6,445 matches
-
a spus că suspectase ceva, managerul s-a înfuriat, și pe bună dreptate. De regulă, șefii nu agreează surprizele. Le displace în special să fie singura persoană luată pe nepregătite. Informează-ți șeful în legătură cu tot ceea ce se petrece, fără a omite aspectele neplăcute. Adesea evităm să le spunem șefilor lucrurile de genul acesta, deoarece ne facem griji în legătură cu modul în care vor reacționa. Cu toate acestea, reacția va fi mai degrabă pozitivă atunci cînd șeful este printre primii care iau la
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
domnule Belding! Bună ziua, doamnă Smith! Bună ziua... Julie!”. îi accentua mereu pronumele, iar acest lucru ajunsese să o enerveze la fel de mult. De ce a ales Julie să intre în acest conflict cu șeful? A avut sentimentul că nu era respectată, însă a omis să ia în calcul faptul că, dacă își înfruntă șeful în public, situația se poate agrava. Retrospectiv, luînd în considerare și deznodămîntul, Julie ar fi probabil de acord că nu era necesar să reacționeze vizavi de folosirea numelor de familie
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
le populau universul. Pentru aceste populații precreștine și creștine timpurii, lupta dintre bine și rău era echivalentă cu bătălia dintre eroi mitici și demoni sau dragoni. Lupta imaginară era narată din generație în generație de barzi, care, ocazional, adăugau sau omiteau părți narative potrivit imaginației sau memoriei, precum și în funcție de cerințele auditoriului. Narațiunea faptelor eroice (sub formă de poem epic sau baladă) avea probabil mai multe versiuni, din care s-au păstrat doar cele care au avut norocul să fie consemnate, la
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
poate oferi un indiciu important cu privire la strategia de cercetare cea mai potrivită. Amintiți-vă, de asemenea, de porțiunile semnificative de suprapunere a strategiilor, astfel Încât pentru unele Întrebări este posibil să apară Într-adevăr necesitatea luării unei decizii. În fine, nu omiteți faptul că ați putea fi predispuși spre urmarea unei anumite strategii, indiferent de Întrebarea de studiu. Dacă se Întâmplă acest lucru, asigurați-vă că ați formulat Întrebarea În așa fel Încât să fie În concordanță cu strategia pe care ați
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
sau a observației participative ca tehnici de colectare a datelor. Multe lucrări metodologice standard (vezi, de exemplu, cele de Kidder și Judd, 1986; Nachmias și Nachmias, 1992) tratează În realitate doar „munca de teren” ca tehnică de colectare a datelor, omițând orice altă discuție despre studiile de caz. Într-o abordare istorică de ansamblu a studiilor În gândirea metodologică americană, Jennifer Platt (1992a) explică motivele pentru care au fost văzute În acest fel. Autoarea depistează originile studiilor de caz În realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
al doilea rând, textele recente sunt mai ușor de localizat, dar alternativele de care dispuneți sunt mai complicate. Lucrările contemporane acoperă de obicei doar câteva dintre sursele de dovezi (de exemplu, interviurile individuale, interviurile pe grupuri-țintă și observațiile de teren), omițându-le pe altele (de exemplu, documentele și arhivele) și pierzând astfel caracterul variat al Întregii game existente. În plus, ele pot fi nepotrivite pentru nevoile dumneavoastră, deoarece deseori au orientări de disciplină sau tematice dominante, cum ar fi (a) cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ea pur descriptivă sau incluzând și explicații. Într-un asemenea raport, fiecare capitol sau secțiune va fi dedicat(ă) unui aspect separat, iar informația din cazurile individuale va fi dispersată În cuprinsul Întregului capitol. Folosind acest format, dacă nu este omisă cu totul (vezi caseta 37), informația care rezumă cazurile individuale poate fi oferită În texte scurte. CASETA 36 Un format Întrebare-răspuns: studii de caz fără textul tradițional Nu este nevoie ca dovezile studiului de caz să fie prezentate În forma
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
un alt exemplu, vezi și caseta 39). Dacă se folosește această structură, cercetătorul trebuie Într-adevăr să rezolve o altă problemă: un test de comprehensivitate. Astfel, deși ordinea capitolelor sau secțiunilor nu are importanță, Întregul are. Dacă anumite subiecte-cheie sunt omise, descrierea poate fi considerată incompletă. Un cercetător trebuie să cunoască o temă foarte bine - sau să dispună de modele de studii asemănătoare la care să recurgă - pentru a evita acest neajuns. În cazul În care un studiu prezintă o descriere
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Catolică se explică prin structura centralizată a acesteia, prin subordonarea ei față de Papa de la Roma și solidaritatea între comunitățile catolice din întreaga lume. Unirea cu Roma era catalogată de publicațiile comuniste drept „antinațională” și „antiistorică”, întrucât rupsese unitatea poporului român, omițându-se cu bună știință rolul pe care Biserica Unită l-a jucat în promovarea culturii naționale românești în Transilvania. Astfel, la 11 octombrie 1948, la Cluj, a fost convocat un congres destinat readucerii „uniților” în „sânul Bisericii Mamă”. Cu acest
