6,343 matches
-
în .........., înmatriculat la Oficiul registrului comerțului ...... cu nr. ......, codul fiscal ......., reprezentat de domnul/doamna. ........, născut/născută la da ta de ........, în localitatea ....., județul/sectorul àààà, domiciliat/domiciliată în localitatea ........., str. ....... nr. ...., bl. ...., sc. ..., ap. ...., județul/sectorul ......, cu reședința în .........., legitimat/legitimată cu actul de identi tate ...... seria .... nr. ....., eliberat de ...... la data de ........... Mențiuni: ................................................................... Inspectorul autorității Reprezentantul sanitare veterinare operatorului economic, și pentru siguranța ................. alimentelor, ......................... Anexa 5 ─────── la Norma pentru siguranța alimentelor ──��────────────────────────────────── CERERE DE ANALIZĂ pentru probele prelevate conform procesului-verbal 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231389_a_232718]
-
materiale. Aceste credințe de ordin normativ pot influența diferit percepția copilului despre comportamentul celorlalți: (a) cu cât mai mult aprobă agresivitatea, cu atât mai mult o observă și la ceilalți, uneori fără motive întemeiate (biais ostil); ( b) credințele normative care legitimează agresivitatea pot amorsa amintirea scenariilor agresive în diferite contexte sociale; ( c) dacă credințele normative înlesnesc comportamentul interzis. Copii cu astfel de convingeri normative agresive vor adopta mai des un comportament interzis atunci când tendințele agresive vor fi activate. Este ușor de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
luate în calcul pot fi de asemenea clasificate după nivelurile lor diferite de agresivitate în funcție de participarea lor la războaie, de exemplu. Un război (mai ales dacă țara în cauză este principalul provocator) poate genera o serie de norme care să legitimeze violența, producând astfel o creștere a agresivității după război. Violența poate întări normele sociale care să valideze agresivitatea și chiar s-o impună ca fiind social dezirabilă. Acest proces de validare poate fi regăsit nu doar la nivelul culturilor naționale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de reciprocitate (retaliation), intensificând astfel conflictul pentru a-și păstra identitatea pozitivă și pentru a împiedica viitoarele atacuri. Alteori indivizii manifestă agresivitate doar pentru a-și arăta puterea (a se vedea Tedeschi și Felson, 1994). Din această perspectivă furia poate legitima manifestările agresive. Averill (Averill, 1993, p. 172) consideră că furia este percepută ca o emoție, prin urmare ca o forță ce nu poate fi controlată. A explica agresivitatea prin furie, ar însemna să pledăm pentru lipsa responsabilității. Alegerea comportamentală a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu exactitate comportamentul observat. Procedura a fost criticată de către unii cercetători din cauza naturii țintei, invocându-se astfel problema credibilității interpretării observațiilor ca exemple de agresiune. Într-adevăr, comportamentul arătat copiilor poate a nu fi considerat de către aceștia antisocial, prezența modelului legitimând comportamentul. Ca răspuns la aceste critici, Bandura (1983) atrage atenția asupra distincției dintre învățare și performanță. În opinia cercetătorului, procedura demonstrează că și în acest context agresivitatea poate fi învățată. Toate performanțele, fie că este vorba despre box, pilotarea unui
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
indivizi să recunoască și să accepte că este posibil un atașament foarte puternic față de propria apartenență națională fără a fi însă nevoie de impunerea priorității și superiorității naționale (Feshbach, 1994). Victoria națiunilor ce se angajează în acte de violență majore legitimează acest gen de comportament, conferind valoare instrumentală violenței. În concluzie, chiar dacă explicația agresivității își află originea în frustrarea nevoilor fundamentale, procesele de dezangajare morală, de categorizare socială deviantă, de identificare a autorității, de afirmare a sinelui pot accelera evoluția unei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
legitimă a agresivității. Tendința agresivă poate fi rezultatul modului de socializare folosit în educația acestor sportivi. * De ce agresivitatea este percepută ca fiind legitimă? Mai mulți factori individuali și situaționali pot influența gradul de legitimitate atribuit de către sportivi unui comportament. Sportivii legitimează mai mult agresivitatea decât sportivele (Bredemeier, 1985 citat de Bredemeier, 1995). Această toleranță masculină pare să crească odată cu vârsta. Pentru femei, percepția legitimității crește la începutul și la sfârșitul carierei sportive (Silva, 1983). Tipul de sport practicat pare să joace
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
