6,058 matches
-
Lucian Blaga, 10 colinde, Suita năsăudeană, 4 suite bihorene și multe prelucrări de folclor au fost interpretate de către numeroase ansambluri. În anii maturității s-a orientat către muzica de operă, în genul căreia a scris lucrările: "Neamul Șoimăreștilor", "Pădurea Vulturilor", "Luceafărul de ziuă" (balet cu cor după o baladă maramureșeană), "Inger și demon" (după poezia lui M. Eminescu), alegoria lirică "Dreptul la viață", "Irinca" (balet cu cor în trei acte), "Cu țurca" (tablou coralcoregrafic). În domeniul vocal-simfonic a scris "Ioan al
Tudor Jarda () [Corola-website/Science/330349_a_331678]
-
Ardealul Literar, Lumina Lină, Universul Cărții, Sud, Bucovina Literară, Flux, Accente, Literatura și Arta, Dacia Literară, Luceafărul, Mozaicul, Euromuseum, Roua Stelara, Epoca, Ecoul, Viața Literară, Cetatea lui Bucur, Dacologica, Neamul Românesc, Universul literar, Noul Orfeu, TABOR, Slova Creștină, Glas Comun, Luceafărul românesc, Reflex, Helis, StarPress,Haemus , Vatra Veche, Antares, Analize și Fapte, Glasul Națiunii, Limba română, Florile Dalbe, Revista Română, Alunelul, Tinerimea Moldovei, Tineretul Moldovei, Gazeta Tineretului, Gazeta liberă, Viața Basarabiei, Basarabia Literară, Baaadul literar, ExPonto, Argeș, Totuși Iubirea, Flacăra lui
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
diplomă, pe un șantier de Drumuri și Poduri. Adeseori, Valeriu Pantazi s-a laudat că el a mers cu mașina pe un drum făcut chiar de el pe valea Mureșului. În vremea studenției a debutat și ca poet în revista „Luceafărul” (1961) la „Poșta Redacției”. Apoi a publicat frecvent și a luat chiar și un premiu al revistei în anul 1972. Tot în acea perioadă a cunoscut și s-a împrietenit cu cei ce erau sau aveau să devină personalități marcante
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
Ștefan Agopian și Nichita Stănescu, Pantazi a inițiat „Clubul de Jazz”, balet modern, seri de lectură de teatru (George Astaloș), o pinacotecă și expoziții de pictură și sculptură de mare ținută artistică. În anul 1972 a fost premiat de „Revista Luceafărul” și a devenit membru al Fondului Literar. Din păcate, Ateneul Tineretului a fost desființat deoarece avea tentă prea occidentală și Casa Malaxa era în dispută de interese imobiliare. După patru ani de așteptare editura Editura Cartea Românească a publicat volumul
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
magistrat la Călărași și Tulcea și secretar al primăriei din Constanța. A debutat în 1895 cu poeme în proză și povestiri la „Adevărul ilustrat” și „Vatra”. De-a lungul vieții a mai colaborat la „Sămănătorul”, „Viața”, „Neamul românesc”, „Floare albastră”, „Luceafărul”, „Viața literară și artistică” ș.a. Volumele sale s-au bucurat de atenția criticilor, precum Nicolae Iorga, George Călinescu, Constantin Ciopraga, Ion Vulcan, Ion Bianu etc. În anul 1908 publică monografia "Constanța pitorească cu împrejurimile ei". A murit la data de
Ioan Adam (scriitor) () [Corola-website/Science/328770_a_330099]
-
de a redobândi bunuri ale familiei naționalizate de regimul comunist, demersuri ce au fost în final încununate de succes. A încetat din viață în anul 2002 după o îndelungată suferință. Florica Mitroi a debutat în anul 1966 în revista literară "„Luceafărul”" și editorial în 1969 cu volumul "“Rugăciune către Efemera”" ( Editura pentru literatură universală ), volum pentru care i s-a decernat "Premiul Uniunii Scriitorilor". A mai publicat două volume de poezie, "“Diapazon”" (1973) și "“Între Cer și Pământ”" (Cartea românească, 1976
Florica Mitroi () [Corola-website/Science/330960_a_332289]
-
Rug și flacără", 1977, a fost ecranizat, cu Ion Caramitru în rolul principal (regizor Claudiu Petringenaru) și a obținut Marele Premiu la Festivalul de la Santarem. În 1990 se stabilește la București, unde lucrează ca redactor-șef adjunct al revistei literare "Luceafărul". Susține explicit demonstrația anticomunistă din Piața Universității și condamnă în termeni severi (într-un interviu acordat în ziua de 14 iunie 1990 ziarului italian "Corriere della sera") reprimarea ei brutală cu ajutorul minerilor. Colaborează cu ziarul Ziua unde ingrijește un supliment
