8,110 matches
-
sunt provizorii. Pentru a ne dezmetici și a ieși din fenomen, nu avem nevoie de numire sau definire, ci doar de o delimitare conceptuală și de o vizualizare a orizontului. Cu toate acestea, transmodernism și transmodernitate marchează despărțirea de o modernitate a civilizației devoratore de culturi. "Noul antropocentrism" nu este decât efectul acestei modernități târzii și nu expresia unei desprinderi. L-am bănuit, așadar, pe Theodor Codreanu de utilizarea termenului de dragul numirii. Dar replica promptă vine din carte: "Când Cantor, genialul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nevoie de numire sau definire, ci doar de o delimitare conceptuală și de o vizualizare a orizontului. Cu toate acestea, transmodernism și transmodernitate marchează despărțirea de o modernitate a civilizației devoratore de culturi. "Noul antropocentrism" nu este decât efectul acestei modernități târzii și nu expresia unei desprinderi. L-am bănuit, așadar, pe Theodor Codreanu de utilizarea termenului de dragul numirii. Dar replica promptă vine din carte: "Când Cantor, genialul contemporan al lui Eminescu, s-a întâlnit cu problema infinitului, el nu l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din revista "Argeș") la Constantin Virgil Negoiță. Se poate vorbi, astfel, despre un postmodernism modern și premodern, respectiv despre unul extramodern (postmodernismul). Postmodernismul modern nu reprezintă altceva decât procesul tranzitoriu în care, înainte de a se face saltul spre altceva, agonizează modernitatea. Este ceea ce a pozat pentru generații, grupări și secte literare în eliberarea prin post-. Și nu în mântuirea prin post, adică prin apel la trans-. Postmodernismul, ca fază crepusculară a modernismului, l-a convins pe Lyotard să facă apel la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu în mântuirea prin post, adică prin apel la trans-. Postmodernismul, ca fază crepusculară a modernismului, l-a convins pe Lyotard să facă apel la rescriere, iar pe Habermas să facă trimitere la tentativa de închidere a proiectului neterminat al modernității, în ciuda disputei dintre cei doi. De aici se naște și stupefacția lui Ion Bogdan Lefter care, invitat în 1991 la Seminarul de la Stuttgart cu tema Sfârșitul postmodernismului, a crezut că e o greșeală la mijloc. Era firesc, în acest context
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și anume tradiționalismul, modernismul și postmodernismul, ultimul reprezentând doar faza crepusculară, de decădere a modernismului. Chiar François Lyotard, care a consacrat acest termen, în anii '80, a afirmat că postmodernismul nu este de fapt decât un fel de rescriere a modernității, rămasă astfel precum un proiect neconcluzionat, după opinia lui Jürgen Habermas. Astfel, după două decenii de zgomotoasă afirmare, postmodernismul se afla în declin, iar după 1990, se poate vorbi deja de sfârșitul postmodernismului... Se pune deci întrebarea legitimă ce va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noastră, cartea Transmodernismul propune o teză solidă despre viitoarea și proxima modalitate de cuprindere a tuturor aspectelor culturale, istorice, sociale, deopotrivă, care urmează, firesc, aceleia numită postmodernism. Dacă postmodernismul propunea un nou tip de antropocentrism, aproape absolut, "transmodernismul este transferul modernității de la marginea haosului într-o nouă ordine socială. Astfel, transmodernismul și tradiția nu mai sunt două viziuni opuse ale lumii, ci o nouă sinteză a amândurora. Ambele societăți (modernă și tradițională) își folosesc abilitatea de schimbare pentru a deveni transmoderne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
