6,226 matches
-
au fost diferite în funcție de criteriul utilizat, cum este corelația între structurile bioconstituționale și caracteristicile psihocomportamentale. O laborioasă tipologizare a infractorilor a fost făcută de L. Yeblonshi (1990 apud A. Zdrenghea, 1992) prin luarea în considerare a modului în care personalitatea infractorului afectează comportamentul deviant. Astfel, autorul împarte delincvenții în: • criminali socializați,criminali nevrotici; • criminali psihotici; • criminali sociopați. * Criminali socializați, care în urma contactului cu mediile viciate cultural și moral, aceștia își vor însuși acele aspecte normative indezirabile, el va învăța regulile și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Criminali socializați, care în urma contactului cu mediile viciate cultural și moral, aceștia își vor însuși acele aspecte normative indezirabile, el va învăța regulile și valorile deviante. Prezentând tulburări emoționale mai mult decât persoanele care nu au comis infracțiuni, astfel de infractori apar mai mult drept violatori ai proprietății decât criminali violenți; * Criminali nevrotici sunt cei care comit acte infracționale datorită compulsiunilor nevrotice. Ei nu percep lumea distorsionat (așa cum o percepe psihoticul), mai mult ei sunt conștienți că există ceva rău în
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
legiuitorul obligă specialiștii psiholog și psihiatru să stabilească post-actum discernământul prin diagnosticarea capacității psihofizice sub aspect intelectual și volutiv, a făptuitorului din timpul comiterii faptei. În urma analizei anterioare se ridică întrebarea inevitabilă: care sunt elementele caracteristice și diferențiatoare ale personalității infractorului în raport cu personalitatea unui neinfractor? Numeroase studii de specialitate (Voinea, 1999) au evidențiat unele diferențe semnificative doar la nivel comportamental și volitiv, în modul de a acționa și reacționa într-un anumit cadru psiho-social și în maniera de a soluționa anumite
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
au evidențiat unele diferențe semnificative doar la nivel comportamental și volitiv, în modul de a acționa și reacționa într-un anumit cadru psiho-social și în maniera de a soluționa anumite conflicte apărute în acest areal. Astfel că analizele asupra personalității infractorului au vizat în primul rând acele trăsături stabile înregistrate în cazul celor care emit o serie de acte împotriva semenului sau împotriva legii. O deosebire marcantă între personalitatea infractorului și cea a individului obișnuit, nedeviant o constituie "instabilitatea emotiv-acțională" (T.
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
anumite conflicte apărute în acest areal. Astfel că analizele asupra personalității infractorului au vizat în primul rând acele trăsături stabile înregistrate în cazul celor care emit o serie de acte împotriva semenului sau împotriva legii. O deosebire marcantă între personalitatea infractorului și cea a individului obișnuit, nedeviant o constituie "instabilitatea emotiv-acțională" (T. Bogdan, 1973, apud. Voinea, M. 1999), mai exact incapacitatea celui dintâi de a dezvolta o continuitate compotamentală și atitudinală, ceea ce determină salturi nemotivate de la o extremă la alta, o
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
nu reprezintă doar lipsa unor modele educative, a unor influențe pozitive, ci în primul rând o raliere la diferite grupări, benzi predelincvente, a căror structură și reguli fac posibile devoltarea diferitelor comportamente antisociale și delincvențiale. O altă caracteristică a personalității infractorului este reprezentată de dorința de satisfacție materială sau morală prin diferite acte delincvențiale, rezultatul acestora poate să fie imediat sau după o anumită perioadă de timp, diferența de temporalitate fiind dovedită de calitatea și gravitatea faptei comise (Bogdan, 1973). În
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de dorința de satisfacție materială sau morală prin diferite acte delincvențiale, rezultatul acestora poate să fie imediat sau după o anumită perioadă de timp, diferența de temporalitate fiind dovedită de calitatea și gravitatea faptei comise (Bogdan, 1973). În mod obișnuit infractorul, mai mult sau mai puțin conștient de gravitatea faptelor sale, comite diferite acte antisociale în condiții de mare discreție, ferit de ochii celorlalți, acest fapt reprezintă ceea ce specialiștii numesc "duplicitatea delincventului". Prudența manifestată permanent, aproape obsesiv, prezentarea unei minți oneste
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
delincventului". Prudența manifestată permanent, aproape obsesiv, prezentarea unei minți oneste, a unui comportament "obișnuit" care să nu ridice nici cele mai mici suspiciuni față de persoana sa, reprezintă preocupări curente ale individului deviant, astfel că duplicitatea devine a doua natură a infractorului. Această străduință intensă are drept rezultat o artificializare a conduitei infractorului, apar scăpări banale, dar extrem de sugestive pentru un observator avizat. În aceste condiții individul trăiește o intensă stare de tensiune care îi va îngreuna tot mai mult controlul asupra
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
