10,381 matches
-
nu mai este singurul factor determinant. În plus, fiecare familie americană cumpără două mașini În loc de una. În timp ce marii producători din SUA continuă să-și concentreze atenția asupra populației de peste 55 de ani, tinerii se reorientează spre mașinile fabricate de concurenții japonezi. Acestea au fost proiectate de la bun Început potrivit diverselor stiluri de viață; automobilele destinate unui anumit stil de viață arată asemănător, indiferent de preț. Spre exemplu, toate mașinile de familie produse de firma Toyota, de la modelul cel mai ieftin (Corolla
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
firma Toyota, de la modelul cel mai ieftin (Corolla) la modelul de lux (Lexus), oferă aceeași aparență de confort și soliditate; principala diferență este determinată de opțiunile și accesoriile suplimentare și nu de aspectul general sau de modul de conducere. Companiile japoneze sunt organizate oportunist: ele planifică permanent pentru orice evoluție probabilă, astfel Încât pot acționa rapid atunci când observă o nouă oportunitate. Când succesul repurtat de Honda Acura a delimitat un segment deschis mașinilor de lux pentru generația „boom”-ului demografic ajunsă la
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
proiecte similare, pe care le-au lansat pe piață În mai puțin de trei ani. În plus, părțile componente standard folosite de japonezi pot fi combinate În moduri diferite, doar cu mici creșteri de cost datorate sculelor și vopselelor. Diferențierea japoneză se construiește pornind de la un avantaj concurențial de cost bazat pe economiile de scară. Senzația anului 1989, Mazda Miata, oferea un design sport complet diferit de celelalte modele, deși 80% din părțile componente erau standard; strategia diferențierii bazată pe reducerea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cumpere modelul cel mai bun și mai complet, oferind astfel companiei cel mai mare beneficiu unitar. Mai mult, distribuitorii Toyota pot asigura cumpărătorului servicii superioare la un cost mai mic, datorită volumului mult mai ridicat de vânzări. De regulă, producătorii japonezi de automobile au o structură descentralizată pe departamente funcționale autonome, responsabile de o anumită activitate specifică - inginerie, manufacturare sau marketing - la nivelul Întregii companii. Munca În echipe interdepartamentale este Încurajată chiar și În afara produselor În curs de dezvoltare. De multe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
șanse de reușită fără beneficii de susținere, obținute fie direct pe piața-țintă, fie pe piața națională a CMN. De asemenea, În anii ’80, companiile GM, Chrysler și Ford au Încercat să-și „cumpere” clienții atrași tot mai mult de producătorii japonezi prin oferte speciale de finanțare sau reduceri de prețuri. Fiecare rundă provoca o creștere rapidă a vânzărilor, dar acestea scădeau imediat după Încheierea ofertei, adesea chiar la niveluri inferioare celor inițiale. „Cumpărarea” nu atrăgea noi clienți. Cei hotărâți deja să
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a adevăratei lipse de valoare, ignorând constantele Îmbunătățiri ale calității, stilului și service-ului post-vânzare. Rezolvarea problemelor marilor producători americani depinde de orientarea produselor omogene către o piață eterogenă, segmentată potrivit stilului de viață, și de restructurarea organizației după exemplul japonez. Aceasta ar presupune o separare inițială a companiilor În mai multe mini-unități, care să concureze direct la alocarea resurselor pe baza profiturilor și inovațiilor de succes pe care le generează. Impactul inovațiilor și al parteneriatelor constructorilor de automobiletc " Impactul inovațiilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
utilizate pentru a opera raționalizări de producție acolo unde concentrarea este exclusă. Astfel, acordurile Între constructorii europeni permit reducerea costurilor, alungind seriile de producție ce conțin componente standardizate pentru automobilele personalizate. Constructorii americani fac eforturi de a pătrunde pe piața japoneză; guvernul federal acordă autorizația de a investi la Începutul deceniului, reușind deținerea unor participații minoritare (caseta 1). În 1979, acordul dintre Honda și British Leyland a fost singurul Încheiat Între un constructor european și un concurent japonez. El se explică
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pătrunde pe piața japoneză; guvernul federal acordă autorizația de a investi la Începutul deceniului, reușind deținerea unor participații minoritare (caseta 1). În 1979, acordul dintre Honda și British Leyland a fost singurul Încheiat Între un constructor european și un concurent japonez. El se explică prin lipsa resurselor firmei britanice, care căuta un partener În scopul dezvoltării unui nou model. În anii ’80, numărul acordurilor a crescut enorm. Două dintre obiectivele strategice ale acordurilor perfectate devin esențiale: pătrunderea pe noile piețe și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