produce la trei ani de la apariția cărții. Doar autentica dorință de cunoaștere, autorul asumându-și "victoria în înfrângere", ar putea să conducă pe cineva în concentrările semantice barbiene, în axiomatica unui atât de dificil poet, revendicat de avangardă și de modernitatea tradițională deopotrivă, asociat, pe rând, valérysmului, mallarméismului, spiritualismului precreștin ș.a.m.d. Argumentul lui Codreanu (preluat și pe coperta ultimă a lucrării) este hotărâtor și depărtează, posibil, căutătorii în literatura obscură sau în ermetismul sintactic mallarméan, de ce nu chiar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înălțime, golul ca plin de mister și de Dumnezeu și plinul ca o curgere a indefinitului și a insondabilului, pândit mereu de Nimeni și de Nimic. Astfel, predispoziția heracliteană nativă a poetului se debarasează de complexele extremelor gândirii tari a modernității, regăsindu-se ontologic, cum demonstrează Theodor Codreanu, în gândirea slabă a transmodernismului. Gândul refuză aderența ideologică, înaintând, în transa unei continue căutări de sine, prin simultaneitatea unei curgeri fragmentare, marcată de obsesii din copilăria îndepărtată, de asociații geografice și culturale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Drama istorică a provinciei din marginea marginii (Alexandru Zub), conturată în prima carte, se răsfrânge în două destine poetice din aceeași generație, dar profund diferite. Grigore Vieru este sinteza poeziei românești basarabene tradiționale, dar cu deschideri profund originale spre actualitate/ modernitate. Victor Teleucă a încercat "să rupă zăgazurile paradigmei clasice cu articulațiile altui romantism, proiectat, conștient, către o nouă paradigmă culturală, cea postmodernist-transmodernă", spune pe coperta a patra a cărții autorul încercând să ne introducă în această temă pe care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la recunoașterea diversității "singularităților" tutelare ale literaturii române. Eminescu joacă, în opinia lui Theodor Codreanu, un rol analog cu cel al lui Rimbaud și Mallarmé în poezia franceză. "Pur și simplu este vorba la Eminescu de o altă direcție întru modernitate, ale cărei virtualități s-au regăsit la toți marii noștri scriitori din ultima sută de ani, ca semn al originalității unei culturi. E timpul să ne eliberăm de eroarea că românii îl "fetișizează" pe Eminescu dintr-un complex retardatar" (p.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care autorul volumului Eminescu incorect politic o apără legitim, sub multiple aspecte. În fața cosmopolitismului de conjunctură, dizolvant pentru valorile națiunilor, al exponenților noii ideologii, Theodor Codreanu și-a articulat repere proprii: "Națiunile ne spune el nu sunt creații artificiale ale modernității, de la romantism încoace, cum acreditează ideologii postmodernității. Posibilitățile de apariție ale diversității etno-lingvistice sunt arheale, în planul creator al logosului divin... Nu a cunoscut antichitatea sentimentul național? Dimpotrivă, patria a fost o valoare fundamentală a vechii Europe (și nu numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
însemnând imposibilitatea de existență a cosmopolitismului însuși" (p. 67). Spre lauda sa, Theodor Codreanu merge până la capăt cu explicitarea asumțiilor sale, preluând "contradicția" lui Hegel (p. 21) și, mai ales, viziunea lui Stefan Lupașcu (p. 17). El aspiră să depășească modernitatea printr-o viziune "transmodernă", apelând la "doctrina echilibrului între antiteze, a lui Ion Eliade Rădulescu, preluată și îmbogățită de Eminescu, apoi continuată în secolul al XX-lea, de Mircea Eliade și Stefan Lupașcu, creator nu atât al logicii dinamice a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Constantin CULBEȘAN "Cezar Ivănescu" 100 Marcel CRIHANĂ Theodor Codreanu: "Eseu despre Cezar Ivănescu" 102 Ion ROȘIORU O îndreptățită și necesară exegeză justițiară 104 CONTROVERSE EMINESCIENE, BUCUREȘTI, EDITURA VIITORUL ROMÂNESC, 2000 Ion Trif PLEȘA Theodor Codreanu: "Controverse eminesciene" 111 Ștefan MUNTEANU Modernitatea gândului eminescian 112 Viorel DINESCU De-a curmezișul 113 Adrian VOICA "Cartea lui Eminescu" 116 Constantin TRANDAFIR Eminescologie 118 Gheorghe LUPU "Controverse eminesciene" 120 Adrian COSTACHE Domnul profesor de la Huși 123 COMPLEXUL BACOVIAN, IAȘI, EDITURA JUNIMEA, 2002; COMPLEXUL BACOVIA, BUCUREȘTI-CHIȘINĂU
