6,119 matches
-
discuție, să fie înzestrat cu mobilitate de gândire și spontaneitate. Prima întrebare poate fi la precisă, la obiect, introducându-ne de la început în miezul problematicii tratate. Prima întrebare poate avea și o încărcătură ușor polemică, incitând, provocând de cele mai multe ori interlocutorul la replică. Se poate întâmpla ca prima întrebare să fie pusă de interlocutor. Dialogul se poate deschide printr-o declarație sau de a descrie cadrul, locul sau momentul în care se ia interviul. Pentru lămurirea unor aspecte referitoare la context
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
fi la precisă, la obiect, introducându-ne de la început în miezul problematicii tratate. Prima întrebare poate avea și o încărcătură ușor polemică, incitând, provocând de cele mai multe ori interlocutorul la replică. Se poate întâmpla ca prima întrebare să fie pusă de interlocutor. Dialogul se poate deschide printr-o declarație sau de a descrie cadrul, locul sau momentul în care se ia interviul. Pentru lămurirea unor aspecte referitoare la context, la motivația dialogului, se poate realiza o scurtă introducere. Ziaristul trebuie să aibă
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
de a descrie cadrul, locul sau momentul în care se ia interviul. Pentru lămurirea unor aspecte referitoare la context, la motivația dialogului, se poate realiza o scurtă introducere. Ziaristul trebuie să aibă permanent spiritul treaz, să fie atent la mișcările interlocutorului său, să fie suficient de bogat în idei ca să poată renunța la intențiile inițiale și suficient de curajos să se avânte cu încredere în spațiul unor noi idei. Ultima etapă a unui interviu este redactarea. Ea constă în finalizarea și
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
se avânte cu încredere în spațiul unor noi idei. Ultima etapă a unui interviu este redactarea. Ea constă în finalizarea și pregătirea interviului pentru tipar. S-au ridicat deseori întrebări de genul: Cum e mai bine să se reproducă declarațiile interlocutorului, exact, stenografic sau să fie prelucrate? Să fie regrupate întrebările și răspunsurile pentru a li se spori fluența logică, caracterul de duel de idei sau trebuie respectată ordinea inițială? Este bine să insereze jurnalistul comentarii în interviu cu fapte și
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
să fie prelucrate? Să fie regrupate întrebările și răspunsurile pentru a li se spori fluența logică, caracterul de duel de idei sau trebuie respectată ordinea inițială? Este bine să insereze jurnalistul comentarii în interviu cu fapte și descrieri, să portretizăm interlocutorul sau să optăm pentru forma clasică întrebare-răspuns? Măiestria jurnalistului constă tocmai în suplețea cu care se orientează de la caz la caz, după cum impune personalitatea interlocutorului și materialul cules. În unele cazuri interviul este atât de interesant, de bogat în idei
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
inițială? Este bine să insereze jurnalistul comentarii în interviu cu fapte și descrieri, să portretizăm interlocutorul sau să optăm pentru forma clasică întrebare-răspuns? Măiestria jurnalistului constă tocmai în suplețea cu care se orientează de la caz la caz, după cum impune personalitatea interlocutorului și materialul cules. În unele cazuri interviul este atât de interesant, de bogat în idei, încât în orice orice comentariu în plus va părea artificial. Alteori, personalitatea partenerului de discuție impune notații comportamentale, considerații asupra activității sale. Jurnalistul are libertatea
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
în idei, încât în orice orice comentariu în plus va părea artificial. Alteori, personalitatea partenerului de discuție impune notații comportamentale, considerații asupra activității sale. Jurnalistul are libertatea oricărei intervenții publicistice cu o singură condiție: să nu deformeze faptele sau declarațiile interlocutorului. Există mai multe tipuri de interviuri care pot fi clasificate în funcție de scopul urmărit și de motivația acestuia. Mai există și interviuri care prezintă un eveniment, un subiect de actualitate cu ajutorul unor interlocutori competenți, de mare autoritate în domeniul pe care
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
singură condiție: să nu deformeze faptele sau declarațiile interlocutorului. Există mai multe tipuri de interviuri care pot fi clasificate în funcție de scopul urmărit și de motivația acestuia. Mai există și interviuri care prezintă un eveniment, un subiect de actualitate cu ajutorul unor interlocutori competenți, de mare autoritate în domeniul pe care îl reprezintă. Acest tip de interviu are o introducere în care ziaristul anunță știrea propriu-zisă, persoana interlocutorului, motivul alegerii temei și a partenerului de discuție. Ideea este apoi dezvoltată de interlocutor, ziaristul
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
