6,319 matches
-
lumea cunoa? te evolu? iile ulterioare ale acesteia din 1940, 1944 ? i de dup? 1944. Cei care f? ceau politică la Berlin ? i Moscova trebuie s? fi fost mul? umi? i de ură steril? dintre unguri ? i rom�ni, �ntruc�ț manifest? rile de ur? dintre unguri ? i rom�ni le ofereau multe oportunit?? i. A existat un epilog trist scris �n cadrul conflictului dintre istoricii unguri ? i rom�ni �n 1986. Academia de ? tiin? e a Ungariei a publicat un pre? ios studiu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vise romantice s? m?n? toriște. �n perioadă interbelic? , mai există o problem? pe care Iorga ? i majoritatea rom�nilor trebuiau s? o ia �n consideră? ie: simpatiile comuniste ale evreilor s? răci lipi? i p? m�ntului. �n anii �30, au existat destule manifest? ri de sprijinire a URSSului ? i a stalinismului a unor astfel de evrei dispera? i, un sprijin cu at�ț mai prost orientat cu c�ț a fost trec? tor. Simpatia fă?? de comunismul instaurat �n Rusia (care era �n continuare inamicul na? ional
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de Liviu Rebreanu �n românul Ion, subliniind faptul c? Rebreanu prezenta via? a ?? rănilor ardeleni�, dar �sub forma zugr? vîrîi cenu? îi, a celor mai de jos reziduuri ale spiritului uman�. Rebreanu prezint? �circa 80 de actori, violuri ? i crime, aceste manifest? ri fiind zugr? vite �ntr? o manier? dur? , sem? n�nd cu un fel de hoit putred pe care cineva �l r? stoarn? cu piciorul. Acesta este realismul (lui Rebreanu) de o s? lbatic? autenticitate, cel mai josnic din via? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vară nefast? a lui 1940. Iorga nu a neglijat nici �? coală Misionar? pentru Femei�122. �n aprilie 1937, Iorga a fondat Institutul de Istorie Universal?. Cursurile au �nceput �n mai 1937 cu un ciclu intitulat �Conceptul uman de istorie�. Acesta era un manifest �mpotriva modernismului, a agresiunii de zi cu zi a vie? îi moderne fă?? de individ sub mai mult dec�ț o form?. Iorga cerea �p? strarea caracterului uman al vie? îi omului, deoarece dincolo de acesta nu exist? dec�ț ceva inferior, care merit? dispre? ul nostru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
regele lor. Ei au asigurat trecerea trenului �n Iugoslavia sub grindină de gloan? e ale legionarilor. La 6 septembrie 1940, chiar �n ziua �n care Carol ? i cortegiul s? u p? r? seau Rom�nia, armata maghiar? a intrat �n Transilvania, �nt�mpinat? de manifest? rile de bucurie ale populă? iei maghiare ? i evreie? ți ? i de ț? cerea m�ndr? ? i chinuit? a rom�nilor. Primul lucru pe care l? au f? cut ungurii a fost abolirea reformei agrare f? cut? de rom�ni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ingredient ? i o realitate politic? incontestabil? ? i vital? , mai durabil? dec�ț ideologiile. Na? ionalismul nu va disp? rea prea cur�nd, mai ales �n Balcani. �n? elegerea lui ne? ar putea ajuta s? trat? m cu el, ceea ce ar putea preveni unele dintre manifest? rile lui nepl? cute. Dac? nu vom respinge tr? s?turile na? ionale sau religioase din perspectiva noastr? asupra lumii (Iorga ar fi folosit termenul de �na? ionalism cultural�), atunci vom putea fi cru? a?i de spectacolul ��ntoarcerii celui alungat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
se sim? ea �n pericol, reac? iona �mpotriva americanilor nativi la fel de f? r? absolut nici un fel de scrupule, a? a cum o f? cuse �n 1942 �mpotriva americanilor de origine japonez?. (S? nu uit? m politică aplicat? de englezi �n Irlanda sau de alte manifest? ri na? ionaliste din Occident). Dac? na? ionalismul este o realitate at�ț de important? (Iorga i? ar fi spus �manifestare organic?) , atunci nu este deloc �n? elept s?? l �mpingem �ntr? un col? , cu spatele la zid. Dac? se �nt�mpl? a?a ceva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Yalta ? i din timpul r? zboiului rece. ?i numai de atunci. A?a cum comenta recent tragedia din Balcani �Time Magazin�, �Exist? nu pu? ini nostalgici ai R? zboiului Rece� care nu ar avea nimic �mpotriva revenirii zilelor Yaltei. Ace? tia resping manifest? rile autodetermin? rîi din Balcani, consider�ndu? le drept o �calamitate european? �, �tribalism�, un �djinn sc? pat din sticl? � etc.3 Astfel de nostalgici ai Yaltei constituie reminiscen? e sinistre ale lui Disraeli (c? ruia nu? i p? să de �o existen?? ideal
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
