8,741 matches
-
revoltat. Și începusem să privim lehămetiți la toate emisiunile de televiziune; pentru că toate ni se păreau insipide, majoritatea fiind - gândeam noi - de la capo la coadă, însăilări ale unora care, cum bine le-a zis domnul Președinte Traian Băsescu, erau niște inși "de-o submediocritate incredibilă". Consideram fără nici un pic de jenă că totul era pierdut, iar prietenul a zis că, poate, n-ar fi rău, să punem de-o bejenie inversă pe "Drumul mătăsii". Și cred că am fi trecut la
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
E câteodată însă în noi, despre noi, o imagine ce înfioară, dacă-i sinceră, neprefăcută și exactă. Un scriitor francez lua partea vitalității contra aristocratismului estetic (el reprezentându-l). De câte ori venea vorba de vreun roman nou, acesta declara cu vulgaritatea inșilor obosiți de atât rafinament: că el preferă scrisul... care miroase a popor, a mațe și sudoare.... Da. Dar... Fiindcă tot el, mai zicea despre realismul socialist, portdrapelul populist, că este făcut ca pentru bibliotecile roz ale domnișoarelor, de totdeauna, fie
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
și într-un alt decor decât cel autohton. Plecând din România, ele mențin totuși o complicată relație de dragoste/ ură cu țara natală. De regulă, prozatorul acordă mai multă atenție conturului individual decât celui național. Dacă identitatea profundă a unui ins reprezintă o ecuație cu mai multe necunoscute, nici apartenența sa la un anumit spațiu nu constituie un reper caracterologic fix. Cele mai bune povestiri ale volumului sunt Mesagerul și Sirena, iar cea mai slabă: Un dar neașteptat. În prima, planul
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
ca, avînd dreptate într-un fel, mai ales prin distincția dintre umilință și modestie, - ceea ce îmi arată că am în față un tip deștept, deci în stare de o perversitate ideatica proecum și de o poziție ironică sau răutăcioasa, tipică inșilor mai bine înzestrați din punct de vedere intelectual, - mă revolt și zic: - Atenție, domnul meu... "sudist",... va rog să luați act de această situațiune uman-istorică, situație ce vă privește direct că foști proprietari de sclavi. Va rog sa retineti. Și
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
el, ca autohton, adică, a văzut așa ceva?... Cum să nu. Chiar de multe ori. Bine, bine, răspund, este evident. Dar ați observat ce fel de îngîmfare,... cum era îngîmfat tipul, adică?... Aici, - dacă mai aveam nevoie de vreo dovadă că insul era foarte inteligent, răspunsul lui îmi oferi pe loc dovadă: - Era îngîmfat - răspunse el - într-un fel aproape comic. În orice caz, - precizase, - se vedea de pe mutra lui că nu purta în el cauza, sau sentimentul, simțirea reală ce reflectă
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
ŤMicul prințť; ea cade-n șpagat sub bătător,/ să ne uimească, iar soarele-i umblă prin păr/ cu picioroange moi, aurii; doctorul de la parter e ghidul/ ŤCum să ajungi miliardarť comentat de Hagi Tudose; Rizo cel tuciuriu e ŤTom Sawyerť, insul cu sabia ninja/ coboară direct din Murakami sau Fane Spoitoru,/ iar bătrâna Doucement înoată-n muslinul fumuriu/ al lui ŤForsyte saga.ť cât despre grasul sforăind/ de-ndată ce pune capul pe perne, nu e om de rând;/ el este
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
pornind de la tulbureala Revoluției, viziunea degradant securistică a celor care își considerau compatrioții scursuri și trădători, pentru a-și justifica și banii mulți și ticăloșiile comise pe vremea lui Ceaușescu, a ajuns monedă curentă. Asta pentru a impune, după Revoluție, inși care au reprezentat ceaușismul în tot ce avea mai degradant. O Românie normală are nevoie de oameni care să redescopere că pot avea încredere unii în alții, dar și de încrederea opiniei publice în oamenii de valoare. Acest proces n-
Oamenii de valoare și pilele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15206_a_16531]
-
de a stabili populația cu drept de vot. Așadar, definiția utilizată la recensământ nu are niciun fel de relevanță într-un proces electoral. Deci folosirea acestor date în asemenea context nu are relevanță și nici temei științific”, a explicat vicepreședintele INS. INS a făcut publice, joi dimineață, datele rezultate în urmă recensământului la nivel național din 2012. Potrivit Institutului, populația stabilă a României era de 21.121.641 de persoane, 10.333.064 (51,4%) sunt femei. Totodată, 10.848,790
INS: Datele recensământului nu se aplică la referendumul de demitere by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36591_a_37916]
-