produsului, cât și al procesului de producție. Industria automobilului cunoaște o amplificare a internaționalizării sale. Fenomenul se concretizează În dezvoltări clasice, cum sunt creșterea pătrunderilor străine pe majoritatea piețelor și angajarea investițiilor directe În străinătate (Jones, 1988, p. 12). Constructorii japonezi sunt atacați pe piața americană. Ei au recurs la investiția directă, care se bazează pe relații speciale cu constructorii americani. Astfel, japonezii caută, pe de o parte, să-și asigure resurse care să le permită pătrunderea cât mai rapidă și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
comune de producție În SUA (Toyota cu General Motors, Mitsubishi cu Chrysler). Constructorii americani au căutat, În primul rând, să beneficieze de costurile reduse ale japonezilor. Firmele americane au perfectat acorduri care le permit distribuirea sub marca proprie a automobilelor japoneze de mici dimensiuni, completându-și propria gamă de fabricație. Partenerii japonezi și americani urmăresc interese comune, mai ales În politica lor de implantare În Asia. Japonezii se bucură de protecționism pe piețele europene. Acordurile lor, precum investițiile În Europa, sunt
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Chrysler). Constructorii americani au căutat, În primul rând, să beneficieze de costurile reduse ale japonezilor. Firmele americane au perfectat acorduri care le permit distribuirea sub marca proprie a automobilelor japoneze de mici dimensiuni, completându-și propria gamă de fabricație. Partenerii japonezi și americani urmăresc interese comune, mai ales În politica lor de implantare În Asia. Japonezii se bucură de protecționism pe piețele europene. Acordurile lor, precum investițiile În Europa, sunt puțin numeroase, dar se dezvoltă rapid. În cazul acordului anunțat În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
făcut ca automobilul să fie numai unul dintre motive. În același timp, a trebuit să se țină seama de faptul că Japonia și-a câștigat o bună experiență internațională. Constructorii europeni, mai numeroși, au rămas mult timp neîncrezători față de concurența japoneză, considerând-o un „accident istoric”. Ei au fost susținuți de guvernele lor, cu excepția Spaniei și Marii Britanii, care nu puteau avea pretenții. Constructorii americani și europeni acuză sistematic Japonia de practicarea unui protecționism netarifar foarte eficient. Acordurile constructorilor de automobile În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Întâi ca argument de vânzare și pentru a face față exigențelor, reglementărilor cu privire la poluare și consumul de carburanți. Inovarea În procesul de producție este la fel de importantă. Din acest punct de vedere, europenii și americanii trebuie să facă față sfidării constructorilor japonezi (Chambre Syndicale des Constructeurs d’Automobiles, 1986-1989). Începând cu anii ’70, constructorii de automobile au Înregistrat creșteri enorme de productivitate, În special ca urmare a programelor de automatizare costisitoare. Gradul de automatizare a liniilor de asamblare este foarte divers, iar
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
amploarea efortului financiar de modernizare a echipamentelor foarte variabilă; de altfel, programele investiționale cele mai costisitoare nu sunt Întotdeauna și cele mai eficiente - este cazul firmei General Motors. Constructorii europeni și americani au Înțeles, treptat, că eficiența procesului de producție japonez este centrată mai degrabă pe organizare decât pe automatizare. Din punctul de vedere al organizării, se urmărea organizarea internă a constructorilor și raporturilor cu producătorii de echipamente. Automatizarea a permis Înțelegerea interdependenței caracteristicilor organizaționale ale actorilor care participă la producerea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
impune inovația (caseta 2). Caseta 1 Acordurile americano-japoneze General Motors GM a deținut În 1989 o participare de 41,6% la capitalul firmei Isuzu și, Începând cu 1981, o mică participare la capitalul firmei Suzuki. Mai mult, cele două firme japoneze sunt legate de participări Încrucișate Începând cu 1981; În 1986, ele au elaborat un acord de cooperare pentru producție și comercializare. Cele trei firme cooperează În domeniile producției și comercializării, mai ales pentru automobile de mic litraj și utilitare mici
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ușor. În 1989, ei au semnat un acord În baza căruia Nissan va fabrica un automobil de teren În Spania. Chrysler Chrysler a pus la punct o cooperare cu Mitsubishi În 1970. În 1989, ea deținea 20% din capitalul firmei japoneze. Mitsubishi furniza automobile firmei Chrysler, dar deținea și 15% din capitalul firmei Hyundai. Caseta 2 Acordurile de cercetare Între constructorii de automobile 1965: Citroën / NSU Înființarea unei firme comune (Comobil) pentru studiul unui mobil echipat cu motor Wankel. 1966: Peugeot