minte c? pentru mult? lume din Europa central? r? s?ritean? democra? ia �nseamn? (�n cel mai bun caz!) principiul majorit?? îi. Nu prea exist? loc pentru o �Declară? ie a Drepturilor�, �n absen? a c? reia democra? ia se poate transforma �n manifest? rile unei gloate pestri? e, care, �nc? de pe vremea lui Socrate, era dornic? s??i distrug? pe cei ce aveau mai mult? inteligen?? ? i mai mult curaj dec�ț cei de r�nd. Iorga credea �n permanen? a ? i �n indestructibilitatea acestei �Fiin? e Gigantice�: na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din interacțiunea acestei subcomponente cu celelalte componente ale sistemului social: subsistemele economic, politic, cultural... Și alte teorii sociologice consacrate își găsesc aplicabilitate în educația adulților; printre acestea, le enumerăm pe următoarele: - teoria relațiilor interpersonale (fie că sunt primare sau secundare, manifeste sau latente, normale sau deviante, comunitare sau societale etc.); - teoria grupurilor sociale, știința sociologică operând cu analize structurale și funcționale ale diferitelor grupuri sociale și asupra dinamicii lor, pornind de la microgrupul familial la macrogrupurile reprezentate de clasele sociale, de lacomunități
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
semnificativ la adulți (vezi figura de mai jos) (Perry, 1997). Figura 4.4. Fuziunea organică și funcțională potențială de cunoștințe, abilități și atitudini Mai mult decât atât, zona abilităților, a capacităților, modele acționale considerate, în principiu, ca „gen” (comportamente deschise, manifeste) în cazul adulților, se înregistrează pe două subniveluri (Rogers, 2002): - hard skills (abilități de bază), putând fi constatate imediat de evaluator, de natură motrică, senzorial-perceptivă sau cognitiv-elementară/instrumentală; - soft skills (abilități superioare, mai nuanțate), ceva mai greu de sesizat, de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
organizațională care permite folosirea cea mai eficientă a oamenilor (angajaților) pentru a atinge scopurile organizaționale și individuale” (Whetten et al., 1999), are un rol crucial în funcționarea și dezvoltarea unei organizații, deoarece: - deciziile adoptate în acest domeniu au variate efecte manifeste și/sau latente atât asupra organizației, cât și a resurselor umane, fie ele indivizi și/sau grupuri; - orice dezechilibru în acest domeniu poate genera disfuncții serioase la nivel organizațional; - prin intermediul strategiilor adresate resurselor sale umane, organizația poate genera schimbări individuale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din interacțiunea acestei subcomponente cu celelalte componente ale sistemului social: subsistemele economic, politic, cultural... Și alte teorii sociologice consacrate își găsesc aplicabilitate în educația adulților; printre acestea, le enumerăm pe următoarele: - teoria relațiilor interpersonale (fie că sunt primare sau secundare, manifeste sau latente, normale sau deviante, comunitare sau societale etc.); - teoria grupurilor sociale, știința sociologică operând cu analize structurale și funcționale ale diferitelor grupuri sociale și asupra dinamicii lor, pornind de la microgrupul familial la macrogrupurile reprezentate de clasele sociale, de lacomunități
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
semnificativ la adulți (vezi figura de mai jos) (Perry, 1997). Figura 4.4. Fuziunea organică și funcțională potențială de cunoștințe, abilități și atitudini Mai mult decât atât, zona abilităților, a capacităților, modele acționale considerate, în principiu, ca „gen” (comportamente deschise, manifeste) în cazul adulților, se înregistrează pe două subniveluri (Rogers, 2002): - hard skills (abilități de bază), putând fi constatate imediat de evaluator, de natură motrică, senzorial-perceptivă sau cognitiv-elementară/instrumentală; - soft skills (abilități superioare, mai nuanțate), ceva mai greu de sesizat, de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
organizațională care permite folosirea cea mai eficientă a oamenilor (angajaților) pentru a atinge scopurile organizaționale și individuale” (Whetten et al., 1999), are un rol crucial în funcționarea și dezvoltarea unei organizații, deoarece: - deciziile adoptate în acest domeniu au variate efecte manifeste și/sau latente atât asupra organizației, cât și a resurselor umane, fie ele indivizi și/sau grupuri; - orice dezechilibru în acest domeniu poate genera disfuncții serioase la nivel organizațional; - prin intermediul strategiilor adresate resurselor sale umane, organizația poate genera schimbări individuale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
societății românești post-comuniste, ceea ce este în sine o realizare mai mare decât pare la prima vedere. Să-ți trăiești viața cu sens și cu înțelepciune, cu generozitate față de ceilalți, dăruind mai mult decât aștepți să primești, este, la rigoare, un manifest implicit. O asemenea viață e aproape o operă de artă. Cristina MODREANU Portret cu spectacole, filme, mituri și detalii... Alexa Visarion un mare regizor de teatru. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică IATC în 1971. Traseu zigzagat, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Dan Nemțeanu) 1972 PROCURORUL Gh. Djagarov Teatrul de Stat Târgu-Mureș Ștefan Sileanu Procurorul, Liviu Rozorea Anchetatorul ... în Procurorul de la Tg. Mureș (regia Alexa Visarion) angajarea actorilor și a sălii era absolută. Acesta e cred spectacolul cel mai puternic al stagiunii, manifestul uman cel mai categoric, sau, mai exact, cel la care am reacționat cel mai adânc. Dintre noi se ridică acuzatorii și apărătorii, ei ne continuă pe scenă viața. Teatrul politic eficace este cel care discută existența reală a unui public