a stabili populația cu drept de vot. Așadar, definiția utilizată la recensământ nu are niciun fel de relevanță într-un proces electoral. Deci folosirea acestor date în asemenea context nu are relevanță și nici temei științific”, a explicat vicepreședintele INS. INS a făcut publice, joi dimineață, datele rezultate în urmă recensământului la nivel național din 2012. Potrivit Institutului, populația stabilă a României era de 21.121.641 de persoane, 10.333.064 (51,4%) sunt femei. Totodată, 10.848,790 (54
INS: Datele recensământului nu se aplică la referendumul de demitere by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36591_a_37916]
-
realitate, complicat, pătruns de dulci otrăvuri, de energii infinite și nu prea, pregătind verile de noiembrie. Începutul își presimte, supus ciclurilor lumii, tainelor luminii, sfârșitul. Un alt eu crește - vizibil în Stalactita sau în Gorunul, dar nu doar acolo - în interiorul insului care se bucură și trăiește. E, poate, figura de idei prin care Blaga e cel mai aproape de modernism. Această în-locuire, înstrăinare, identificare și despărțire străbate, în poezie și în proză, ori în dramă, epoca. Cu deosebirea, doar, că în Poemele
Taine și lumini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4674_a_5999]
-
îl așteptam pe Nicolaus Sombart pen-tru a-mi acorda promisul interviu. Dialogul pe care l-am avut atunci cu el în vestitul salon avea să fie și ultimul... În 2006 i-a fost publicată cea de pe urmă carte Rumänische Reise ins Land meiner Mutter, O călătorie în România, țara mamei mele. Știu din puținele convorbiri telefonice care le-am avut ulterior cu autorul că și-ar fi dorit foarte mult ca și această scriere să vadă lumina tiparului în România. Poate
Un admirator al "eternului feminin" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8227_a_9552]
-
dedați la psihanaliză... Nu cumva substituirea de nume Munteanu-Măgureanu trădează însăși dorința refulată a fostului șef SRI de a fi președintele țării? Nu cumva scăparea sa trădează o senilitate prematură? Dar, mai ales, cum a fost posibil ca un asemenea ins aiurit să fie deținătorul unei astfel de funcții? Și nu cumva, bătăios cum era și luîndu-l mereu gura pe dinainte, o fi făcut și în epoca de glorie asemenea boroboațe, la nivel național și privind securitatea țării?... Iată întrebări firești
Psiho-candidați by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16686_a_18011]
-
Pentru Gh. Onișoru, în a cărui grupare se numără și reprezentantul PRM, a contat că lui CVTudor i se ascultau telefoanele și că avea el însuși dosar de urmărire informativă. Cu ce se contrazic una cu alta? Era CVTudor un ins din cele mai înalte structuri agreate de Securitate, ca să nu fie urmărit? Ar fi acesta primul caz în care o persoană acuzată că a turnat la Securitate a fost și urmărită informațional? Din câte știu eu - nu! Și atunci? De unde
Voturile lui Gh. Onișoru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12415_a_13740]
-
am putea ști, altfel decît citînd Omul dezrădăcinat, este cum a ajuns autorul să privească lumea și prezentul, așa cum sînt ele, de pe culmile unei lucidități care nu îl împiedică să fie senin. Răspunsul e următorul: devenind ceea ce el numește un ins dezrădăcinat, dar numai în primă accepțiune pe care o dă Larousse-ul. Todorov se declară pe șine cetățean francez, de origine bulgară, si călător peste Ocean. Oricare dintre aceste repere de identitate ar fi omis din prezentare, Todorov nu ar mai
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
forumurilor: le aduc în fața ochilor mizerii, urâțenie, sânge, violență de nedescris, obscenitate, permit ca persoane demne de respect și cu adevărat de valoare, din cele care se nasc o dată la un secol, ca Maiorescu, de pildă, să fie mânjite de inși anonimi în diverse feluri, atacate, caricaturizate, iar vorbele și faptele lor să fie răstălmăcite. Cum arată un ziar din secolul 19? Ceea ce uimește e cantitatea de informație care încape în el. Celebrul The Times londonez are, în preajma anului 1900, 14
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
Occident, Rege, Armată, Biserică, sindicate. Societatea civilă - cu vârful ei de lance, Alianța Civică, pentru a cărei criticare dna Blandiana mă urechează cu oarecare îndreptățire: mea culpa!, n-o s-o mai ating nici cu o floare! -, rămasă în mâna unor inși fără anvergură și fără vocație e o simplă ficțiune. Ea se reduce la câteva birouri de unde răspund la telefon - când răspund - niște doamne și niște domni cu voci afectate, prinți moștenitori ai unei tradiții ce-ar fi putut fi extraordinară
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
532 de lei. Acesta a crescut de patru ori până în prezent, depășind 2.000 de lei anul trecut. Creșterea nu i-a ajutat însă prea mult pe români să economisească, având în vedere majorarea galopantă a prețurilor. Analiza făcută de INS arată că, în perioada 2002-2012, serviciile și alimentele s-au scumpit de trei ori. Același lucru s-a întâmplat și cu produsele nealimentare. Țigările, pe primul loc în topul scumpirilor Cei mai afectați de scumpiri au fost fumătorii, care dau