unui comportament "obișnuit" care să nu ridice nici cele mai mici suspiciuni față de persoana sa, reprezintă preocupări curente ale individului deviant, astfel că duplicitatea devine a doua natură a infractorului. Această străduință intensă are drept rezultat o artificializare a conduitei infractorului, apar scăpări banale, dar extrem de sugestive pentru un observator avizat. În aceste condiții individul trăiește o intensă stare de tensiune care îi va îngreuna tot mai mult controlul asupra situației, ajungând să facă unele greșeli, la prima vedere insignifiante dar
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pentru un observator avizat. În aceste condiții individul trăiește o intensă stare de tensiune care îi va îngreuna tot mai mult controlul asupra situației, ajungând să facă unele greșeli, la prima vedere insignifiante dar care permit specialiștilor identificarea rapidă a infractorului (cele mai frecvente erori le constituie uitarea de diferite obiecte care le aparțin, urme lăsate neglijent la locul faptei etc.). Cunoașterea acestor mici detalii, precum și amnezia postinfracțională intensifică semnificativ starea tensională resimțită de către individ, ceea ce-l determină, în mod obișnuit
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
intensifică semnificativ starea tensională resimțită de către individ, ceea ce-l determină, în mod obișnuit, să revină la locul faptei și astfel să fie reținut de organele competente. La o primă evaluare se poate afirma că toate aceste trăsături reprezintă specificitatea personalității infractorului. Este necesar să atragem atenția asupra faptului că aceste aspecte se pot întâlni și la individului nedeviant; elementul semnificativ de separare a celor două categorii sociale reprezentând intensitatea și frecvența de manifestare a fiecărei caracteristici. În unele condiții individul "obișnuit
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
faptul că respectivul individ va comite acte infracționale. În cazul subiectului delincvent trăsături amintite sunt mult mai frecvente și mult mai uzuale. Elementul modal al diferențierii este cel al trecerii sau nu la actul infracțional. De la aceste caracteristici ale personalității infractorului se poate elabora o taxonomie a tipurilor de infractori, acest fapt putând fi realizat din perspectiva diferitelor discipline (Voinea, 1999, pp. 50-53). Sub aspect juridic, indicii cei mai frecvenți de clasificare sunt cei referitori la vârsta infractorului: minori și majori
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cazul subiectului delincvent trăsături amintite sunt mult mai frecvente și mult mai uzuale. Elementul modal al diferențierii este cel al trecerii sau nu la actul infracțional. De la aceste caracteristici ale personalității infractorului se poate elabora o taxonomie a tipurilor de infractori, acest fapt putând fi realizat din perspectiva diferitelor discipline (Voinea, 1999, pp. 50-53). Sub aspect juridic, indicii cei mai frecvenți de clasificare sunt cei referitori la vârsta infractorului: minori și majori, reiterarea actelor delincvențiale: recidivist vs nerecidivist (primari). Din prisma
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
caracteristici ale personalității infractorului se poate elabora o taxonomie a tipurilor de infractori, acest fapt putând fi realizat din perspectiva diferitelor discipline (Voinea, 1999, pp. 50-53). Sub aspect juridic, indicii cei mai frecvenți de clasificare sunt cei referitori la vârsta infractorului: minori și majori, reiterarea actelor delincvențiale: recidivist vs nerecidivist (primari). Din prisma evaluării criminologice și psihologice, clasificarea ține seama de numeroase criterii, cele mai semnificative vizează gradul de profesionalism al infracțiunii comise, gradul de adaptare socio-afectivă a individului, precum și diferitele
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
lor, un mod de a exista. În mod curent, profesioniștii sunt inteligenți, prevăzători, activi și plini de inițiativă, calmi și hotărâți. Din punct de vedere afectiv, acești indivizi sunt glaciali, insensibili și permanent nemulțumiți, nu își pot amâna satisfacțiile imediate. Infractorii ocazionali reprezintă categoria indivizilor care sunt bine integrați în sistemul socio-normativ și care intră sub incidența legii în urma unor circumstanțe nefaste (crime pasionale, accidente rutiere etc.). Aceștia se reintegrează social și dispun de o imagine asupra consecințelor infracțiunii comise, spre deosebire de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
integrați în sistemul socio-normativ și care intră sub incidența legii în urma unor circumstanțe nefaste (crime pasionale, accidente rutiere etc.). Aceștia se reintegrează social și dispun de o imagine asupra consecințelor infracțiunii comise, spre deosebire de profesioniști. e. gradul de adaptare socială specific infractorului în corelație cu capacitatea infracțională. Această tipologie ține seama de contextul pentru comiterea actelor infracționale, precum și de posibilele combinații ale acestora; "adaptabilitatea socială relevă gradul de integrare socială a individului, iar capacitatea infracțională denotă potențialul infracțional al personalității individului și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ține seama de contextul pentru comiterea actelor infracționale, precum și de posibilele combinații ale acestora; "adaptabilitatea socială relevă gradul de integrare socială a individului, iar capacitatea infracțională denotă potențialul infracțional al personalității individului și se referă la nucleul central al personalității infractorului" (M. Voinea, 1999, p. 51). Din îmbinarea celor doi factori au fost dezvoltate patru tipuri de delincvenți: b1. tipul infractorului caracterizat printr-un nivel crescut al adaptabilității sociale, cât și al capacității infracționale. Acești indivizi sunt considerați extrem de periculoși întrucât
