108_a_288437]
-
Național urmărește săptămânal spectacolele de pe scena ieșeană, ocupându-se în primul rând de textul dramatic, de calitatea traducerilor și, apoi, de jocul actorilor. Cu argumente pertinente se discută meritele comediei Piatra din casă a lui V. Alecsandri. Rubrica intitulată „Cronica ieșeană” înregistrează activitatea de conferențiar a lui Titu Maiorescu, iar „Notițe din Bucarest”, noutăți culturale și literare din capitala țării. R.Z.
FULGERUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287108_a_288437]
-
Spânu a adunat, în spațiul expozițional de la Biblioteca Județeană,,Gh. Asachi”, mulțime de copii, de tineri, de maturi, de mai vârstnici la o întâlnire cu peisaje, ale căror...,,modele”se găsesc acolo, la Scânteia, o apropiată comună de Iași. Dacă ieșenii nu ajung ei la priveliștile de la Scânteia, vin acestea la Iași, prin mijlocirea penelului inspirat al lui Ionel Spânu. El pare a fi un hălăduitor. Nu poate fi altfel dacă este peisagist. Învățătorul Ionel Spânu este la a doua expoziție
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
CRC, 1984, 22; C. Isac, „Sunete și culori”, CRC, 1984, 43; Al. Tănase, Filosofia ca poesis sau Dialogul artelor, București, 1985, 146-149; Lucian Dumbravă, Ei, care au scris..., Iași, 2000, 79; Nicolae Turtureanu, Mătrăguna dulce, Iași, 2001, 155-159; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 233-234. A.V.
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
la Săo Paulo. Primele versuri îi sunt găzduite, în 1904, de „Sămănătorul”, după ce își exersase condeiul în revista liceului (1897-1898). Poezii, traduceri, memorii de călătorie îi apar în „Opinia”, „Pagini libere”, „Lumea”, „Floare albastră”, „Versuri și proză”, „Hatikvah”, „Absolutio”, „Însemnări ieșene”, „Umanitatea”, „Hasmonaea”, „Facla literară”, „Mântuirea”, „Adam”, „Israelitul”, „Almanahul ziarului «Tribuna evreiască»” ș.a. F. este, mai întâi de toate, poet, chiar dacă activitatea sa include un roman, scrieri dramatice și traduceri. Culegerea de poezii De pe stâncă, apărută în 1922, s-a constituit
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
Că redactori figurează Sandu Teleajen, Al. Zirra (1923-1926), iar director este Sandu Teleajen (1927-1928). G.n. are un profil larg: de la literatura originală, versuri și proza, până la rubrici de informații, cum sunt „Teatrul nostru”, „Muzică”, „Economie”, „Revista revistelor”, „Expoziții”, „Viața artistică-culturală ieșeana”. Rubrică „Clișee” este semnată de Adrian Păscu, „Pagina rimata” e scrisă de Aurelian Păunescu, iar „Cronică teatrală” e susținută de St. Braborescu, Adrian Păscu și Emil Serghie. Colaborează cu versuri Emil Serghie, Sandu Teleajen, G. Tutoveanu, Enric Furtună, G. Ranetti
GANDUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287150_a_288479]
-
la una dintre întrunirile Junimii din Iași, pe care uneori le onora cu prezența sa, partea a patra a Amintirilor din copilărie, tipărită postum. Își petrece puținul timp rămas punând „rânduială în cele însemnări” și glumind cu vizitatorii, tineri intelectuali ieșeni. Nici urmă de râs și veselie însă într-o scrisoare din 2 iulie 1889 adresată părintelui Gheorghe Creangă. Ultima lui zi de viață a fost foarte sugestiv evocată de profesorul pensionar Ștefan Drăghici, într-o convorbire cu C. Săteanu, care
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
adoptă numele Liviu Deleanu în locul numelui de la naștere, Lipa Cligman. În 1940 s-a refugiat la Moscova, stabilindu-se apoi la Chișinău. A început să publice versuri în „Bilete de papagal” (1928), continuând să fie o prezență activă în reviste ieșene și bucureștene, precum „Ediția specială”, „Cuvinte literare”, „Vlăstarul”, „Floarea de foc”, „Șantier”, „Reporter”, „Viața literară”, „Hasmonaea”, „Adam”, „Facla” ș.a. Uneori a semnat și Luca Dan. Volumele Oglinzi fermecate (1930), Ceasul de veghe (1937) și Glod alb (1940) au fost bine
DELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
articole dedicate actualității literare în „Unirea”, „Ardealul nostru”, „Vieața noastră”, „Arhiva pentru știință și reformă socială”, „Cele trei Crișuri”, „Ramuri”, „Societate de mâine”, „Transilvania”, „Familia”, „România literară”, „Abecedar”, „Pagini literare”, la care a făcut parte din comitetul de redacție, „Însemnări ieșene” ș.a. Prin demersul său critic, D. se situează între ultimii maiorescieni. Informația la care recurge, de sorginte în primul rând germană, dar îmbogățită prin apelul la surse franceze, italiene etc., este utilizată cu discreție și adecvare. În același timp, se
DEMETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286722_a_288051]
-
AUI, limbi străine, t. I, 1988; Ștefan Cucu, „Viața lui Despot Vodă”, AUC, t. XX, 1998, 1-2; Matei Bălan, N. Milescu, „Stella orientalis”, CRC, 1998, 6; Gheorghe Badea, Dialog cu un filolog clasic: Traian Diaconescu, CL, 1999, 4; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 151-152; Dorina Tărnăuceanu, Publilius Syrus în vestmânt român, CL, 2003, 11. I.O.
