9,370 matches
-
timp, aceleași partituri, prezentate ca fiind ale unui „cunoscut compozitor sovietic contemporan”, au fost repede acceptate de același C.R. E de rîs, e de plîns? Am fost la Udești, la botezul nepotului meu, Tudor-Constantin, fiul Lucichii. Înainte de a intra în luncă, ne-a întîmpinat Radu. Era cam beat și confuz. Am aflat totuși că, în afară de noi, mai sînt încă trei perechi de nași. M-am simțit dintr-odată frustrat. „Moda” nepotistă, atît de răspîndită azi, e de vină. Cînd mi-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de comandant al Diviziei a II-a Cluj, îl protejase și înainte de război. (Mi-l amintesc pe fratele lui, Vasile, fost subprefect de Ilfov, un tip tobă de carte, dar bizar, pe care în timpul vacanțelor de vară îl vedeam în luncă păscînd vaca și citind dintr-o Biblie în limba engleză, cum am aflat de la alții, căci am evitat întotdeauna să mă apropii de el.) Mai tîrziu, generalul „a căzut” din cauza unei scrisori semnate de mai mulți udeșteni: semnatarii îl acuzau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
marș de noapte, În deplasare din tabăra de la Fântâna-Mare. De aci Batalionul 4 comandat de Maiorul Balmez (primul din rând, stânga) s-a deplasat la Broșteni pe Bistrița. Deplasarea s-a executat pe acolo secret față de grănicerii austrieci de la Cornul Luncii (granița de atunci) Stânișoara. Celelalte 3 batalioane - Comandantul Regimentului fiind Col. Ghelemé - le-am deplasat la Ciumulești pe Valea Moldovei spre a nu fi prea aproape de granița de la Bunești. Aci a rămas Regimentul și după lăsarea mea la vatră În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
obrăznicia lui Crăciun de a fi încercat să-l convingă, de marile realizări comuniste, printr-o plimbare în Aiud, arătându-i niște construcții realizate de regim, cu răspunsul rămas celebru: Da! Domnule Colonel mi-au plăcut mult sălciile plângătoare din lunca Aiudului. Vă mulțumesc că mi-ați oferit ocazia să le văd. Aproape alături de el iată-l pe doctorul Uță un alt campion al închisorilor și izolărilor. Era numit asemenea sfințiilor Cosma și Damian „doctorul fără arginți” pentru că în perioada de după
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
te-ai prăbuși brusc în afara lumii,/ cum te-ai rezema de pereții de gheață/ ai balenei albe,/ de umbra dovleacului uriaș,/ răsărit miraculos dintr-un munte de nisip.// Și-atunci, deodată se făcu ziuă și-n față/ se arătase o luncă și-n mijlocul ei un arțar/ și-n mijlocul arțarului, o bufniță albă,/ iar în vârful ei, cerul albastru./[...] O priveam năuc, așteptând să latre, să grohăie/ sau cel puțin să vorbească./ [...] Or ea stătea nemișcată în vârful cerului albastru
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
pe hârtie frânturi de peisaje și picuri de emoții. Cu fiecare tablou văzut înveți să-i asculți tăcerea, înveți să-i înțelegi fiecare bătaie ritmică a inimii sale. Privești căsuțele cufundate la poale de pădure sau așezate la margine de luncă. Ce lume liniștită, cât calm. Încet, încet sufletul ți-e inundat de-o dulce pace interioară pe care numai o lume neatinsă de zbuciumul cotidian sau de urâțenia vieții mondene țio poate provoca. Privind tablourile domnului Ionel Spânu, am rămas
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
pe hârtie frânturi de peisaje și picuri de emoții. Cu fiecare tablou văzut înveți să-i asculți tăcerea, înveți să-i înțelegi fiecare bătaie ritmică a inimii sale. Privești căsuțele cufundate la poale de pădure sau așezate la margine de luncă. Ce lume liniștită, cât calm. Încet, încet sufletul ți-e inundat de-o dulce pace interioară pe care numai o lume neatinsă de zbuciumul cotidian sau de urâțenia vieții mondene țio poate provoca. Privind tablourile domnului Ionel Spânu, am rămas
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
comemorative despre Jókai Mór, scrise de Carol Szöcs, editorialele lui Paul I. Papadopol, în care se stăruie asupra ideii de valoare și necesității unei critici obiective, ca și numeroasele recenzii semnate G. Rosetti, M. S. Negură, Const. R. Crișan, Liana Luncă, D. Valentin. De menționat că aici sunt inserate și amintirile despre Titu Maiorescu ale lui D. Nanu, precum și două articole aparținând unor autori importanți: Nichifor Crainic (În slujba păcii evanghelice) și Gala Galaction (Care ar trebui să fie lectura noastră
GRAIUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287332_a_288661]
-