Creșteri incredibile de prețuri în România, în ultimii zece ani by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/51041_a_52366]
-
semnătura lui și niscaiva documente (anonine!) din arhiva Securității. Cu alte cuvinte, omul a făcut public, în postcomunism, ceea ce pe vremea lui Pingelică destina exclusiv băieților cu ochi albaștri. Se întâmplă și la case mai mari... Partea tare este că insul nu se mulțumește cu trecutul, ci, în eternă postură adolescentină, continuă să împartă lauri, scatoalce sau flegme în funcție de criterii numai lui cunoscute. E mai puțin important că dl. Popa dărâmă statui și idoli, sau că Vadim Tudor îi este „un
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
n-am pentru Iliescu, astăzi, că nu-i "taie" pe baroni. Ce să fac, autoritarismul de orice tip îmi repugnă, oricât ar fi el de poleit cu litera de aur a "slovelor străbune". Îmi plac reformatorii, înnoitorii, contestatarii, și nu inșii care-ți dau cu sabia în cap pentru că așa au ei chef. Ștefan cel Mare a domnit patruzeci și șapte de ani. Despre el s-au scris multe și se țin minte multe. Legenda coboară până în copilăria sa nefericită, când
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
plastic așa cum astăzi strămoșii lor se închină cu cușma în mână în fața ciorii vopsite livrate la metru (și douăzeci și cinci) de cinismul incomensurabil al unor avortoni ai istoriei. Remanierea operată zilele trecute cu viteză de Năstase are aceeași consistență a tinichelei: inși mutați de ici-colo, vechi fețe de incompetenți pozând în salvatori ai neamului - sau măcar ai PSD-ului. Aproape că-ți vine să-l preferi pe Năstase în postura de colecționar: când e vorba de picturi și cărți rare, măcar știe
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
el trădează un trai înghesuit - de la lipsa unei slujnice, la pasiunea măruntă pentru ororile din mahala, care-i înviorează, cât ar fi de gogonate, plictisul de toată ziua. O rutină obositoare l-a făcut, în timp, cel care este: un ins care se eschivează, și de la care învățăceii lui deprind aceeași tactică. Până într-o zi, când... Deși pare dură, școala lui Vucea are orice, numai rigoare nu. Pentru asta ar fi nevoie de reguli, de ținută, nu de vânătoarea de
Școala fără metodă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5243_a_6568]
-
privire neagră pătrunzătoare, causticitate fizică evidentă. În sfârșit, un mic cioclu înecat în costumul lui cenușiu ne invită să-l urmăm. Coborâm în sala în care se află sicriul; ambasadorul spune câteva cuvinte din care reiese că Raicu era un ins redutabil care nu putea fi dus de nas, apoi ascultăm o sonată foarte lentă. Micul cioclu declară după aceea că, dacă dorim, ne putem apropia de sicriu ca să ne arătăm atașamentul față de cel dispărut. Mă înclin în fața coșciugului gândindu-mă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]
-
pășește pragul de cel puțin trei ani încoace. Așa-i cu viața pariziană. Cartea lui Raicu se numește Avec Gogol șîmpreună cu Gogolț. Se deschide cu un pasaj din Dostoievski: ŤPe-atunci era un lucru obișnuit între tineri: se adunau doi-trei inși - Ce-ar fi să citim din Gogol, domnilor! - și lumea se-așeza și citea toată noaptea ť. Recitesc câteva pagini, la întâmplare, e absolut sigur că Raicu a petrecut mai mult de o noapte cu dragul de Gogol..." Și cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]
-
substanță. Bucureștiul francofil nu-l agrea pe Carol, și până și popii veniți cu botezul scăpau, printre rânduri de blagoslovire, biruință națiunii franceze asupra celor potrivnici dăruiește.... Un amănunt de-un burlesc foarte... bucureștean. Clasa politică, burdușită cu bătăuși, lichele, inși dornici de căpătuială puși lângă urmași ai marilor familii, se continuă firesc în lumea colorată a faptului divers. Toți, și politicieni, și scriitori, și oameni de rând trăiesc în același oraș apăsat de criză, în care vina se aruncă ba
Bucureștiului, fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2733_a_4058]
-
acestui jurnal nu constă în fapte, ci în semnificații. De ce în semnificații? Pentru că acest eseist, de origine evreiască, a devenit creștin și s-a călugărit după ieșirea sa din închisoare (fenomenul nu este chiar atât de singular, fiindcă pentru mulți inși închisoarea era un fel de academie, iar pentru el a devenit altar). Omul acesta care înainte, începând din 1939, scria eseuri într-o manieră detașată, odată ajuns în închisoare și suferind alături de ceilalți, a trăit o experiență spirituală așa de
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]