Eugen Uricaru () [Corola-website/Science/331020_a_332349]
-
după 1989. A înființat și condus cel dintâi ziar particular din România ("Dimineața," Drobeta Turnu Severin; primul număr oficial: 19 ianuarie 1990). Între 2009 și 2011, secretar general de redacție și apoi redactor șef al săptămânalului Uniunii Scriitorilor "Luceafărul" (ulterior, "Luceafărul de dimineață"). Din 2009, redactor la Editura Academiei Române. A lucrat în mai multe redacții (adesea, în funcții de conducere) și a scris câteva mii de articole risipite în paginile unor cotidiane și hebdomadare precum: "Viitorul" (unde a fost repartizat la
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
Personalităților din România, Who is Who?", 2007. Cărțile lui Gelu Negrea au fost comentate, printre alții, de (în ordine cronologică): Bogdan Ghiu ("Jurnalul Național," ianuarie 2002), Constantin Stan ("Ziarul de duminică", februarie 2002), Cecilia Ștefănescu ("Independent", ianuarie 2002), Mariana Criș ("Luceafărul", martie 2002), Nicolae Manolescu ("România literară", februarie 2004), Ana Dobre ("Luceafărul", martie 2004), Alex Ștefănescu ("România literară", decembrie 2004, Ioan Adam ("Radio România Cultural", ianuarie 2005), Costin Tuchilă ("Cronica Română", ianuarie 2005), Mircea Ghițulescu ("Convorbiri literare", martie 2005), Bogdan Ulmu
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
au fost comentate, printre alții, de (în ordine cronologică): Bogdan Ghiu ("Jurnalul Național," ianuarie 2002), Constantin Stan ("Ziarul de duminică", februarie 2002), Cecilia Ștefănescu ("Independent", ianuarie 2002), Mariana Criș ("Luceafărul", martie 2002), Nicolae Manolescu ("România literară", februarie 2004), Ana Dobre ("Luceafărul", martie 2004), Alex Ștefănescu ("România literară", decembrie 2004, Ioan Adam ("Radio România Cultural", ianuarie 2005), Costin Tuchilă ("Cronica Română", ianuarie 2005), Mircea Ghițulescu ("Convorbiri literare", martie 2005), Bogdan Ulmu ("Convorbiri literare", august-septembrie 2005), Daniel Cristea-Enache ("România literară" I-II, decembrie
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
2005), Costin Tuchilă ("Cronica Română", ianuarie 2005), Mircea Ghițulescu ("Convorbiri literare", martie 2005), Bogdan Ulmu ("Convorbiri literare", august-septembrie 2005), Daniel Cristea-Enache ("România literară" I-II, decembrie 2006), Mihai Iovănel ("Cultura", mai 2007), Bianca Burța-Cernat ("Observator cultural", iunie 2007), Gabriel Rusu ("Luceafărul", iunie 2007), Răzvan Mihai Năstase ("Noua Literatură", iunie-iulie 2007), Horia Gârbea ("Săptămâna financiară", I-II, iunie 2009), Cosmin Ciotloș ("România literară", iunie 2009), Dan C. Mihăilescu ("Evenimentul zilei", iunie 2009), Dan Cristea ("Luceafărul de dimineață", septembrie 2009), Mircea Ghițulescu ("Ramuri
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
Burța-Cernat ("Observator cultural", iunie 2007), Gabriel Rusu ("Luceafărul", iunie 2007), Răzvan Mihai Năstase ("Noua Literatură", iunie-iulie 2007), Horia Gârbea ("Săptămâna financiară", I-II, iunie 2009), Cosmin Ciotloș ("România literară", iunie 2009), Dan C. Mihăilescu ("Evenimentul zilei", iunie 2009), Dan Cristea ("Luceafărul de dimineață", septembrie 2009), Mircea Ghițulescu ("Ramuri", septembrie 2009), Daniela Magiaru ("Idei în dialog", noiembrie 2009), Doris Mironescu ("Suplimentul de cultură", martie 2010), Gheorghe Grigurcu ("România literară", aprilie 2010), Adrian Jicu ("Ateneu", aprilie 2010), Sorin Lavric ("România literară", august 2010
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
cultură", martie 2010), Gheorghe Grigurcu ("România literară", aprilie 2010), Adrian Jicu ("Ateneu", aprilie 2010), Sorin Lavric ("România literară", august 2010), Corneliu Vasile ("Destine literare", Montreal-Canada, noiembrie-decembrie 2011), Gelu Ionescu ("Apostrof", aprilie 2012), Gabriela Gheorghișor ("România literară", iulie 2012), Horia Gârbea ("Luceafărul de dimineață", septembrie 2012), Maria-Ana Tupan ("Contemporanul", septembrie 2012), Dan Cristea ("Luceafărul de dimineață", octombrie 2012), Andreea Coroian ("Cultura", noiembrie 2012) ș.a.