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
porții la porțile Orientului 253 Horia MUNTENUȘ Noua paradigmă a secolului XXI 256 Rodica MUREȘAN "...ism-ul" recent 260 Adrian Dinu RACHIERU Un "ideocritic" 262 Teodor VIDAM Despre transmodernism 265 Mircea DINUTZ "Transmodernismul", de Theodor Codreanu 268 Adrian LESENCIUC Despărțirea de modernitate 273 Amalia VOICU Transmodernismul sau viitorul recent al postmodernismului 280 Lucian GRUIA Theodor Codreanu "Transmodernismul" 283 NUMERE ÎN LABIRINT, I, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2007; II, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2008; III, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2009; IV, BUCUREȘTI, EDITURA
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Șarpe, Boa, Macac, Struț, nu sîntem porecle de soldați! Joi, 18 august, ora 7,15, la peronul gării Tîrgu Mureș, confuz în așteptare, întîrzierea a creat locurile, așa a ajuns interludiul naveta partea lucrativă a vieții de navetist iar pasivitatea modernității activitatea reală, întîrziere 55-60 de ani sub șapca echipei de fotbal "Juventus", bărbat serios, umbrelă, pantofii buni, servietă, Gheorgheni Deda Reghin spre Iernut Luduș Războieni, anunțul declanșează anticiparea, mulțimea la strunga traversărilor, redefinește probabilistic în lung de linie, necesitatea înțeleasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
înainte de solstițiul de iarnă, Roșiești căciulă pe fîntînă, Banca primeniri peste nivelul dotărilor, le arăt întîi locul, cercul marcat alb, cu punct în mijloc, acolo stai la semnalizat, urmezi linii de ghidaj pînă la clădire, militărie, lucrurile nu le mișcă modernitatea, care poate să fi rămas în urmă, într-un metod arhaic "Atenție! Gabarit redus" soliditatea în obiectul ghidaj și în pancarta lui scrisă, de urmărit "Logosul" lui Bogdan Baghiu, lansat pe 5 la BCU, la "Pogor" nu vrea să vină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
îi sună lui ă, cere traducerea și i-a trecut Barani pe toți Berbeceștii, să-ți îndrepți numele nu te mai lasă! sălcii, linia șoselei parc dendrologic, stejăriș, cercul magic împrejurul semincerului din capăt, mixtura cu codul silvic din căderea modernitatea, Lencăuți ieșire, camioane, au urcat transformatorul pe stîlp, "Tirex Petrol", Lituania, Polonia, Moldova Hanului dealuri peste Nistru, oglinda apei, vilele dace, rusism cu bolțile la cerdac, una singură cu lespezi drepte deasupra, Mirnenco Nistrul dungat strat granitic, Nistrul șoseluit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din nou la suprafață din subteranele conștiinței. Desigur, această argumentație primordialistă este iremediabil defectă, trădând dorința naționaliștilor de a naturaliza națiunea și identificarea națională. Una dintre cele mai solide concluzii la care au ajuns cercetările din științele sociale istorice este modernitatea națiunii și implicit și a reflectării acesteia în conștiința indivizilor sub forma identității și identificării naționale. Chiar dacă teza radical modernistă a caracterului inventat al națiunii (Gellner, 1983) a fost ulterior revizuită prin amendamentele introduse de A.D. Smith (1986) care a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
instituțional cu indivizi naționalizați. Identitatea națională este, așadar, produsul unui lung proces evolutiv, întins pe o perioadă ce poate cuprinde mai multe secole. Acest fapt se datorează unei duble cauze: în primul rând, în contra tezei inventării conștiinței naționale în plină modernitate, trebuie subliniat că identitatea națională evoluează treptat din identitatea etnică. Avem de-a face cu un proces progresiv de cristalizare a identității naționale, iar punctul exact al tranziției de la conștiința etnică la cea națională este dificil de localizat pe axa