justifică folosirea acestor cogniții în contexte interpersonale. Astfel formarea și socializarea copilului într-un mediu familial inadecvat favorizează învățarea comportamentelor agresive prin intermediul diferitelor procese precum întărirea agresivității, imitarea modelelor agresive, interiorizarea normelor și dezvoltarea unor structuri cognitive care justifică și legitimează comportamentul agresiv. Dezvoltarea unor procese socio-cognitive precum percepția celorlalți ca fiind ostili contribuie la învățarea schemelor unor scenarii ostile. Studiile și teoriile recente explică comportamentul agresiv și delicvența în termeni de consecințe socio-cognitive ale maltratării de către părinți. Aceste explicații teoretice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o secvență de știre la figurile publice abonate pe acolo. Despre revoluția de la Timișoara, Agamben afirma că "pentru prima dată în istoria omenirii revoluționarii uciși și arși au fost exhumați și torturați pentru a simula în fața camerelor video genocidul ce legitima noul regim"220, în ciuda faptului că mulți și-au dat seama de falsificarea mediatică, însă nu și de cea politică. Totuși imaginile prezentate, în sistemul mediatic global, au acreditat ideea unui adevăr inexistent: lupta noului regim cu cel vechi prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
marcante ale "dreptei" românești neagă "trădarea", ele știu exact ce spun: nicio trădare, doar continuitate. Iluzia este că prin tortură și carbonizare acei oameni, deveniți imagini mediatice controversate, nu mai pot fi identificați de către rudele lor și, în felul acesta, legitimează triumful adevărului asupra minciunii. Pe de altă parte, au fost aduse în fața camerelor din 1990 o serie de cadavre dintr-un cimitir "al săracilor" de pe lângă Calea Aradului (stradă în Timișoara), afirmându-se, că au fost ucise în Revoluție. De fapt
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un triumf al minciunii asupra adevărului, ceea ce a făcut imposibilă o viață social-politică și economică sănătoasă pentru românii de după 1989. În mod paradoxal, cadavrele de dinainte de revoluție, torturate pentru a acredita "prezența teroriștilor" și existența politică a noului regim, nu legitimează actuala viață social-politică a românilor, ci o subminează. Așadar nu legitimare a noului regim, cum spune Agamben, ci subminare a societății românești și a regimurilor politice de după 1989, ale căror temelii nu se (mai) pot susține prin minciuni și instrumentalizări
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dincolo de progresele particulare sau parțiale, există un progres general, universal 305. Refuzând să accepte ideea că asistă la sfârșitul doctrinei liberale, Gheorghe Brătianu caută soluții pentru regenerarea liberalismului. Se apropie, astfel, de tezele teoreticianului liberalismului evoluționst, Friederich von Hayek 306, legitimând, în același timp, una din definițiile recente ale liberalismului, potrivit căreia: "Liberalismul s-a ilustrat printr-o gândire a crizei [...] Gândirea liberală e suscitată de provocări istorice, sociale, instituționale, religioase. Răspunsul liberal este dat întotdeauna sub forma unei soluții practice
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Așa s-a întâmplat, în mai 1939, în preajma alegerilor parlamentare, fixate pentru luna iunie, după moartea primului ministru, Miron Cristea. Un raport informativ al poliției consemnează atitudinea nefavorabilă a foștilor georgiști față de preconizatele alegeri parlamentare, care ar fi trebuit să legitimeze noul guvern condus de Armand Călinescu. Această atitudine fusese determinată de faptul că, la desemnarea candidaților, foștii georgiști fuseseră neglijați, având prioritate membri ai altor partide politice. Gheorghe Brătianu dăduse foștilor săi partizani politici instrucțiuni să-și anuleze voturile, înlocuind
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu, aspirau la locuri mai importante în partid și doreau să acceadă mai ușor la guvernare. În aceste împrejurări, acceptarea Restaurației de către Gheorghe Brătianu, fiul premierului liberal care impusese actul de la 4 ianuarie 1926, a constituit doar pretextul care a legitimat desprinderea celei mai importante disidențe liberale din deceniul al patrulea al secolului al XXlea. Imediat după constituirea partidului, Gheorghe Brătianu și adepții săi au desfășurat acțiuni menite să ducă la crearea organizațiilor georgiste în toate județele țării și au elaborat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
temeliile economice și sociale indispensabile ale libertăților publice.[...] Dictatura n-a fost și nu poate fi niciodată un regim normal și durabil de guvernare. Este un expedient revoluționar care trăiește atât cât o voință omenească. Împrejurările pot uneori să-i legitimeze întrebuințarea, când puterea obiceiurilor, intrigile profitorilor și, mai ales, apatia populară te fac să deznădăjduiești de efectul reformelor legale [...]". (Gh. I. Brătianu, Liberalism și democrație, Extras din revista "Libertatea", București, 1935, p. 922.) Politica PNL. Precizările d-lui Gh. Brătianu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
De ce împingeți doamnele?", Domnul apostrofat s-a întors și i-a răspuns enervat, respingând acuzația. A urmat un schimb de cuvinte; domnul grăbit s-a dovedit a fi colonelul Antal Károly, care l-a și somat pe Szacsvay să se legitimeze. Funcționarul - de teama unor eventuale urmări - nu părea dispus să se execute. Atunci colonelul Antal, înșfăcându-l de haine, l-a făcut proxenet pe referentul de la primărie, iar, în clipa în care grupul voia să părăsească locul, și-a scos
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
haine, l-a făcut proxenet pe referentul de la primărie, iar, în clipa în care grupul voia să părăsească locul, și-a scos pistolul, obligându-l (sub amenințarea armei) pe Szacsvay să-l urmeze la autorități, dar, mai întâi să se legitimeze. Ceea ce s-a și întâmplat. Domnii și-au schimbat cărțile de vizită. Două zile mai târziu, cei doi și martorii aferenți s-au întâlnit și au stabilit conform prevederilor din codexul de dueluri al lui Clair - vinovăția colonelului Antal. Insulta