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
2000. Repere bibliografice: Gheorghe Drăgan, Despre fascinația realului, IL, 1969, 2; N. Barbu, Vicențiu Donose. Vara cu tei, IL, 1970, 5; Ioan Holban, „Gura lumii”, CRC, 1982, 42; Val Condurache, Un poet și un prozator, CL, 1985, 1; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 152-154; Constantin Dram, Povestirea, între inocență și convențional, CL, 1999, 2. F.F.
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
Un dram de (r)evoluție, „Contrafort”, 1998, 9-10; Dan Silviu Boerescu, La granița dinspre ficțiune, „Art Panorama”, 1998, 11; Mircea A. Diaconu, Constantin Dram - un Don Quijote milionar, CRC, 1999, 1; Evelina Cârligeanu, Foiletonul de înâmpinare, TMS, 1999, 2; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 163-164. S.D.
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
Gohor, j. Galați - 1999), poet și prozator. A absolvit Liceul Militar din Iași și Școala Militară de Infanterie din București, făcând apoi carieră ca ofițer, mai întâi la Iași, unde va urma și cursurile Facultății de Drept. Colaborează la „Curier ieșean”, „Însemnări ieșene”, „Cetatea Moldovei” și la „Jurnalul literar” al lui G. Călinescu. Debutează editorial în 1936, cu un volum de versuri, Licurici, urmat în 1939 de un altul, Cântece din Maramureș, și de o culegere de nuvele, Cocorii de atunci
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
Galați - 1999), poet și prozator. A absolvit Liceul Militar din Iași și Școala Militară de Infanterie din București, făcând apoi carieră ca ofițer, mai întâi la Iași, unde va urma și cursurile Facultății de Drept. Colaborează la „Curier ieșean”, „Însemnări ieșene”, „Cetatea Moldovei” și la „Jurnalul literar” al lui G. Călinescu. Debutează editorial în 1936, cu un volum de versuri, Licurici, urmat în 1939 de un altul, Cântece din Maramureș, și de o culegere de nuvele, Cocorii de atunci (1943). În calitate de
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
a Universității din Cernăuți. Trece în România, la Pașcani, fiind profesor la școala Companiei de Cale Ferată Lemberg- Cernăuți-Iași, apoi șef al biroului de traduceri din Iași al Companiei. În acești ani frecventează ca audient Facultatea de Litere a Universității ieșene, bucurându-se de aprecierea lui A.D. Xenopol. Tot acum îl cunoaște și se împrietenește cu Mihai Eminescu. Din 1888 este profesor la diferite școli (Școala Fiilor de Militari, Liceul Național), iar în iulie 1889 se transferă la Școala Normală de
GRIGOROVITZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
Chartres, la Collège de France și la École des Langues Orientales. Inteligență vie, dar nedisciplinată, G. este preocupat pe rând de limbile romanice, de limbile slave și de filologie, concurând chiar pentru un post la Catedra de filosofie a Universității ieșene. Se oprește, în cele din urmă, la studierea psihologiei. Cu sprijinul efectiv al lui Titu Maiorescu, în anul 1889 obține o bursă de studii în străinătate. La Leipzig lucrează timp de doi ani în laboratorul de psihologie experimentală a lui
GRUBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287375_a_288704]
-
t. XXXIV, 1994-1995; Florin Faifer, Sașa, CRC, 1995, 6; Ioan Holban, Sentimentul de pierdere: la patruzeci de ani, CRC, 1995, 6; Victor Durnea, Gheorghe Hrimiuc-Toporaș, CRC, 1995, 6; V. Teișanu, Un editor dărăbănean, „Gazeta de Botoșani”, 1995, 1457; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 195-196; Maftei, Personalități, VII, 134-136; Nicolae Manolescu, De ce scrieți?, RL, 1999, 28; Lazarovici, Dicț. scriit. botoșăneni, 102-103; Nicolae Turtureanu, Mătrăguna dulce, Iași, 2001, 206-207, 219-221. F.F.