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a firmelor pot fi considerate moduri eficiente pentru finalizarea tranzacțiilor delicate. Înființarea unei firme comune Între GM și Toyota poate fi imaginată ca o modalitate de schimb Între un mijloc de penetrare pe piața americană și Însușirea tehnicilor de gestiune japoneze. În acest caz, acordul apare mai degrabă ca un mijloc de reducere a barierelor la intrarea pe piață. Consecințele acordurilor asupra jocului concurențial sunt greu de observat. În multe situații, acordurile apar ca fiind mijloace de punere În comun a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
poate, automobilul lor să fie unic. Renault Twingo a fost primul model din categoria sa apreciat pentru originalitate, iar acum mulți constructori intră pe această nișă. Automobilele inovative mici și compacte au captat interesul la Salonul auto de la Paris. Mărcile japoneze au tot mai mult succes În Europa: Toyota, Honda și Nissan au vânzări și cote de piață În creștere, bazate pe succesul modelelor cu un design apropiat de gustul local, la care se adaugă dezvoltarea motoarelor Diesel preferate de consumatorii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Pentru a menține cifrele de vânzări la valori respectabile, producătorii acordă stimulente exagerate beneficiarilor. Cei trei „mari” ai Americii - General Motors, Ford și Daimler-Chrysler - trebuie să reflecteze la acest fapt În mod special, nu În ultimul rând pentru că productivitatea firmelor japoneze, precum Toyota și Honda, i-a umilit. Performanța japonezilor Îi obligă pe producătorii occidentali de automobile să-și Îndrepte atenția către propriile activități din străinătate. BMW va deschide un nou centru de cercetare În Malaysia, care se va adăuga investiției
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
din Singapore. Tabelul 34 - Numărul de automobile pe plan mondial Sursa: Capital (2003, p. 47). Concentrarea atenției asupra unor piețe În curs de apariție se va intensifica, cu China ca principal candidat. Thailanda va atrage investiții mai ales din partea producătorilor japonezi, care vor profita de tarifele scăzute pentru export În cadrul ASEAN, zonă cu o populație de 500 milioane de locuitori. Compania sud-coreeană Hyundai va construi o nouă uzină În Europa de Est, În 2004; Ford va construi linia Futura În Mexic. Începând cu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cu proză, eseuri, critică literară, cronici literare și muzicale la „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Caiete critice” ș.a. Desfășoară activități culturale legate de evocarea personalității poetului latin Ovidiu, și din anii ’80, de difuzare a valorilor culturale japoneze și de dialogul cultural româno-nipon. Îngrijește volumul postum de versuri de tinerețe Argotice ale lui Nichita Stănescu (1992). Dialog despre eroare și Schițe bucureștene (1975) grupează proze scurte, investigând universul vieții cotidiene contemporane, din diverse medii. Incomunicabilitatea, nostalgia, însingurarea, neliniștile
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
oraș de industrializarea din anii ’60-’80, studiată la nivelul vieții de familie, cu intuirea psihologiilor, dar marcată de o oarecare monotonie a expresiei și de previzibilitatea invenției epice. C. a mai semnat, împreună cu Elena Suzuki, o traducere din literatura japoneză (Natsume Soseki, Zbuciumul inimii, 1985). SCRIERI: Dialog despre eroare, București, 1969; O lacrimă de privit, București, 1970; Tu care treci pe-aici..., București, 1973; Schițe bucureștene, București, 1975; Descifrări, București, 1977; Neliniștitul iunie, București, 1979; Ion Ion, București, 1991. Ediții
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
R. Gerrig, a ajuns la a 18-a ediție) și au fost traduse în mai multe limbi (de exemplu, Shyness: What it is, what to do about it, apărută în 1977, a fost tradusă în limbile finlandeză, franceză, germană, italiană, japoneză, norvegiană, poloneză, portugheză, rusă, spaniolă). Din păcate, nici un studiu al lui Philip Zimbardo nu a apărut în vreo editură din România. De ce?! În prezent, profesorul Philip Zimbardo deține funcția de director la Stanford Center on Interdisciplinary Policy, Education, and Research
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
prin ciocolată topită. Cornulețele cu două culori se pot face, fără umplutură, mai mari. După ce le scoatem din cuptor și sunt calde, turnăm peste ele un sirop de zahăr, le așezăm pe un platou și presărăm deasupra nucă de cocos. JAPONEZĂ 200 g unt, 200 g zahăr, 6 albușuri, 1 praf de copt, 200 g nucă măcinată, 150 g făină Se freacă untul cu zahăr, se adaugă nucile, apoi făină, praful de copt și albușurile bătute spumă. Punem la copt în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
6 Ed. Multistar, Piatra Neamț, 1993, tr. Adrian Șerban Dobrin (LT). 7 Ed. Polirom, Iași, 2007, tr. Mircea Pricăjan (LT). 8 SF-ul și-a făcut cu adevărat apariția în domeniul jocurilor video, în 1978, prin Space Invaders, creat de firma japoneză Taito. Un alt joc, Sin City, este inspirat dintr-o nuvelă de Stanislaw Lem, din antologia Ciberiada (1965, tr. Mihai Mitu, Ed. Nemira, 1994). Ne-am putea referi și la universurile virtuale de genul aceluia din Second Life. 9 Philippe
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]