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
remarcabil tragism reținut a fost Zoe Muscan, după cum au fost dirijați spre obținerea unor accente exacte Elisabeta Jar, Eugen Tănase și Constantin Săsăreanu. Un spectacol tăios, dur și în același timp patetic, dureros, demonstrație zguduitoare a drumului complicat al adevărului, manifest în arta autentică de teatru politic angajat în emoție și adevăr artistic... (Ileana Popovici) ...Tânărul regizor Alexa Visarion citește textul și îl descifrează în spectacol "cu glas tare", cu curaj, cu limpezime. Linia dintre bine și rău, dintre drept și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
zădărnicia ridicată la rang de lege... este sinonimă supunerii oarbe. De aceea Predicatorul (personaj inexistent în piesă), cu toate adevărurile pe care le spune, își va risipi îndemnul în neant. Ca și Buchner care încercase să trezească la luptă, prin manifestul Curierul din Hessa, el își va striga adevărul în gol (de altfel, întregul text al personajului este scos din Curierul din Hessa și din scrisori ale autorului)... Woyzeck Florin Zamfirescu nu este nici orgolios, nici nebun, nici înapoiat. El este
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
procese și strategii de coping; mecanismele defensive; competențe; factori de protecție (resurse); vulnerabilitate; factori de risc; adversități; stres. 3.5.1. Imunitate și reziliență Reziliența reprezintă o imunitate a ființei umane considerată holistic față de factorii de risc sau față de adversitățile manifeste. în vreme ce imunitatea se referă la factori stresori sau agresori biologici (microbi, bacterii, viruși), reziliența apare ca o imunitate psihică față de factorii stresori psihoemoționali ce reprezintă sau implică o violență față de individ sau grupul social. Imunitatea biologică a corpului are puncte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cheie, elemente care urmează să fie clasificate în categorii prestabilite, calculate din punct de vedere numeric și apreciate din punctul de vedere al intensității. Analiza de conținut este o tehnică de cercetare pentru descrierea obiectivă, sistemică și cantitativă a conținutului manifest al comunicărilor și are ca scop să le interpreteze. Or, dreptul este un instrument de comunicare, iar elaborarea lui, inclusiv sistematizarea, implică folosirea interpretării. Un alt motiv pentru care considerăm utilizabilă analiza de conținut în activitatea de codificare este faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ar fi posibil] dac] s-ar baza exclusiv pe aceste tr]s]turi. 2. Al doilea motiv este reprezentat de o serie de calit]ți umane la fel de bine cunoscute. Oamenii care fac efortul de a se comportă decent în mod manifest sunt adesea mânați de motive cu totul diferite, care reies direct din considerația fâț] de pretențiile altora. Ei acționeaz] dintr-un simt al drept]ții, din prietenie, loialitate, compasiune, gratitudine, generozitate, simpatie, afecțiune familial] și alte asemenea - calit]ți care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui Darwin, colaboratorul s]u, A.R. Wallace, a adoptat cea de-a doua viziune, susținând c] Dumnezeu a dat suflet trupurilor primatelor printr-o intervenție miraculoas] în cursul evoluției. Și ast]zi, chiar și în rândurile gânditorilor laici, se manifest] adesea o pream]rire a capacit]ților umane care îi deosebește pe oameni de cele ale celorlalte animale într-o asemenea m]sur], încât par s] provin] de la o surs] diferit], nep]mântean]. Într-adev]r, povestirile științifico-fantastice despre înrudirea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
compar]m cazurile. Cât de adecvate par aceste tr]s]turi la alte creaturi sociale pentru a ne furniza material ce s-ar putea transforma în ceva asem]n]tor moralei umane? Unii adversari le exclud în totalitate deoarece se manifest] neregulat, iar incidența lor manifest] o predispoziție accentuat] spre rudele apropiate. Ins] aceeași neregularitate și aceeași parțialitate în favoarea familiei predomin] - adesea foarte puternic - în morală uman]. Acestea se manifest] puternic în rândul micilor societ]ți de pr]d]tori-culeg]tori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adecvate par aceste tr]s]turi la alte creaturi sociale pentru a ne furniza material ce s-ar putea transforma în ceva asem]n]tor moralei umane? Unii adversari le exclud în totalitate deoarece se manifest] neregulat, iar incidența lor manifest] o predispoziție accentuat] spre rudele apropiate. Ins] aceeași neregularitate și aceeași parțialitate în favoarea familiei predomin] - adesea foarte puternic - în morală uman]. Acestea se manifest] puternic în rândul micilor societ]ți de pr]d]tori-culeg]tori care par mai apropiate de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]