geografice ale așezării sunt: 44°24’54” latitudine nordică și 27°49’25” longitudine estică. Orașul se găsește într-o zonă de contact dintre două unități naturale diferite din punct de vedere al reliefului, climei, apelor etc., Câmpul Hagieni și Lunca Dunării. Această poziție între cele două zone naturale cu resurse variate, ca și vecinătatea Dunării pot fi apreciate ca favorabile. Cu toate acestea, au existat o serie de factori geografici și istorici ce au avut un rol restrictiv în dezvoltarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
până la 1867, 7/1967). Cronicile literare, notele și recenziile sunt semnate de Gh. Agavriloaie, I. Damaschin, Constantin Ciopraga, N.I. Popa, Val Panaitescu, Liviu Leonte, Mihai Drăgan ș.a., între cărțile prezentate figurând Tablou geografic de Geo Bogza (2/1955), Aventură în Lunca Dunării de Mihail Sadoveanu (3/1955), Primele iubiri de Nicolae Labiș (11/1955), Moromeții de Marin Preda (1/1956). I.l. publică medalioanele Bogdan Amaru (9/1956) și G.M. Zamfirescu (10/1956), articole consacrate omagierii scriitorilor Ion Agârbiceanu (10/1962), Tudor
IASUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287490_a_288819]
-
Vollbracht!, Berlin, 1902; Însurat!, tr. A. Alecsandrescu-Dorna, București, 1903; Suffering’s Journey of the Earth, Londra, 1903; Unter der Blume, Leipzig, 1903; Mărioara. În ziua scadenței, tr. Haralamb G. Lecca, Iași, 1904; Ullranda, tr. A. Steuerman, Iași, 1904; In der Lunca, Leipzig, 1904; Poezii, tr. Elena Poenaru, București, 1904; Sweet Hours, Londra, 1904; How I Spent My Sixtieth Birthday, Londra, 1904; Revenants et revenus, București, f. a.; Thoughts of a Queen, Londra f.a.; În luncă, București, 1905; Rheintochters Donaufahrt, Regensburg, 1905; Loiza
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
tr. A. Steuerman, Iași, 1904; In der Lunca, Leipzig, 1904; Poezii, tr. Elena Poenaru, București, 1904; Sweet Hours, Londra, 1904; How I Spent My Sixtieth Birthday, Londra, 1904; Revenants et revenus, București, f. a.; Thoughts of a Queen, Londra f.a.; În luncă, București, 1905; Rheintochters Donaufahrt, Regensburg, 1905; Loiza, tr. A. Steuerman, Iași, 1906; Poveștile unei Regine, I, București, 1906; ed. tr. Lia Hârsu, București, [1914]; Valuri alinate, tr. George Coșbuc, București, 1906; ed. București, 2003; Văduvele domnului Daniel, tr. Leopold Stern
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
ALEXIU, Ștefan (7.IX.1900, Ploiești - 4.II.1969, Ploiești), poet și prozator. Fiu al Mariei și al lui Nicolae Alexiu, dascăl în satul prahovean Lunca Mare, A. a slujit cu modestie un crez, tradiția. A scris poezie, file de jurnal, proză scurtă, romane, recenzii literare, articole despre limba și cântecul popular în „Săptămâna”, „Înfrățirea”, „Miorița”, „Strada”, „Orientări”, „Prahova”, „Gazeta cărților”, „Ecoul Prahovei”, „Flacăra”, „Cruciada românismului
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
de la Mircești ca să profite toată viața ei de uzufruct, lăsând nuda proprietate nepoatelor sale, doamnei și domnișoarei Catargi. Acestea, în 1910, aveau să reclame că doamna Alecsandri, trecând peste drepturile ei de uzufructar, a tăiat o parte din pădurea de pe lunca Șiretului. Cine s-ar fi gândit oare că fermecătoarea pădure a Mirceștilor, cea care a dat atâtea meditații și operă poetică lui Alecsandri, va alimenta, vreodată, proza dosarelor de tribunal?, se întreba ziarul „Opinia" din Iași la 25 și 26
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mâini străine, și mormântul aceluia care a închinat activitatea întregii sale vieți pentru scumpa sa țară riscă să rămâie în bătătură, căci această țară, până în prezent, nu a făcut nimic nici pentru mormântul, nici pentru bârlogul lui, de lângă scumpa lui luncă din Mircești. D-na Alecsandri, aflând că Academia a luat lăudabila inițiativă de a ridica un monument în preajma viitorului ei palat, în memoria marelui om, d-sa se întreabă, și cu drept cuvânt, dacă în astfel de împrejurări, nu ar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care o primea ca pe o adevărată soție de Domnitor. În zilele când venea la Mircești, Alecsandri nu mai primia pe nimeni, afară de colonelul Pisoschi. Uneori, când vremea era frumoasă, Doamna Elena cu copilașii ei, însoțită de Alecsandri, coborau în luncă și admirau nuferii din balta apropiată...» - «De sărbătorile Crăciunului și până după Bobotează, Alecsandri venea și rămânea la Mircești; îi plăcea să facă sărbătorile în sat, să stea de vorbă cu sătenii și să se ocupe de nevoile lor ajutorându