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
ofițer în rezervă. Vă înștiințez că acest comportament al numitului va fi judecat de către comandantul militar competent în problemă, din cauza următoarelor motive: a) pentru insulta gravă suferită nu a pretins satisfacția corespunzătoare unui cavaler (gentleman); b) a refuzat să se legitimeze, motiv ce a iscat întregul scandal stradal și intervenția poliției; c) întregul său comportament a vădit lașitate"25. Nu avem cunoștință despre cele ce au urmat. Un lucru rămâne cert: Szacsvay a fost mobilizat în primăvara următoare, pe 26 martie
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
un ritual compozit (include elemente din alte clase ceremoniale), care instituie un interval de Întrerupere a normelor sociale și de performare a unor activități simbolice În antiteză cu acestea; f) riturile politice: ansamblul riturilor care fie fac vizibile, impun și legitimează ordinea și ierarhiile existente, fie contestă, inversează, ridiculizează aceste relații de dominație. În prima categorie intră comemorările, celebrările periodice, inaugurările, instaurările etc. În a doua - demonstrațiile și mitingurile, charivari cu finalitate politică, riturile de violență etc. De altfel, tot În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
determinat, ceea ce este regulat, ceea ce are un nume și o explicație”. Pentru acești cercetători, deosebirea esențială vine din gradul de formalizare: ceremoniile sunt mai strict reglementate (dimensiunea repetitivă, predictivă și standardizată este mai evidentă) și, prin formalizare, ele impun și legitimează ordinea socială și structurile de putere deja existente. În acest sens, politicul abundă În ceremonii intens formalizate: zilele naționale, depunerile de coroane, decorările, paradele militare, congresele partidelor etc. În schimb, riturile de contestare, inițierile, carnavalul, sacrificiile sau pelerinajele, deși structurate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
puternică (C. Bell, 1992, p. 90). În consecință, „deoarece activitățile practice sunt situaționale și strategice, oamenii adoptă ritualizarea ca pe o soluție practică de a face față unor circumstanțe specifice” (p. 92). Prin această modelare a comportamentului, oamenii produc și legitimează diferențe față de alte practici, iar „amploarea acestor diferențe este ea Însăși strategică” (p. 93). Ritualizarea apare În circumstanțe specifice și se folosește de câteva „operații elementare” deja consacrate de riturile existente În bagajul cultural: formalizarea comportamentelor, impunerea unor opoziții elementare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aceeași direcție de gândire se plasează și I.P. Culianu (2003, pp. 92-100), care, trecând În revistă concepțiile renascentiste asupra magiei, propune două tipologii, Întemeiate pe diferite axe de clasificare: magia populară și magia intelectuală (după complexitatea sistemului de reprezentări care legitimează actul magic) și magia spirituală și magia cu ajutorul demonilor (după agentul actului magic). Mult mai frecvent evocată este Însă o distincție clasică (datorată antropologului englez E.E. Evans-Pritchard, 1976), care separă sorcery și witchcraft: Caracteristicile tipice ale sorcery, fie ea reală
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dezmembrare și reconstituire și, pe de altă parte, sistemele mitice și rituale care asigură funcționarea și mecanismele de semnificare specifice stării de communitas. În felul acesta, esența ritului constă În faptul că el reprezintă un construct cultural ce creează și legitimează momente de interstițiu, radical diferite de formele strict organizate și rigide ale vieții uzuale. Altfel spus, ritul (nu trebuie uitat că Turner plasa În categoria „ceremoniilor” manifestările simbolice care consacră ordinea existentă) se definește ca un prag Între ceea ce a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale vieții sociale, liminalitatea apare ca o „situație legitimă de eliberare de constrângerile culturale și de clasificările sociale” (1968, vol. X, p. 581), așadar ca o sursă de potențialitate, de reflecție, de creație (culturală) și de schimbare (socială). Instituind și legitimând asemenea forme de agregare socială și de acțiune simbolică, ritul funcționează ca un mecanism generator de structuri sau modele de structuri sociale noi: „Semnificațiile, În cultură, tind să fie produse la interfața dintre subsistemele culturale deja stabilite. ș...ț Liminalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
deosebit de variate: a) Îmbrăcarea hainelor nobiliare și purtarea Însemnelor puterii de către cei săraci; b) inversarea hainelor Între sexe sau purtarea unor măști care sugerează chipul și atributele sexului opus; c) parodierea acțiunilor puterii sau ale indivizilor pe care vârsta Îi legitimează ca judecători, repere morale sau sfătuitori Înțelepți; d) declarații ostile la adresa autorităților, parodierea acțiunilor Puterii; e) puneri În scenă spontane sau semielaborate ale unor instanțe prin care se manifestă puterea: judecata, spânzurarea, excomunicarea, consacrarea, comemorarea; f) „sacrilegii”: utilizarea liberă a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]