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
aprilie 2010), Sorin Lavric ("România literară", august 2010), Corneliu Vasile ("Destine literare", Montreal-Canada, noiembrie-decembrie 2011), Gelu Ionescu ("Apostrof", aprilie 2012), Gabriela Gheorghișor ("România literară", iulie 2012), Horia Gârbea ("Luceafărul de dimineață", septembrie 2012), Maria-Ana Tupan ("Contemporanul", septembrie 2012), Dan Cristea ("Luceafărul de dimineață", octombrie 2012), Andreea Coroian ("Cultura", noiembrie 2012) ș.a.
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
a încetat din viață la 13 decembrie 1983, la vârsta de 50 de ani. Debutează cu poezie simultan, în martie 1957, în revistele „Tribuna" și „Gazeta literară", iar debutul editorial are loc în 1960 cu volumul Sensul iubirii, inaugurând colecția „Luceafărul" a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București este pentru o perioadă corector și apoi, până în 1968, ocupă funcția de redactor la secția de poezie a „Gazetei literare". În 1969 este
Ce se va afișa în toate Oficiile Poștale din Capitală, din 21 martie by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101311_a_102603]
-
și Artă. După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București este pentru o perioadă corector și apoi, până în 1968, ocupă funcția de redactor la secția de poezie a „Gazetei literare". În 1969 este numit redactor șef adjunct al revistei „Luceafărul", iar din 1970 până în 1973 este redactor șef adjunct la „România literară". Nichita Stănescu călătorește mult peste hotare. Primul său contact cu exteriorul a fost în 1963, când ajunge în Cehoslovacia. Urmează alte călătorii în Franța, Italia, Londra, Germania. Efortul
Ce se va afișa în toate Oficiile Poștale din Capitală, din 21 martie by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101311_a_102603]
-
de rubrică la revista lunară a Ministerului Culturii și Cultelor, „Universul cărții”; redactor de carte la Editura Scripta și redactor de carte la Editura Nemira. Debutul literar are loc în anul 1978, cu un grupaj de versuri publicate în revista „Luceafărul”, iar cel editorial în anul 1988, prin concurs, concomitent în vol. „Prier” (Editura Cartea Românească, București, redactor Mircea Ciobanu) și în vol. „Argonauții II” (Editura Facla, Timișoara, redactor Eugen Dorcescu). Victoria Milescu este inclusă în zeci de antologii de poezie
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
aș vrea să amintesc aici acuratețea scriiturii: poeta pune în fiecare vers ceva definitiv, fiecare vers e pregătit cu infinită precizie, ritmul subtil și precipitat induce o stare de gravă urgență"”. Victoria Milescu a publicat poezii, interviuri și cronici în: ,Luceafărul“, ,România literară‘‘, SLAST, ,Flacăra‘‘, ,Contemporanul-Ideea Europeană‘‘, ,Viața Armatei‘‘, ,Viața Românească‘‘, ,Revista Sud“, ,Lumea-magazin“, ,Poesis“ (Satu Mare), ,Unu“ (Oradea), ,Ardealul literar și artistic“ (Deva), ,Ateneu“ (Bacău), ,Orizont“ (Timișoara), ,Vatra“ (Târgu Mureș), ,Semne-Emia“ (Deva), ,Porto-Franco“ (Galați), ,Poezia“ (Iași), ,Convorbiri literare“ (Iași), ,Pro Saeculum
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
Limba română“ (Republica Moldova), ,Roman Pays“ (Belgia), ,Kultura“ (Albania) etc. Romul Munteanu (,Azi‘‘, suplimentul cultural ,Fețele culturii‘‘), Gheorghe Tomozei (ziarul ,Ora‘‘), Cezar Ivănescu ,Luceafărul‘‘; prefață la Inimă de iepure), Radu Cârneci (prezentare la vol. ,Ecoul clipei‘‘), Geo Vasile (,Contemporanul‘‘), Octavian Soviany (,Luceafărul‘‘), Lucian Gruia, Lucian Chișu (,Viața Românească‘‘), Aureliu Goci (,Revista Sud‘‘), Constantin Abăluță, Paul Silvestru (,Universul Cărții‘‘), Iuliu Rațiu (,Universul Cărții‘‘), Radu Voinescu (,Viața Armatei‘‘), Sultana Craia (postfață la ,Arleziana‘‘), Mariana Ionescu (,Universul Cărții‘‘), Mariana Filimon (,Contrapunct‘‘), Mariana Pândaru-Bârgău (,Ardealul literar
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