acestuia. Mai există și interviuri care prezintă un eveniment, un subiect de actualitate cu ajutorul unor interlocutori competenți, de mare autoritate în domeniul pe care îl reprezintă. Acest tip de interviu are o introducere în care ziaristul anunță știrea propriu-zisă, persoana interlocutorului, motivul alegerii temei și a partenerului de discuție. Ideea este apoi dezvoltată de interlocutor, ziaristul având rolul să atragă atenția prin întrebări, asupra aspectelor celor mai semnificative. În acest tip de interviu, cititorul este informat despre un eveniment, despre anumite
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
unor interlocutori competenți, de mare autoritate în domeniul pe care îl reprezintă. Acest tip de interviu are o introducere în care ziaristul anunță știrea propriu-zisă, persoana interlocutorului, motivul alegerii temei și a partenerului de discuție. Ideea este apoi dezvoltată de interlocutor, ziaristul având rolul să atragă atenția prin întrebări, asupra aspectelor celor mai semnificative. În acest tip de interviu, cititorul este informat despre un eveniment, despre anumite schimbări, noutăți din viața socială, economică sau politică, este pus în situația de a
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
pus în situația de a cunoaște o părere. Interviurile care urmăresc să realizeze un portret fac cunoscute o profesiune de credință, o stare de spirit, o mărturie de creație, o personalitate remarcabilă. Preambulul poate fi constituit din datele biografice ale interlocutorului. Acestea pot fi inserate și pe parcursul interviului. Acest tip de interviu-portret este interesant deoarece prezintă gândurile, biografia, portretul interior al unei personalități. Un alt tip de interviuri sunt cele ce fac cunoscute opinii, puncte de vedere. În astfel de interviuri
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
proza V) . Eliminarea pasiunilor este necesară deoarece, pentru acceptarea sensului real al morții, intelectul trebuie să devină unul agent. Pentru aceasta este necesară identificarea prealabilă a structurii de bază a credințelor lui Boethius. Filosofia vrea să știe care sunt convingerile interlocutorului său, pentru a-i putea alunga pasiunile. Boethius înțelege intelectul în manieră aristotelică: atâta timp cât este afectat, este intelect pasiv sau pasional, incapabil să acceadă la principii; neafectat, este un intelect agent, posesor al principiilor. Eliminarea sentimentelor sau pasiunilor are tocmai
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
neafectat, este un intelect agent, posesor al principiilor. Eliminarea sentimentelor sau pasiunilor are tocmai această miză: transformarea mentală, activarea intelectului. Proza VI a cărții I este un dialog de factură aproape platoniciană în care Filosofia obține un profil spiritual al interlocutorului printr-o serie de întrebări socratice, structurabile, împreună cu răspunsurile lor, într-un adevărat proiect de Summă. 1) „Dacă lumea este haotică sau rațională”, la care Boethius răspunde că lumea este guvernată rațional de către Dumnezeu. 2) „Cum conduce Dumnezeu lumea?” - Boethius
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
Poate face acest lucru numai când mingea este afară din joc, pentru: La sfârșitul meciului, căpitanul de echipă: terenului de joc. El decide formațiile de start, solicită înlocuirile și timpii de odihnă pentru a da instrucțiuni. În timpul exercitării acestor atribuții, interlocutorul său oficial este al doilea arbitru. Înaintea meciului, antrenorul înscrie sau verifică numele jucătorilor săi și numerele acestora înregistrate pe foaia de arbitraj și apoi o semnează. În timpul meciului, antrenorul: Antrenorul secund stă pe banca pentru rezerve a echipei, dar
Volei () [Corola-website/Science/299401_a_300730]
-
unul dintre primele versete coranice din timpul în care, așa cum povestesc înțelepții, Mohammed însuși era încă neputincios și se afla sub amenințare. Dar împăratul cunoștea, desigur, și versetele apărute mai târziu în Coran despre războiul sfânt (...) El i se adresează interlocutorului său într-o formă surprinzător de directă, atingând tema centrală a relației dintre religie si violență. El spune: Arată-mi ce a adus nou Mahommed și vei găsi doar lucruri rele sau inumane, cum este îndemnul său de a răspândi
Papa Benedict al XVI-lea () [Corola-website/Science/298425_a_299754]
-
autocontrol. Râsul poate fi provocat și prin impulsuri senzitive transmise de la senzorii tactili ca gâdilatul, care dacă durează un timp mai îndelungat poate determina un râs convulsiv. Ca o completare la caracteristica socială, râsul în afara rolului de a indica simpatie interlocutorului, râsul în cadrul unei grupe poate delimita grupa îndepărtând pe cei din afara grupei. Astfel din punct de vedere negativ un râs poate fi disprețuitor, dușmănos, amenințător, batjocoritor, umilitor, jignitor care este folosit ca o armă împotriva altora, în aceste cazuri se
Râs (act fiziologic) () [Corola-website/Science/307272_a_308601]
-
Meridionale a primit recunoașterea oficială din partea autorităților spaniole, ceea ce marchează începutul unei noi etape în istoria prezenței Ortodoxiei române în Spania, etapă care face trecerea de la imigrație la integrare și înrădăcinare. Din cauza înmulțirii parohiilor în Italia și a necesității unui interlocutor în această țară pentru dialogul cu Biserica Romano-Catolică, la propunerea Mitropolitului Iosif, se solicită Prea Sfințitului Siluan să se ocupe în mod principal de activitatea pastorală în Italia.Începând cu data de 1 august 2004, PS Siluan a primit sarcina