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
la adulții de vârstă medie. Faptul că feocromocitomul este o patologie rar întâlnită, dar simptomele bolii sunt comune în populația generală, ridică un semn de întrebare și privind selecția subiecților care ar trebui incluși în screeningul acestei afecțiuni. Deoarece a omite diagnosticul de feocromocitom are consecințe marcante asupra evoluției pacientului, la momentul actual se consideră util ca practicienii să identifice simptomele variate și nespecifice ale bolii. Feocromocitomul a fost numit ,,marele mim” deoarece simulează o vastă gamă de afecțiuni. Clinicienii vor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
pentru loisir trebuie să compenseze carențele școlare ale anumitor medii profesionale și sociale. Cultura este un drept, în aceeași măsură ca și educația, locuința sau cetățenia. Integrare contra excludere O întreagă parte a sociologiei contemporane specializate în practicile culturale nu omite să demonstreze, bazându-se pe anchete, că există o integrare inegală a populațiilor. Punctul de vedere al exclușilor îi preocupă pe unii sociologi, care vor să-i alerteze pe responsabilii politici locali sau naționali. Practicile rămân prost repartizate, iar democratizarea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în mod spontan. Vitezele normale ale fluxului în venele periferice sunt foarte variate, de la mai puțin de 1cm/sec la peste 20 cm/sec. Vitezele spontane scad progresiv distal, deci semnalul spontan este mai puțin intens distal și poate fi omis dacă sunt utilizate transductoare cu frecvență de 4-5 MHz(4). Viteza fluxului și, implicit, amplitudinea semnalului Doppler sunt mai mici în venele superficiale și în ramurile venoase perforante (Pop et al., 2003, Badea et al., 2006). În condiții de repaus
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
unor detalii, elemente etc., pe baza premisei că sunt inaccesibile copilului (vârsta și dezvoltarea creierului, de fapt dezvoltarea structurilor abstracte ale gândirii, joacă aici un rol cheie). Poate că o problemă este modul în care, și nivelul până la care, se omit, rescriu, interpretează elementele de cunoaștere (stimulii); poate că echilibrul între stimularea supernormală și cea subnormală nu este întotdeauna realizat. Sau poate că mediul educațional (chiar și mediul de învățare) nu se poate reduce, fără prejudicii grave, la mediul de cunoaștere
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
elevi au fost deja victime ale furturilor, iar 4,7% au fost deja agresați în școală". În realitate, cercetătoarea se bazează pe cifrele referitoare la furt (de altfel, mult mai mici decât în Franța) fiindcă sunt cele mai ridicate, dar omite să spună că încăierările, insultele, agresiunile fizice împotriva adulților sunt net mai puțin răspândite: intenția agitatoare e evidentă. În public, cercetătoarea vorbește de "școala terorii" etc. Această intenție agitatoare este o manipulare cu scop clar: există atâta violență în școală
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
trebuie să influențeze aceste probleme de definire. Dar oare se cuvine să-l considerăm "delincvent" sau "violent" pe elevul care-și înjură un coleg? Aceasta ar fi, fără îndoială, o definiție excesivă. O definiție care se limitează la Codul penal omite și multe banalități din viața de zi cu zi a copiilor și a dascălilor, care pot avea însă, prin repetare, consecințe grave. Nu orice violență este delincventă. Să luăm un exemplu voit trivial și care ne poate face să zâmbim
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ori ignoră circumstanțele care produc problema (Bronfenbrenner, 1979). Pe de altă parte, această literatură este bazată în cea mai mare parte pe lucrări referitoare la țările cele mai dezvoltate de pe planetă, majoritatea studiilor fiind nord-americane, anglo-saxone și nord-europene, fără a omite Australia și, mai puțin frecvent, Japonia (Mojita, 2001). Ceea ce ne conduce la două întrebări pe care le vom examina succesiv: are școala un rol în construcția violenței în școală? Iar factorii de risc evidențiați în țările din Nord sunt explicativi
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și sunt exemple de realitate augmentată. Adoptarea acestei poziții nu înseamnă însă că virtualității, i se acordă doar această (unicăă accepție umană și că tehnologiile virtuale nu operează și ca metode de amputare a umanului. De asemenea, nu poate fi omis faptul că, în lumea virtualității umanul este mediat, suplimentat sau coroborat tehnologicului, în contexte fie existențiale, fie sociale. Dimpotrivă, ceea ce contribuie la maleabilitatea conceptului de virtual este acceptarea unei suite de înțelesuri și negocieri noționale, de intersecții semantice și de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