Univ din Dublin Expert contabil Primele scrieri în școala primară, a fost membră în cenacluri școlare și de la fosta Casă de Cultură a Sindicatelor Bacău. Din 2005, membru al site-ului Pruteanu.ro, unde a debutat cu poezie. Publicări online: Luceafărul Românesc, Ed-online Semănatorul, revista Cetatea lui Bucur, Ziarul Curierul de Vâlcea, Revista Plumb, Revistele ARP, Revista Viața Băcăuană, 2010, Ziarul de Vâlcea, Revista Algoritm Literar, Observator Cultural, Ateneu- Bacău, Sintagme Literare, Cetatea lui Bucur, Onix, Litera. Fondator al Cenaclului interactiv
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
permis apariția unor lucrări ce nu corespundeau cu ideologia partidului. Aurel Martin a debutat publicistic cu critică literară în paginile ziarului "Lupta Ardealului" din Cluj (1949) și a publicat periodic în revistele "Almanahul literar", "Viața militară", "Tînărul scriitor", "Gazeta literară", "Luceafărul", "România literară", "Viața Românească", "Steaua", "Tribuna" etc. A desfășurat o bogată activitate de critic și istoric literar, publicând mai multe volume de analiză a operelor literare românești clasice și moderne, colaborând la coordonarea generală a "Micului dicționar enciclopedic" (1972; ed.
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
1959-1960), la Asociația Slaviștilor (1961-1968), în redacția revistei "Contemporanul" (1968-1973). A fost ziarist „liber profesionist” în anii 1973-1989, fiind un colaborator al Securității, cu care a încheiat un angajament în 1973. A debutat ca ziarist în 1962 în paginile revistei "Luceafărul", colaborând apoi cu articole și studii despre cultura românească veche și modernă și despre spiritualitatea ortodoxă românească la "Gazeta literară", "România literară", "Ateneu", "Scînteia", "Scînteia tineretului", "România liberă", "Săptămîna", "Flacăra", "Viața studențească" ș.a. În 1990 devine director al Editurii Roza
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
unei noi misiuni, universale, a geniului creator românesc, pe măsura amplitudinii istoriei contemporane”. Demersul protocronist a fost deturnat de la aspectul său cultural către cel propagandistic, trivializând orice valență culturală a ideii de protocronism până la căderea în ridicol. Articolele publicate în "Luceafărul", "Săptămîna", "Scînteia tineretului" și "Suplimentul literar și artistic al Scînteii tineretului" de Dan Zamfirescu, Artur Silvestri, Corneliu Vadim Tudor, Eugen Barbu, Dan Ciachir, Ion Coja, Mariana Brăescu, Fănuș Băileșteanu, Ioan Alexandru, Eugen Florescu, Ion Lăncrănjan ș.a. au susținut fervent acest
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
cultură al agenției de presă Mediafax (1994-1995), apoi redactor (1995) și realizator (din 1996) la Societatea Română de Radiodifuziune. A debutat ca publicist în revista "Amfiteatru" (nr. 4, 1975), colaborând cu articole, studii, eseuri și recenzii în revistele "Viața studențească", "Luceafărul", "România literară", "Viața Românească", "Ramuri", "Steaua", "Tribuna", "Orizont", "Ateneu" etc. A scris cronici literare în revistele "Amfiteatru" (1975-1979) și "Luceafărul" (1979-1986) și cronici muzicale în revista "România literară" (1983-1989). Este autorul pieselor de teatru "Dulcea mea doamnă, Eminul meu iubit
Costin Tuchilă () [Corola-website/Science/336990_a_338319]
-
Tineretului Comunist și a organizațiilor aflate sub influența Partidului Comunist, ca Apărarea Patriotică și Uniunea Patrioților. Devine ziarist la organele de presă ale partidului, fiind redactor la cotidianul "Zori noi" din Suceava (1948-1953) și lucrând apoi la revistele "Săteanca", "Femeia", "Luceafărul", "Apărarea patriei", "Viața militară" și la redacția publicațiilor pentru străinătate. În calitate de ziarist de partid și activist cultural, s-a străduit să-i salveze pe poeții „iconari” precum Teofil Lianu. Dar în același timp el a contribuit în toamna anului 1948
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]