13,988 matches
-
ȚARINĂ, Victor (9.V.1960, Cluj), poet și prozator. Este fiul Vioricăi-Laura Țarină (n. Stan), profesoară de liceu, și al lui Marian-Virgil Țarină, profesor universitar. Urmează cursurile primare și liceale în orașul natal (1967-1979). Absolvind Facultatea de Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția inginerie geologică (1987), lucrează la mina Paroșeni (până în 1989), apoi la Institutul de Prospecțiuni și Explorări Geologice din Cluj-Napoca. Debutează cu poezii la „Tribuna” în 1986
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
publicist și memorialist. Este fiul Anisiei (n. Stan) și al lui Ioan Tăslăuanu, preot. Învață mai întâi la școala confesională din sat, apoi la școala cu limba de predare maghiară din Sânmiclăuș, urmează cursurile gimnaziale la Gheorghieni, iar pe cele liceale la Năsăud, Brașov și Blaj, absolvind în 1895. Scurtă vreme e practicant la cancelaria notarială din Bicaz, apoi, trecând munții, din 1896 va fi pedagog și institutor la Craiova. După ce efectuează stagiul militar la Triest și Pola, se înscrie la
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
, Horia (30.V.1929, Iași - 2.XI.1997, București), prozator. După terminarea studiilor liceale (1948) lucrează ca lăcătuș, iar în 1950-1951 urmează cursurile unei școli militare de aviație. În perioada 1953-1971 va fi angajat ca economist. Autor deosebit de prolific, T. debutează în 1969 cu romanul Căpitanul Apostolescu anchetează, continuând să scrie în exclusivitate romane
TECUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290118_a_291447]
-
ȚIMIRAȘ, Nicolae (15.V.1876, Fintești, j. Buzău - 14.XII.1950, Serto Fiorentino, Italia), poet, prozator și traducător. Și-a făcut studiile liceale și universitare la București, fiind absolvent al Facultății de Litere și Filosofie (1903), le-a continuat la Bruxelles, apoi a obținut și licența în drept la București (1911). După ce debutează la „Lumea ilustrată” (1892), colaborează (semnând uneori și N. Preda
ŢIMIRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
Cuvânt înainte Cartea de față urmărește să ofere un sprijin real elevilor care studiază literatura română, în special pentru ciclul gimnazial (clasa a VIII’a)cât și cel liceal. A fost concepută special ca un compemdiu , pentru a completa unele lacune ale manualelor școlare, oferind elevilor o privire amplă și clară atât asupra operelor literare, a interpretărilor artistice cât și a conceptelor literare. Volumul de față cuprinde unele opere
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lumea rămân ei, ca să-și bată joc de oameni, dar Dumnezeu n-a lăsat. N-a lăsat! Mulțumesc frumos. Sever Ursutc "Sever Ursu" S-a născut la 1 ianuarie 1928 În comuna Chier, județul Arad. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: liceale. A fost arestat pe 4 iunie 1948 și condamnat la doi ani de Închisoare. A executat peste trei ani În Închisorile Arad, Timișoara, Aiud, Târgșor și Ploiești. La data interviului locuia În Arad. Interviu realizat de Alin Mureșan la 28
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mulțumesc pentru interviu și pentru timpul acordat. N-aveți pentru ce. Eu mi-am făcut datoria... Eu vă mulțumesc. Gheorghe Mircioiutc "Gheorghe Mircioiu" S-a născut la 25 ianuarie 1920, În comuna Tusei, județul Brăila. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: liceale. Profesie: maistru militar. A fost condamnat În 1948 la 15 ani de Închisoare. A executat pedeapsa În Închisorile Galați, Aiud, Jilava, Văcărești, Oradea, Peninsula, Poarta Albă. La data interviului locuia În Brăila. Interviu realizat de Adrian Sandu la 16 aprilie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pentru timpul acordat. Dacă mai doriți ceva, puteți să mai reveniți și să-mi puneți Întrebările cari vă interesează... Constanțatc "Constanța" Paul Andreescutc "Paul Andreescu" S-a născut la 19 iulie 1939, În județul Constanța. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: liceale. Profesia: contabil și lucrător la mecanizarea evidenței În Centrul Teritorial de Calcul Constanța. A fost arestat În 1956, sub acuzația de uneltire contra ordinii sociale. A executat cinci ani de detenție În Închisorile Jilava și Gherla și doi ani și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am hotărât să candidez pentru președinția filialei Constanța a Asociației Foștilor Deținuți Politici. Am Înțeles. Vă mulțumesc mult pentru interviul acordat. Ion Caraianitc "Ion Caraiani" S-a născut la 6 iunie 1934, În Cavarna-Caliacra, Bulgaria. Naționalitatea: bulgară. Religia: creștin-ortodoxă. Studii: liceale. Profesia: tehnician-constructor. A fost arestat În 1958 și condamnat la patru ani de Închisoare. A fost eliberat În septembrie 1962. A executat pedeapsa la Tuzla și Tichilești. La data interviului locuia În Constanța. Interviu realizat de Adrian Sandu la 27
