6,061 matches
-
la opt zile după naștere, Iisus a fost întâmpinat de dreptul Simeon care, ca și Asita în cazul lui Buddha, l-a luat în brațe și și-a manifestat fericirea de a-l privi pe Cel Care urma să devină Mântuitorul lumii. Spre deosebire însă de Asita, care regreta că nu va mai trăi să-l urmeze pe Buddha, bătrânul Simeon era fericit că-l văzuse pe Domnul și putea astfel să moară împăcat: „Acum slobozește pe robul Tău, după cuvântul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
utilizat în predicile lor în mod frecvent parabolele. Este celebră de exemplu parabola săgeții, prin care Buddha a încercat să sugereze preocuparea necesar constantă a omului pentru eliberare și îndepărtarea tuturor acelor activități și gânduri care nu au acest scop. Mântuitorul Hristos vorbea adesea mulțimilor și mai ales Apostolilor Săi prin pilde. Acestea erau mici istorisiri fictive, dar verosimile, luate din viața de zi cu zi, prin care, cu ajutorul unor comparații sau asemănări, se împărtășeau anumite învățături de credință și de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
spiritual, martiriul alb, martiriul pe toată viața, martiriul prin dorință sau martiriul în intenție. În urmarea lui Hristos, Cel care a venit pe lume pentru a depune mărturie despre adevăr (In. 18, 37), creștinii care au mers pe calea Bunului Mântuitor urmau să depună și mărturie despre El și să-I fie martori. Ideea de a depune mărturie pentru Hristos poate fi regăsită în paginile Noului Testament. De fapt, rolul creștinilor în timp și conceptul germinal de istorie a Bisericii, Hristos
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Ioan despre greaca clasică, pentru că expresia poate fi urmărită până la poetul Pindar<footnote Apoc. 1, 5; 3, 14. Cf. Pind., Pyth., 1.88; cf. G. W. Bowersock, Martyrdom & Rome, Cambridge University Press, Cambridge, 2002, p. 14. footnote>. Este evident că Mântuitorul Hristos a purtat mărturie slavei lui Dumnezeu și nu există nimic aici care să sugereze că Sfântul Ioan se referă la El ca martir care a murit de mâinile autorităților romane. Există numai două pasaje în întreg textul Noului Testament
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
pe loialitate și devoțiune. Aproape toate ființele umane, în orice moment și în orice loc, sunt impresionate de curajul fizic, iar curajul fizic se demonstrează la maximum în fața morții. Martirii au fost următorii cei mai fideli și mai devotați ai Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care mai înainte de alții și-au pus sufletele lor pentru dragostea Lui și L-au mărturisit cu mare și înflăcărată credință în fața celor ce le cereau să se lepede într-un fel sau altul de credința în
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
putem lesne imagina că, pentru cei de față, martirajul creștinilor era o priveliște nemaiîntâlnită: „Unul țipa și declara cu glas tare că nu vrea să jertfească idolilor, pe când al doilea striga: «sunt creștin!» și era mândru că poate mărturisi numele Mântuitorului și, în sfârșit, al treilea ținea sus și tare că el nici n-a jertfit și nici nu va jertfi niciodată”<footnote Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, III, 1-4, p. 316, 317. footnote>. Ceva cu totul deosebit