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
arborează, ritualic și sfielnic, petiționarii față de mai marii lor imperiali pe care îi recunosc ca atare nu doar din capul locului, ci chiar pe vecie. În ciuda unei retrageri într-o formă anterioară, reprezentativă, a națiunii, Supplex-ul păstrează unele elemente de modernitate, pe care le integrează într-o structură de rezistență de natură tradițional-feudală. Pe de o parte, suplicanții revendică drepturi pentru întreaga românitate transilvăneană, pe care însă continuă să o conceapă stratificat, după modelul feudal al societății stărilor. Iată conținutul expres
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sistem constituțional ce consfințea stratificarea juridică a populațiilor, aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se face auzită în Suplica din 1791. Toate acestea fac din Suplica națiunii valahe transilvănene un document hibrid, pe ale cărei revendicări cu lustru de modernitate politică se răsfrângeau reflexe atitudinal-mentalitare de certă sorginte premodernă. În analiza lui L. Blaga, "osatura programului și a revendicărilor expuse în Supplex rămâne împărțirea feudală a societății în clase privilegiate, ce se bucurau de drepturi și imunități, și în masa
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sub titlul Abețedar pentru întrebuințarea și folosirea tinerimii ce învață în Școalele Normale, dar care, spre deosebire de cel elaborat de G. Pleșoianu, nu este infiltrat de duhul patriotismului național. În 1861 apar, la Sibiu, două abecedare care marchează finalizarea tranziției spre modernitatea didactică. Primul este semnat de Zaharia Boiu (Abțdariu pentru școlele populare române), este scris în litere de tranziție, apoi în caractere latine, cuprinzând următoarele părți: Vorbirea, Citirea, Scrierea, Aritmetica, Geografia, Istoria, Fizica, Istoria naturii, Cântarea și Desenul. Istoria, ca obiect
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
numeroase fire ideologice și conexiuni instrumentale, în sensul în care statul utilizează educația publică pentru a fasona o imagine a trecutului ca bază a identității colective pe care dorește să o promoveze. Cartografiind diferitele trasee istorice care au dus către modernitate, L. Greenfeld (1992) identifică trei tipuri-ideale de naționalism, care se configurează în spațiul ideologic definit de axa verticală individualism-colectivism și de axa orizontală civic-etnic. Schematic, cele trei formule clasice ale naționalismului se prezintă în felul următor: Tabel 2. Tipologia naționalismelor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
discrepanța majoră dintre forma juridică (Legea instrucțiunii publice adoptată la 1864) și fondul efectiv (rata înrolării de 6,9 la sută în 1870), devine cu atât mai inteligibilă lamentația maioresciană exprimată sub chipul "formelor fără fond" ca teorie sociologică a modernității românești. Dincolo de acest start fals, retoric, în durata lungă a procesului de construire a statului-națiune românesc, autoritățile politice s-au angajat cu consecvență progresivă în realizarea efectivă a sistemului național de educație. Tabel 8. Evoluția ratei de înregimentare a populației
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
romani. Prin trasarea acestei linii care conectează figurile eroice ale neamului, istoria românilor este vertebrată dinastic. O singură dinastie autohtonă, cea a basarabilor, ridicată din rândurile unei "caste nobilitare" dacice, a condus destinele neamului din cele mai vechi timpuri până în modernitate. Iată cum, prin ideea dinastică, a fost soluționată problema spinoasă a continuității politice românești de-a lungul mileniului negru (de la retragerea aureliană până la întemeierea Țării Românești). Hasdeu a împletit primele noduri ale firului dinastic românesc. El va fi continuat pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]