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
E foarte trist că, pentru un ideal, pentru o idee, să ajungi să-ți arestezi copiii țării... Vă mulțumesc. Ovidiu Orceagtc "Ovidiu Orceag" S-a născut la 31 iulie 1941, În orașul Hârșova, județul Constanța. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: liceale. A fost arestat În anul 1959 și condamnat la 15 ani de muncă silnică. A executat pedeapsa În Închisorile Jilava și coloniile de muncă din Balta Brăilei. A fost eliberat pe 19 septembrie 1964. La data interviului locuia În Constanța
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu exces de zel sau din convingere, săvârșeau fapte inumane. Eu vă mulțumesc mult. Cam asta este. Cu plăcere... Viorel Opreanutc "Viorel Opreanu" S-a născut pe 22 martie 1927, În comuna Roșcani, județul Hunedoara. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: liceale. Profesia: muncitor. A făcut parte din grupul de rezistență anticomunistă condus de Vasile Duma. A fost Închis șase luni și a executat pedeapsa În Închisorile: Sibiu, Aiud, Gherla, Sighet. La data interviului locuia În Roșcani. Interviu realizat de Cosmin Budeancă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că moartea a fost mai onorabilă decât viața... Eu vă mulțumesc foarte mult. Și eu vă mulțumesc... Maramureștc "Maramureș" Gheorghe Bulacutc "Gheorghe Bulacu" S-a născut pe 12 iunie 1931, În comuna Budești, județul Maramureș. Naționalitatea: română. Religia: greco-catolică. Studii: liceale. A fost arestat ca elev În august 1948 și condamnat la trei ani de detenție. A executat pedeapsa În Închisorile Sighet, Satu Mare, Cluj, Jilava, Târgșor, Peninsula, Poarta Albă. A fost eliberat pe 30 decembrie 1951. A fost rearestat pe 1
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de vorbă o săptămână și să știți că nu termin, dacă o iau amănunțit, că de toate-mi amintesc... Victor Poptc "Victor Pop" S-a născut pe 18 mai 1929, În satul Hotoan, județul Satu Mare. Naționalitatea: română. Religia: greco-catolică. Studii: liceale. A fost arestat pe 6 februarie 1957 și condamnat la 25 de ani de detenție. A executat pedeapsa În Închisoarea Gherla. A fost eliberat pe 18 aprilie 1964. La data interviului locuia În Satu Mare. Interviu realizat de Andrei Lascu la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
taverne, văd o mare aglomerațiune de oameni în jurul unuia care sta întins pe scânduri cu fața în sus. Mi s-a părut că este mort. Mă apropii și cunosc pe mort, era un coleg al meu din clasa 4-a liceală. Mă informez și mi se spune că nu e mort, dar numai beatmort. Acest coleg a ajuns mai târziu magistrat și a murit recent ca membru al înaltei magistraturi. Mai erau și alte cafenele cunoscute. Cafeneaua „La Podul de Fier
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vârste, și văd sexele diferite, și soldați tre când cu pasul târâș și preoți cu bărbile lungi și cărunte și mi se par toți că sunt aceiași. Și cu toate acestea, din câți camarazi am cunoscut în cele dintâi clase liceale, din foștii mei colegi de la universitate, din cei câțiva cu care am început gazetăria, cât de puțini au rămas! Spuneam deunăzi unui prieten că încep să mă simt străin și singur. Aproape toți oamenii generației mele și a generațiilor mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cf. Potra, Bucureștii, p. 114). 357. Bacalbașa se înșală; din cauza investițiilor prea costisitoare și a beneficiilor reduse, Societatea generală pentru iluminat și încălzit prin gaz, la care contribuiseră cu capital Îmi amintesc seara inaugurării. Elevii cei mai mari din cursul liceal am fost scoși pe Calea Victoriei ca să vedem minunea. Pedagogii ne însoțeau. Am trecut pe strada Smârdan, prin Lipscani și pe Calea Victoriei. Pe aceste străzi era iluminatul cu gaz. Deși sita Auer nu exista încă, deși lămpile ardeau cu flacăra liberă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a Bucureștilor sunt acum puternice, e admirat de adolescenții încălziți de ideologia încă revoluționară a liberalilor și, în semn de suverană prețuire a foarte tinerilor săi amici, le închină cu generozitate de viitor maestru, în Oltul, o Odă dedicată junimii liceale din București (Adrian Marino, Viața lui Alexandru Macedonski, Ed. pentru Literatură, București, 1966, p. 119). 18. În anii 1873-1875, din inițiativa lui Vasile Boerescu, ministrul Afacerilor Străine în guvernul Lascăr Catargiu, are loc o intensă activitate diplomatică în vederea re cunoașterii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