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Iisus. Vedeți, așadar, că Hristos vrea să pătimească prin slujitorii Săi”<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXI-a, 13-14, traducere și note de Prof. David Popescu, în PSB, vol.53, Editura IBMBOR, București, 1994, p. 118-119. footnote>. Mântuitorul nostru a insuflat în apărătorii Lui un curaj atât de mare, încât „chiar dacă nu i-ar fi îndemnat sau încurajat cineva, ei totuși nu se temeau de amenințările dușmanilor, oricât de puternici ar fi ei”<footnote Eusebiu de Cezareea, Martirii
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
în PSB, vol. 9, Editura IBMBOR, București, 1984, p. 173. footnote>. În acest sens, merită să fie amintit și episodul de pe drumul Damascului, când lui Saul, prigonitorul creștinilor de atunci - Sfântul Pavel, apostolul neamurilor de mai târziu -, I se arată Mântuitorul și nu-l interoghează în felul în care ne-am fi aște pptat cu toții: „Saule, Saule, de ce rigonești creștinii?”, ci „ Saule, Saule, de ce Mă prigonești?”, în înțelesul că dacă cineva nește creștinii, suferă de fapt mai ales și mai întâi
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
sens teologic, este „un adevăr ascuns în Dumnezeu, a cărui cunoaștere nu ne poate veni decât pe calea Revelației”<footnote A. MICHEL, Mystère, în Dictionnaire de Théologie Catholique, Tome X, 2ᵉ Partie, Paris, 1928, col. 2586. footnote>. În același sens, Mântuitorul Hristos le vorbea ucenicilor despre taina Împărăției cerurilor (Mc. 4, 11), iar Apostolul Pavel despre taina ascunsă de veacuri care s-a revelat prin Iisus Hristos (Rom. 16, 25; Col. 1, 26; Efes. 3, 9). Misterul suferinței ne este dezvăluit
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
fost posibilă dacă Hristos nu ar fi consimțit să se răstignească pe ea, din iubire față de Părintele Său și față de oameni. „Nu este ucenic mai presus de învățătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său” (Mt. 10, 24), adaugă Mântuitorul. Dacă vrea să meargă pe calea împărătească a iubirii față de Domnul și față de oameni, creștinul „este și el chemat să accepte, să cunoască, să rabde și să-și asume suferința”<footnote MARC BOEGNER, Le chrétien et la souffrance, Éditions Berger-Levrault
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
Părinții sfinți să oferim suferințele lui Dumnezeu, asigurați fiind că El poate, Și le va folosi pentru a ne aduce la noi adâncimi ale credinței Și ale slujirii Lui în iubire. În creștinism, de regulă, se ia aminte la comportarea Mântuitorului: „El nu căuta suferințele, dar când apăreau, nu căuta să scape de ele, nu se răzvrătea contra lor, ci le folosea pentru mântuire și ni le recomandă pentru desăvârșire”<footnote Preot Prof. VASILE FERNEA, Suferințele omenești - cauze, explicații, foloase, Editura
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
în care dreptul Iov și-a asumat suferința, ca și fidelitatea lui față de Dumnezeu au o dimensiune profetică”<footnote ANNICK DE SOUZENELLE, Iov sur le chemin de la Lumière, Albin Michel, Paris, 1994, p. 34. footnote>, căci el anticipează profetic suferința Mântuitorului Hristos, dar și depășirea ei prin bucuria din dimineața Învierii: „Dar eu Știu că Răscumpărătorul meu este viu Și că El, în ziua cea de pe urmă, va ridica iar din pulbere această piele a mea ce se destramă. Și afară
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