Siluan Șpan () [Corola-website/Science/308082_a_309411]
-
decorat cu Ordinul Legiunii de Onoare cu titlu postum, după cel de-al doilea Război Mondial. În urma unei întâlniri, președintele Republicii, Vincent Auriol propune Ordinul lui Marcel Aymé. În schimb, scriitorul arată fără menajamente disprețul pe care i-l provoacă interlocutorul său. • Sculptorul René Iché, decorat Cavaler pentru 1914-1918, refuză promovarea ca Ofițer în 1947, estimând ca această decorație și-ar pierde întreg sensul dacă l-ar primi atât ca artist cât și ca pionier al Rezistenței de la 1940. Anumite persoane
Legiunea de onoare () [Corola-website/Science/308157_a_309486]
-
atacul la persoana care face afirmațiile și prin care se încearcă discreditarea argumentului. Un alt subtip comun al acestui argument greșit este argumentul ad hominem circumstanțial ("argumentum ad hominem circumstantiae"), un atac care este bazat pe circumstanțele sau pe situația interlocutorului; la fel argumentul "tu quoque" (și tu) a cărui obiecție la argument constă în caracterizarea acestuia ca fiind vinovat de același lucru împotriva căruia argumentează. Argumentele ad hominem sunt întotdeauna invalide în logica silogistică, date fiind valoarea de adevăr a
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
martor ocular propus nu este de încredere, sau are motive să mintă, sau că martorul expert propus nu are cunoștințele necesare pot juca un rol decisiv în emiterea de judecăți. Argumentul ad hominem este opusul apelului la autoritate în care interlocutorul își bazează valoarea de adevăr a unei afirmații pe autoritate, pe cunoștințele sau pe poziția persoanei care a făcut inițial afirmațiile. De aceea, chiar dacă argumentul ad hominem poate face o afirmație mai puțin convingătoare, arătând că persoana care face afirmația
Ad hominem () [Corola-website/Science/307742_a_309071]
-
exprimat în presă puncte de vedere personale despre partid, fără a le discuta în interiorul acestuia. Noi preferăm ca rufele murdare să fie spălate în interiorul partidului și nu în presă". Invitat la OTV în emisiunea "Dan Diaconescu Direct", avându-l ca interlocutor pe Dan Diaconescu. Generalul Mircea Chelaru a publicat peste 100 de articole, participând la mai multe comunicări științifice și conferințe interne și internaționale. Este autor a două lucrări de lungime: Interviuri
Mircea Chelaru () [Corola-website/Science/302988_a_304317]
-
poate figura și între genurile informative. Genul se caracterizează prin implicarea ziaristului în evenimentul prezentat și prin folosirea de mijloace literar-plastice. Intr-o situație similară se află și interviul, gen care dezvăluie faptele, evenimentele, ideile prin intermediul discuției ziaristului cu un interlocutor, în urma unei întrevederi. Forma clasică de interviu este succesiunea întrebare-răspuns. Trebuie precizat că numai unele reportaje sau interviuri pot fi incluse în sfera informativului. Unele reportaje sau interviuri sunt mai bogate în elemente comentativ-analitice și aparțin sferei genurilor comentative. Fiecare
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
Glaucon și Ademantus, le crede găunoase, dar simte că ar fi ireverențios să lase justiția mult prea vag definită. Astfel, Republica își propune definirea justiției. După tema demonstrată în Cartea I, Socrate în Cartea a II-a îi conduce pe interlocutori într-o discuție despre justiția unui oraș, care Socrate consideră că îi va ajuta să înțeleagă viața dreaptă a unui om, dar pe o scară mai mare. Republica este un dialog dramatic, nu un tratat. Socrate construiește o serie de
Republica (Platon) () [Corola-website/Science/303364_a_304693]
-
se confunda cu ceea ce în informatică se numește comunicație." a este un ansamblu de acțiuni care au în comun transmiterea de informații sub forma de mesaje, știri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise ș.a.m.d. între doi indivizi, numiți interlocutori, sau mai formal, emițător și receptor. A nu se confunda însă cu aparatele de comunicație numite emițătorul și receptorul de radio, care folosesc la comunicațiile la distanță = telecomunicații. Conceptul de « comunicare » este strâns legat de existența noastră ca oameni, iar
Comunicare () [Corola-website/Science/302946_a_304275]
-
se efectuează numai prin cuvinte, ci și prin intermediul tonului vocii, al amplitudinii sau localizării respirației, al variației coloritului epidermei (îndeosebi a celei faciale), al atitudinii noastre ș.a. De exemplu, pentru înțelegerea unui mesaj, de cele mai multe ori este important și comportamentul interlocutorilor: Există o știință care se ocupă cu studiul intercomunicării verbale și al limitelor de vocabular și gramatică ale limbii: lingvistica. Lingvistul american Edward Sapir (1921) definește vorbirea ca o trăsătură caracteristică omului, care nu este produsă de instinct. Vorbirea este
Comunicare () [Corola-website/Science/302946_a_304275]