alegerii, și anume Tase Scorțeanu, Mihuleț și unu Tănăsescu, funcționar destituit pentru delapidare [și alții,] ieșind în balconul Primăriei, comandară bandelor «dați băieți!» Imediat se începu goana generală. anul 1875 255 Bandiții năvăliră asupra alegătorilor și spectatorilor; tinerimea universitară și liceală mai cu osebire era obiectul unei goane speciale. Capete sparte, oameni călcați în picioare, târâți de păr, douăzeci de bandiți și sergenți polițienești grămădiți asupra unui singur om etc. O teroare generală, tobele și trompetele sunând, jandarmi călări alergând în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scrisoare cităm: „În locul acvilei s-au pus armele țării cu deviza « Nihil sine Deo», care în traducere liberă este: Cum o da Dumnezeu!“85 O notiță interesantă: Journal de Genève de la 6 iulie publică lista elevilor premiați la ultimele examene liceale. Printre acești elevi se aflau și următorii români: Nicolae Filipescu, Leon Ghica, C. Băicoianu, Grigore Grădișteanu, Henric Lupu, lt. Mărgăritescu, T. Ghica, Al. Cimbru, George Pascal, Eug. Constantin, Mihail Mărgăritescu. 276 bucureștii de altădată 84. Vasile Boerescu fusese nevoit să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o feerie demnă de admirat! Au frate al marelui actor de la Spătărești) a ridicat actualul sediu al școlii Generale „Al.I. Cuza” de pe str. Sucevei și instituția școlară a fost mutată de pe Ulița Rădășenilor. Pe strada Rădășeni a dat examene liceale Nicolae Labiș. 83 Elena Vasiliu din Fălticeni, soră a lui Grigore Vasiliu-Birlic și a sculptorului Vasile Vasiliu-Falti, căsătorită Păpușanu, la București. O altă soră a actorului, a fost soția scriitorului Mihail șerban, de asemeni fălticenean. 84 E vorba de concursul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe locul școalei de meserii, a fost casa În care a locuit poetul și istoricul N. Beldiceanu. O stradă din Fălticeni Îi poartă numele. 616 E vorba de graficiana Ecaterina Petrovici-Pop, din Iași, care a urmat o parte din studiile liceale la Fălticeni și a fost eleva Mariei Mihăescu. 617 Casa Corpului Didactic, este aceeași În care, În perioada interbelică, a funcționat Banca Corpului Didactic, unde a fost casier institutorul Vasile Jitariu, tatăl acad. Petru Jitariu. Generalul Mihăiță, era veteran al
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Marelui Stat Major Nr. 419.300/943. La încadrarea evreilor se va ține seama de următoarele: a) Lucrătorii și oamenii de serviciu, vor fi repartizați dintre evreii de 20-40 ani (conting. 945-925 inclusiv) din categoriile: - muncitori necalificați; - evrei cu studii liceale sau universitare neterminate; - contabili cu studii inferioare; - evrei cari au alte meserii decât cele prevăzute în Situația Statistică. b) Șefii de ordinar, vor fi dintre contabilii autorizați dar netitrați. c) Bucătarii, pe cât posibil vor fi dintre cei profesioniști. d) Meseriașii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
La încadrarea evreilor se va ține seamă de următoarele: a) lucrătorii și oamenii de serviciu vor fi repartizați după normele arătate la pct. 2 alin. 2, între vârstele de 19-40 ani ambele inclusiv, din categoriile: - muncitori necalificați; - evrei cu studii liceale sau universitare necomplete; - dentiști și contabili cu studii inferioare; - evrei care au alte meserii de cât cei prevăzuți în situația statistică; - câte 25 evrei clasați muncă manuală ușoară. b) Șeful de ordinar și bucătarul vor fi din cei clasați muncă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
, August (13.XII.1845, Mülheim an der Ruhr, Germania - 1925, Gdansk, Polonia), traducător german. După terminarea cursurilor liceale la Essen, studiază filologia la Bonn și Berlin, unde obține titlul pro facultate docendi. În 1871 este numit profesor consultant la Liceul „Sf. Petru și Pavel” din Gdansk. Face temeinice studii de romanistică la Paris și Geneva, apoi în Anglia
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
, Zoltán (30.VII.1887, Marghirița, Șerbia - 29.XII.1978, Timișoara), traducător. După studii liceale la Arad, Timișoara și apoi la Șopron (Ungaria), termină în 1907 Academia Militară din Budapesta. După înfrângerea revoluției maghiare din 1919, se refugiază la Viena. A condus publicațiile „Vörös Lobogó” (Budapesta) „Front” (Viena), „Kultúra”, „Jövő”, „Genius”, „Új Genius”, „Ești Lloyd
FRANYÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287079_a_288408]