în acel spațiu nespațial care este limbul dantesc, grădină paradisiacă așezată în primul cerc al Infernului, unde marii înțelepți de dinaintea nașterii lui Iisus se plimbă cu pași obosiți și rari, apăsați de tristețea de a nu-l fi cunoscut pe Mântuitor. Impresia profundă produsă de aceste volume, care marchează unul dintre cele mai importante momente ale istoriei poeziei românești postbelice, provine, în bună măsură, din suflul elegiac al viziunii lirice, în care neliniștea ontologică (Imn către neliniște), filtrată de o conștiință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
o realitate istorică sumbră. Necreștinii o cunoșteau și a fost un eveniment demoralizator pentru cei care l-au urmat pentru Isus, cel puțin la început, și, din acest motiv, Bisericii i-a fost dificil să-l proclame pe Isus ca Mântuitor și Fiu al lui Dumnezeu peste tot în Imperiul Roman. Nu poate exista niciun dubiu că Isus a fost executat. Dar de ce? Motivele uciderii lui Isus Multă lume, inclusiv creștini, nu știu de ce a fost executat Isus și de ce a
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Mc 15,18.26 și fragmentele paralele). Unii au susținut cu tărie că expresia aceasta nu e o creație creștină, confesională sau de alt fel. Creștinii l-au considerat pe Isus ca Mesia (sau Cristos), Fiul lui Dumnezeu, Domnul și Mântuitorul, nu „regele iudeilor”, titlu acordat de Senatul roman lui Irod cel Mare (cf. Josephus, Războaiele iudaice 1.282; Antichități iudaice 14.36; 15.373,409; 16.291). În împrejurări obișnuite, mă îndoiesc că Pilat ar fi ezitat atât de mult
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
greșelile noastre! Iartă-ne nouă! Miluiește-ne pe noi! Tu esti Oblăduitorul nostru! Ajută-ne nouă împotriva neamului celor tăgăduitori!” (GG) Bal All"h Mawl"-kum wa-huwa ƒayr al-n"œirn (3, 150): „Ci Dumnezeu este Stăpânul vostru, preabunul Mântuitor!” (GG) ...Öumma raddu ’îl" All"h Mawl"-hum al-′aqq ’a l" la-hu al-≤ukmu wa-huwa ’asra‘u al-≤"sibn (6, 62): „...apoi vor fi duși înapoi la Dumnezeu, Stăpânul lor, Adevărul. Nu a lui este Judecată? El este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
acest nume apare o singură dată în Is 45,15, ca predicat al pronumelui ’att"h, descriind divinitatea: ’"kQn ’att"h ’Ql misetattQr ’ElohQy Yiœer"’Ql moša‘: „Cu adevarat, Tu ești un dumnezeu care te ascunzi, Dumnezeul lui Israel, mântuitor.” (t.n.) Varianta Septuagintei este mult diferită: „Tu esti dumnezeu și noi n-am știut” - nu știm ce varianta ebraica va fi avut în fața traducătorul. De remarcat e că acest nume reprezintă primul membru al unei serii de trei atribute
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sau cu Yiœer"’Ql203 și numai în texte poetice 204: ... we-ya:e‘ó kol b"œ"r k ’an YHWH MÄš‘k we-Go’alQk ’ A>r Ya‘aqo> (Is 49,26b): „... și va ști tot trupul că Eu, Domnul, sunt Mântuitorul tău și Răscumpărătorul tău este Cel Puternic al lui Iacob.” A>r Ya‘aqo> (Is 60,16): „Vei suge laptele neamurilor, vei suge tata împăraților și vei ști astfel că Eu sunt Domnul, Mântuitorul tău, Răscumpărătorul tău, Puternicul lui Iacov
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
tot trupul că Eu, Domnul, sunt Mântuitorul tău și Răscumpărătorul tău este Cel Puternic al lui Iacob.” A>r Ya‘aqo> (Is 60,16): „Vei suge laptele neamurilor, vei suge tata împăraților și vei ști astfel că Eu sunt Domnul, Mântuitorul tău, Răscumpărătorul tău, Puternicul lui Iacov.” (C) wa-ttQše> be-’QyÖ"n qašetÄ wayy"pozzó zero‘Qy y":"yw / mi-dQy ’A>r Yaîăqo> mišš"m ro‘Q ’e>en Yiœer"’Ql (Gen 49,24): „Dar arcul lui șIosifț a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