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în legănare Perechi îmbrățișate cu dulce înfocare. Ochiri scânteietoare și gingașe zimbiri Ce viu respind în aer electrice luciri... - «Vara, în zile frumoase cu soare cald, când avea mai mulți oaspeți la masă, Alecsandri îi invita după dejun, să viziteze lunca. Musafirii rămâneau acolo până seara târziu sub lumina lunei, iar pe unde era mai întuneric se atârnau lampioane de toate culorile - care luminau toată lunca, Alecsandri era foarte vesel când petrecea cu musafirii. De se întâmpla că era zi de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cald, când avea mai mulți oaspeți la masă, Alecsandri îi invita după dejun, să viziteze lunca. Musafirii rămâneau acolo până seara târziu sub lumina lunei, iar pe unde era mai întuneric se atârnau lampioane de toate culorile - care luminau toată lunca, Alecsandri era foarte vesel când petrecea cu musafirii. De se întâmpla că era zi de sărbătoare, veneau și flăcăii și fetele din sat, cari petreceau laolaltă cu boerii. Intr-o noapte, invitații preumblându-se prin luncă, Alecsandri auzi un strigăt care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toate culorile - care luminau toată lunca, Alecsandri era foarte vesel când petrecea cu musafirii. De se întâmpla că era zi de sărbătoare, veneau și flăcăii și fetele din sat, cari petreceau laolaltă cu boerii. Intr-o noapte, invitații preumblându-se prin luncă, Alecsandri auzi un strigăt care venea de departe, de la rateșul ,,La Doi Lei". Se auzea strigând tare: „Săriți, hoții!". Alecsandri însoțit de câțiva străjeri o luă călare spre rateș făcând zarvă mare. De frică, hoții au dispărut, iar Alecsandri asigurându
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
călare spre rateș făcând zarvă mare. De frică, hoții au dispărut, iar Alecsandri asigurându-se de liniște, se întoarse cu străjerii care cântau din goarnă de credeai că vine vreo poteră! Musafirii îl primiră cu bucurie și continuară petrecerea în luncă până noaptea târziu». Cât de dragă i-a fost această luncă - astăzi pustiită și uitată ne-a spus-o doară poetul în pastelul său „Lunca din Mircești" pe care îl încheie cu aceste strofe: Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar Alecsandri asigurându-se de liniște, se întoarse cu străjerii care cântau din goarnă de credeai că vine vreo poteră! Musafirii îl primiră cu bucurie și continuară petrecerea în luncă până noaptea târziu». Cât de dragă i-a fost această luncă - astăzi pustiită și uitată ne-a spus-o doară poetul în pastelul său „Lunca din Mircești" pe care îl încheie cu aceste strofe: Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos al țării mele, Mândră ’n soare, dulce ’n umbră, tainică la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de credeai că vine vreo poteră! Musafirii îl primiră cu bucurie și continuară petrecerea în luncă până noaptea târziu». Cât de dragă i-a fost această luncă - astăzi pustiită și uitată ne-a spus-o doară poetul în pastelul său „Lunca din Mircești" pe care îl încheie cu aceste strofe: Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos al țării mele, Mândră ’n soare, dulce ’n umbră, tainică la foc de stele Ca grădinile Armidei ai un farmec răpitor Și Șiretul te încinge
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bucurie și continuară petrecerea în luncă până noaptea târziu». Cât de dragă i-a fost această luncă - astăzi pustiită și uitată ne-a spus-o doară poetul în pastelul său „Lunca din Mircești" pe care îl încheie cu aceste strofe: Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos al țării mele, Mândră ’n soare, dulce ’n umbră, tainică la foc de stele Ca grădinile Armidei ai un farmec răpitor Și Șiretul te încinge cu-al său braț desmierdător. Umbra ta răcoritoare, adormindă, parfumată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și continuară petrecerea în luncă până noaptea târziu». Cât de dragă i-a fost această luncă - astăzi pustiită și uitată ne-a spus-o doară poetul în pastelul său „Lunca din Mircești" pe care îl încheie cu aceste strofe: Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos al țării mele, Mândră ’n soare, dulce ’n umbră, tainică la foc de stele Ca grădinile Armidei ai un farmec răpitor Și Șiretul te încinge cu-al său braț desmierdător. Umbra ta răcoritoare, adormindă, parfumată. Sta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
petrecerea în luncă până noaptea târziu». Cât de dragă i-a fost această luncă - astăzi pustiită și uitată ne-a spus-o doară poetul în pastelul său „Lunca din Mircești" pe care îl încheie cu aceste strofe: Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos al țării mele, Mândră ’n soare, dulce ’n umbră, tainică la foc de stele Ca grădinile Armidei ai un farmec răpitor Și Șiretul te încinge cu-al său braț desmierdător. Umbra ta răcoritoare, adormindă, parfumată. Sta aproape de lumină
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]