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
socială a individului, iar capacitatea infracțională denotă potențialul infracțional al personalității individului și se referă la nucleul central al personalității infractorului" (M. Voinea, 1999, p. 51). Din îmbinarea celor doi factori au fost dezvoltate patru tipuri de delincvenți: b1. tipul infractorului caracterizat printr-un nivel crescut al adaptabilității sociale, cât și al capacității infracționale. Acești indivizi sunt considerați extrem de periculoși întrucât dețin resurse valide, au o poziție socială însemnată, cu un "angrenaj relațional" optim și pozează în oameni onești; toate aceste
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
capacității infracționale. Acești indivizi sunt considerați extrem de periculoși întrucât dețin resurse valide, au o poziție socială însemnată, cu un "angrenaj relațional" optim și pozează în oameni onești; toate aceste caracteristici îngreunând foarte mult depistarea și pedepsirea lor corespunzătoare. b2. tipul infractorului caracterizat printr-un nivel scăzut al adaptabilității, însă o capacitate infracțională semnificativă reprezintă categoria recidiviștilor, în mod special, aceștia sunt ușor de identificat întrucât atrag mereu atenția asupra lor sau sunt permanent supravegheați. b3. tipul delincventului slab adapatat social și
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
deviantului caracterizat printr-un nivel optim al adaptabilității social și un potențial infracțional redus reprezintă, în general, acei indivizi care comit infracțiuni în mod accindental, chiar dacă gravitatea acestor fapte este semnificativă din cauza reacțiilor emoționale explozive. f. J. Pinatel a clasificat infractorii din prisma fenomenologiei, astfel dezvoltând tipul homotropilor (indivizii care comit acte delincvențiale urmând același "tipar", pentru care infracțiunea a devenit un mod de viată, o "profesie", iar prinderea lor este percepută de către aceștia drept un "eșec profesional", aceștia în general
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
dezvoltând tipul homotropilor (indivizii care comit acte delincvențiale urmând același "tipar", pentru care infracțiunea a devenit un mod de viată, o "profesie", iar prinderea lor este percepută de către aceștia drept un "eșec profesional", aceștia în general recidivează) și al politropiilor (infractori care comit diferite infracțiuni prin diferite mijloace). Aceștia din urmă sunt clasificați pe de o parte în tipuri definite, iar pe de altă parte în tipuri nedefinite: c1. tipurile definite de politropi cuprinde grupul profesioniștilor (dotați intelectual, cu resurse pentru
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pe de o parte în tipuri definite, iar pe de altă parte în tipuri nedefinite: c1. tipurile definite de politropi cuprinde grupul profesioniștilor (dotați intelectual, cu resurse pentru a se adapta diferitelor situații, insensibili și egogocentrici etc.), precum și cel al infractorilor ocazionali (nerecidiviști, destul de bine integrați în sistemul social, acești indivizi pot fi catalogați fie criminali pasionali, fie pseudocriminali, cei care comit delicte în mod involuntar, prin neatenție, ignoranță etc.); c2. tipurile nedefinite de politropi care vizează categoria caracterialilor (indivizi cu
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
indivizi manifestă tendințe antisociale însemnate, egocentrism, orgoliu nemărginit și tendințe de gelozie semnificative) cât și cea a debililor mentali (indivizi caracterizați prin deficiențe intelectuale și prosexice majore, neavând discernământ sunt extrem de naivi și creduli). În practică se constată că fiecare infractor poate fi considerat drept un caz particular, fiecare dispune de o serie de caracteristici fiziologice, psihologice și atitudini sociale care nu se repetă întocmai la ceilalți infractori. Astfel în timp ce un infractor dat este definit prin anumite tentații și dorințe (materiale
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
neavând discernământ sunt extrem de naivi și creduli). În practică se constată că fiecare infractor poate fi considerat drept un caz particular, fiecare dispune de o serie de caracteristici fiziologice, psihologice și atitudini sociale care nu se repetă întocmai la ceilalți infractori. Astfel în timp ce un infractor dat este definit prin anumite tentații și dorințe (materiale, hedonive etc), un altul poate urmări o afirmare de sine, combaterea sau supunerea adversarului. Tocmai acesă paletă largă de profile psiho-caracteriale îngreunează semnificativ elaborarea unor concluzii generale
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
naivi și creduli). În practică se constată că fiecare infractor poate fi considerat drept un caz particular, fiecare dispune de o serie de caracteristici fiziologice, psihologice și atitudini sociale care nu se repetă întocmai la ceilalți infractori. Astfel în timp ce un infractor dat este definit prin anumite tentații și dorințe (materiale, hedonive etc), un altul poate urmări o afirmare de sine, combaterea sau supunerea adversarului. Tocmai acesă paletă largă de profile psiho-caracteriale îngreunează semnificativ elaborarea unor concluzii generale cu privire la remediile criminalității. Practica
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]