țaddq (Ps 7,10c): „Tu, care cercetezi inimile și rărunchii, Dumnezeule drepte!” (C) ’Qn ‘o: ’elohm mibbal‘":ay ’Pl țaddq ó mÄša‘ ’ayin zólÖ (Is 45,21d): „Nu este alt Dumnezeu afară de Mine, Dumnezeu drept și mântuitor nu este altul!” (t.n.) Totuși, apare și că nume propriu-zis, substantivizat: ... ’im Țaddq Kabbr taršia‘ (Iov 34,17): „... oare vei osândi pe Cel Drept și Mare?” Mikkenap h"-’"reț zemiroÖ š"ma‘nó te> lațțaddq... (Is
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
poate fi salvată, ci doar răscumpărata de farmecul unei expresii că „zăbavnic la mânie”. Observăm că majoritatea traducerilor românești dau că echivalent sintagma adjectivala ce o calchiază pe cea grecescă (makróthymos). Semnificație: răbdător cu omul care greșește. 3.1.16. Mântuitor, Ocrotitor 3.1.16.1. MÄšia‘: „mântuitoriu”, „Cel ce mântuiesc” (SC); „Mântuitoriul”, „Cel ce șteț mântuiesc” (Blaj); „Mântuitorul”, „cel ce șteț mântuiește”, „Care-i scăpase” (Ps 105,21) (BVA); „Mântuitor” (G-R și C); „Mântuitor”, „Izbăvitor” (BS); sÄter, ho sÀizÄn (LXX
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
makróthymos). Semnificație: răbdător cu omul care greșește. 3.1.16. Mântuitor, Ocrotitor 3.1.16.1. MÄšia‘: „mântuitoriu”, „Cel ce mântuiesc” (SC); „Mântuitoriul”, „Cel ce șteț mântuiesc” (Blaj); „Mântuitorul”, „cel ce șteț mântuiește”, „Care-i scăpase” (Ps 105,21) (BVA); „Mântuitor” (G-R și C); „Mântuitor”, „Izbăvitor” (BS); sÄter, ho sÀizÄn (LXX); „salvator” (Vg); „Sauveur” (BJ); „Saviour” (RSV). Contexte: ’"kQn ’att"h ’Ql misetatter ’ElohQy Yiœer"’Ql moša‘ (Is 45,15): „Cu adevarat, Tu ești un dumnezeu care te ascunzi, Dumnezeul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
C); „Mântuitor”, „Izbăvitor” (BS); sÄter, ho sÀizÄn (LXX); „salvator” (Vg); „Sauveur” (BJ); „Saviour” (RSV). Contexte: ’"kQn ’att"h ’Ql misetatter ’ElohQy Yiœer"’Ql moša‘ (Is 45,15): „Cu adevarat, Tu ești un dumnezeu care te ascunzi, Dumnezeul lui Israel, mântuitor.” (t.n.) K ’an YHWH ’ElohQyk" Qe:Äš Yiœer"’Ql MÄši‘Qyk" (Is 43,3): „Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Sfanțul lui Israel, Mântuitorul tău!” (C) ’!nok ’"nok YHWH we-’Qyn mibale‘": mÄšia‘ (Is 43,11; cf. Is 45
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Is 45,15): „Cu adevarat, Tu ești un dumnezeu care te ascunzi, Dumnezeul lui Israel, mântuitor.” (t.n.) K ’an YHWH ’ElohQyk" Qe:Äš Yiœer"’Ql MÄši‘Qyk" (Is 43,3): „Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Sfanțul lui Israel, Mântuitorul tău!” (C) ’!nok ’"nok YHWH we-’Qyn mibale‘": mÄšia‘ (Is 43,11; cf. Is 45,21; Os 13,4): „Eu, Eu sunt Domnul și afară de Mine nu este nici un Mântuitor!” (C) MiqenQh Yiœer"’Ql MÄšÄ‘Ä be-‘eÖ ț"r
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
3): „Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Sfanțul lui Israel, Mântuitorul tău!” (C) ’!nok ’"nok YHWH we-’Qyn mibale‘": mÄšia‘ (Is 43,11; cf. Is 45,21; Os 13,4): „Eu, Eu sunt Domnul și afară de Mine nu este nici un Mântuitor!” (C) MiqenQh Yiœer"’Ql MÄšÄ‘Ä be-‘eÖ ț"r"h... (Ier 14,8a): „Nădejdea lui Israel, Mântuitorul lui la vreme de nevoie...” (C) Š"keƒó ’Pl MÄš‘"m ‘oœQh ge:ol"Ö be-Mițer"yim (Ps 106/105,21): „L-
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]