noi posibilități pentru conexiune rizomatică și pentru democrație și noi spații publice în rețea doar pentru femei, această descoperire înseamnă cel mai adesea neglijarea problemelor realității fizice și virtuale, de la corporatism la globalism, de la comercialism la rasism. Aceste probleme sunt omise în retorica utopică a feminismului digital, o retorică incapabilă să demonteze contextul electronic al legiferării politice, al normalizării sociale și al puterii economice. De pildă, Michaelson și Pohl (2001Ă analizează modul în care comunicarea prin e-mail neutralizează stereotipiile de gender
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cartea, iar dacă s-au strecurat unele inadvertențe, purtăm toată răspunderea și le cerem îngăduința să înțeleagă că, fără voie, se mai pot strecura și greșeli. Aparținătorilor și cunoștințelor unor persoane apărute în text, le cerem scuze dacă s-au omis unele fapte și, în același timp, calde mulțumiri pentru materialele, fotografiile și informațiile oferite. Această monografie nu ar fi putut vedea lumina tiparului fără onestul sprijin material primit din partea unor cetățeni de mare valoare ai urbei noastre; distinsului economist și
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
ale transplanturilor de organe de exemplu, sau în chirurgia cardiacă - poate le numim „urgențe programate” sau „urgențe condiționate”. Cei care se vor ocupa în viitor de istoria acestor probleme vor aborda poate, întreaga problematică a urgențelor chirurgicale. Nu trebuie desigur omis nici cealaltă arie a urgenței: urgența nechirurgicală, cea din medicina internă, cardiologie, neurologie, psihiatrie, pediatrie ș.a. De altfel, prima verigă, prima etapă a sistemului de asistență de urgență se adresează tuturor acestor domenii ale urgenței medico-chirurgicale. Sistemul 1-1-2 al Ambulanței
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Spitalul de neurochirurgie „Arsenie Bagdasar”, Spitalul Universitar de Urgență și Spitalul de Copii „Maria Sklodowska Curie” sunt spitale construite în această perioadă, iar Spitalul Floreasca, a beneficiat, în planul de stat 1966-1970, de o mare extindere modernă. Nu se poate omite nici faptul că acestei perioade îi corespunde înființarea unor importante instituții și centre medicale: Centrele sanitaro-antiepidemice (1951), Centrul dermato -venerologic (1951), Institutul experimental de geriatrie C. I. Parhon (1952) care în 1962 își schimbă denumirea în Institutul de geriatrie, Centrul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
reținut numai acei termeni care se bucură de largă circulație în naratologie termenii folosiți de naratologi cu preferințe teoretice sau metodologice diferite -, ca și unii pe care îi consider utili și care s-ar putea să capete popularitate; nu am omis termenii care nu mai sînt la modă, deși au fost cîndva. M-am concentrat asupra termenilor folosiți în legătură cu narațiunile verbale mai curînd decît cu cele non-verbale: cred că această prejudecată reflectă prejudecățile naratologiei înseși. M-am străduit să nu neglijez
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care se trec cu vederea unul sau mai mulți componenți din situația povestită, și nu doar un eveniment întîmplat. În Crima lui Roger Ackroyd, de exemplu, FOCALIZATORUL este și criminal, dar amănuntul pe care el îl știe foarte bine se omite din gîndurile sale pînă în ultima clipă așa că el rămîne un mister pentru cititori. ¶Genette 1980. parcurs generativ [generative trajectory]. Economia generală a părților componente dintr-o teorie semiotică, în terminologia greimasiană. Într-un parcurs generativ (parcours génératif), părțile componente
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la calcule. Dacă o demonstrație se poate face multiplicând două expresii șocante, spune-o așa și mergi mai departe; simplitatea logică a pașilor nu face neapărat calculele atractive sau informative pentru a fi efectuate. Legenda spune că Landau nu a omis niciun epsilon din prelegerile sale, și totuși prelegerile sale erau o sursă de inspirație dar asta este o excepție, nu regula. Dacă, într-o ocazie excepțională, hotărăști că un scurt calcul poate fi decisiv și clarificator, atunci folosește-l, dar
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
face posibilă interacțiunea dintre vorbitor și ascultători. Toate acele fețe din public pot fi revelatoare și de ajutor: îți pot arăta când este nevoie să încetinești ritmul, când să-l iuțești, dacă trebuie să explici ceva, sau e nevoie să omiți altceva. Pregătire Pregătirea unei prelegeri înseamnă să pregătești subiectele pe care le va conține aceasta, ordinea în care aceste subiecte vor fi prezentate, precum și legăturile dintre ele pe care consideri că merită să le menționezi; nu înseamnă că trebuie să
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]