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
Național; 1859-1867), unde i-a avut colegi de clasă pe A. D. Xenopol, Al. Lambrior, V. Conta, G. Panu, C. Dimitrescu-Iași, iar printre profesori pe Titu Maiorescu. În 1867, „finind cursul învățăturilor” liceale, solicită înscrierea în rândul „studenților regulați” ai Universității ieșene. După doi ani e numit profesor și director al gimnaziului atunci înființat la Piatra Neamț; fără voie mutat la Tecuci (1878-1880) și Iași (1880-1881), revine la Piatra Neamț, unde îl vizita I. L. Caragiale, revizor școlar pentru județul Neamț în 1881-1882. După un
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
Iași, 2001; Printre contemporani. Oameni și cărți, Iași, 2003. Antologii: Coșbuc văzut de contemporani, București, 1966 (în colaborare cu Georgeta Dulgheru). Repere bibliografice: D. Florea-Rariște, „Dincolo de ruine”, „Făclia”, 1959, 4069; Iordan Datcu, „Coșbuc văzut de contemporani”, GL, 1966, 37; Poezia ieșeană contemporană, îngr. I. Popescu-Sireteanu, pref. Virgil Cuțitaru, Iași, 1968, 264-270; Zaharia Sângeorzan, Redescoperirea clasicilor, RMB, 1979, 10748; Grigore Smeu, Resursele unei sinteze estetice, „Revista de filosofie”, 1981, 2; Liviu Leonte, Arta și izvoarele ei, CRC, 1989, 27; Grigore Ilisei, Portrete
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
F, 1991, 9; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, I, Iași, 1993, 53-67; Ciopraga, Amfiteatru, 465; Domnița nebănuitelor trepte. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania, îngr. Simona Cioculescu, București, 1995, 80, 83, 95-96, 99; Nicolae Turtureanu, Cuvinte încrucișate, Iași, 1996, 96-97; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 197-199; Micu, Scurtă ist., IV, 212; Sorin Pârvu, Chipul din apă, Iași, 1998, 69-72; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 179-180; Iordan Datcu, Un studiu nou despre „Miorița”, RL, 1999, 25; Petru Ursache, „Miorița”, CL, 1999, 7; Cassian Maria Spiridon, Dialog
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
în slujba maselor largi de cititori”. Aproape fiecare număr începe cu un grupaj de versuri, a căror tematică este racordată la directivele ideologice și politice ale momentului: lupta pentru pace, alegerile, îndeplinirea planului de stat, condamnarea imperialismului etc. Alături de poeți ieșeni consacrați (Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, George Lesnea, Nicolae Țațomir ș.a.), apar versificări ale unor muncitori ceferiști, forestieri, țărani muncitori, studenți, învățători, funcționari, ziariști ș.a.m.d. Mai sunt inserate poezii de Mihai Beniuc, Nicolae Labiș, care publică aici primele versuri
IASUL NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287491_a_288820]
-
pref. Zaharia Sângeorzan, Iași, 1977; Nicolae Gane, Scrieri, pref. Șt. Cazimir, București, 1979; D. Caracostea, Expresivitatea limbii române, pref. edit., Iași, 2000. Repere bibliografice: Ion Popescu-Sireteanu, Dan Ilie, „I. I. Mironescu”, „Forum”, 1983, 7-8; Rachieru, Poeți Bucovina, 140-141; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 138; Dicț. scriit. rom., II, 13-14; Liviu Papuc, Ilie Dan, „Altfel de martori”, CRC, 2002, 8. N.M.
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
1987, 2; Monica Spiridon, Semiotica și „pulsiunile istoriei”, R, 1987, 12; Magda Jeanrenaud, Aventura semiotică: restituiri, integrări, recuperări, CL, 1988, 7; „Datorită culturii nu va mai fi nevoie să demonstrăm incontestabilul” (interviu de Daniel Dimitriu), CRC, 1991, 7; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 93-95; Andreea Deciu, Texte vechi, idei noi, RL, 1998, 25; Petraș, Panorama, 165. Ș.A.
CARPOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
Generală a Teatrelor între 1937 și 1947. Din 1946 devine colaboratoare permanentă a Editurii Cartea Rusă, unde stilizează traduceri din literatura rusă și sovietică. Debutează cu poezie în 1912, în revista „Viața românească”, și cu proză în 1919, în „Însemnări ieșene”. În 1923 îi apare cel dintâi volum de poezii, Lumini și umbre. Scrie poezie, proză, literatură pentru copii, literatură memorialistică, traduce din literatura franceză (Maupassant, Giraudoux). Colaborează la numeroase reviste, dar mai ales la „Viața românească”. A fost distinsă cu
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]