7,850 matches
-
stridente. Interesante sunt și notele, comentariile marginale, unde, ca și într-o cuvântare funebră anexată tălmăcirii, G. face elogiul vieții patriarhale de familie, îndeamnă la cumpătare și la iubire de patrie, ajungând chiar să asemene vitejiile unor eroi din povestirile orientale cu faptele, la fel de minunate și vrednice de admirat, ale lui Mircea cel Bătrân în luptele cu sultanul Baiazid. Nu se cunosc alte traduceri ale cărturarului, care susținea totuși, prin 1832, că ar mai avea în manuscris, printre altele, tălmăciri din
GORJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
nu aseamăn, asemănând, să nu judec binele și răul și să nu pohtesc a-l face arătat compatrioților mei?”). Călătoria ajunge astfel un mod esențial de revelare a identității în dublu sens: țara și propriul eu. În greoaiele lui veșminte orientale, hotărât să vadă tot ce ar fi demn de văzut, mereu avid de înțelegere și învățătură, G. caută și găsește pretutindeni exemple, modele. Asemenea unui edil, observă iscoditor, spre luare aminte, parcurile, străzile, casele, mijloacele de transport, spitalele, școlile, teatrele
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
la Bacău, absolvind în 1963 Liceul „George Bacovia”. Începe studii superioare tehnice la Institutul Politehnic din Brașov, însă renunță după un an și devine, din toamna anului 1964, student al Universității din București, la Facultatea de Limbi Romanice, Clasice și Orientale, terminată în 1969 (specialitatea franceză - spaniolă). Este angajat la Radiodifuziunea Română, unde a îndeplinit, succesiv, diferite funcții; în anii ’70-’80 a lucrat în cadrul redacției emisiunilor pentru străinătate, legându-și numele - în calitate de francofon - și de funcționarea postului sezonier Radio-Vacanța, iar
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
săpate în blocurile de piatră ale drumurilor Histriei și ale Pompeiului de către roțile carelor antice; de la scara pisicii cățărată pe Pamir - Acoperișul lumii - și prin văile de gheață ale Himalaiei la străvechiul și enigmaticul drum al mătăsii presărat cu basme orientale și fire de borangic; de la calea de piatră care lega Ulpia Traiana de Porolissum, prin Apulum, Potaissa și Napoca, la autostrăzile de azi puse să străbată de-a lungul și de-a latul continentele Terrei - fiecare drum este o legendă
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
și vrea apoi să scrie. Globalizarea va continua să aibă avea fără Îndoială efectul de boom editorial, În primul rînd În limba ei, a globalizării, engleza, dar și În alte mari limbi ale culturii occidentale - franceza, italiana, germana, spaniola - sau orientale: araba, apoi japoneza, chineza. Se scrie deja În limbile vernaculare din Africa neagră, dar fără Îndoială că, destulă vreme de acum Încolo, cele mai traduse titluri din lume vor rămîne „Treziți-vă!” și „Turnul de veghe” - merită să le răsfoiți
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Îmbunătățirii activității companiei Aurore, el, și nu cei doi angajați - Valérie și Jean-Yves - prin organizarea unor excursii În scopuri libidinale. Utopia se năruie. Organizațiile islamiste de extremă pun capăt atît unui capitalism de aur - schimbul dintre banii vestici și arta orientală sau neagră a sexului - cît mai ales speranței de schimbare. Occidentalii vor fi siliți În continuare la nefericire, restul lumii, la sărăcie. Încecarea de detabuizare a discursului despre prostituție a prins. Un membru al „Asociației pritenilor lui Michel Houellebecq” Îmi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Națiunea”, cu un articol despre Sensul morții la Poe. Editorial a debutat abia în 1979, cu Norii, pentru care a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. I se vor mai acorda Premiul Uniunii Scriitorilor, în 1993, pentru traducerea volumului Povestiri orientale de Marguerite Yourcenar, și Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române pentru volumul VII din seria Opere de Mihai Eminescu. Personalitate care s-a ilustrat, cu rezultate excepționale, în mai multe domenii ale spiritului, C. este greu de receptat de exegeza românească
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
goluri nebănuite. Adresate „unor ființe ca noi, făcute și din semne, și din timp, destinate să-și instituie și să-și transtituie ființe”, Norii, Pasărea Phoenix (1986), Oglinzile (1993), În adâncile fântâni ale mării (1997) cultivă intens concentrarea și sugestia orientală a haiku-ului, cu sufletul risipit în lume: „Cerul acesta de toamnă pare năluca pădurilor moarte”; „Răcoarea de abis care ne vine din oglinzi”; „O, cât de dulce a fost ieri pustiul dimineții”. În Norii se contemplă alcătuirile efemere, mereu
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
1973; T. S. Eliot, Eseuri, București, 1974; Platon, Opere, II, București, 1976 (în colaborare), IV, București, 1983 (în colaborare), introd. trad. Platon, Opere, I-VII, București, 1976-1993 (în colaborare), Phaidon, București, 1994, Banchetul, introd. trad., București, 1995; Marguerite Yourcenar, Povestiri orientale, București, 1993, Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică, București, 1994, Creierul negru al lui Piranesi și alte eseuri, introd. trad., București, 1996; Plutarh, Vieți paralele. Demetrios și Antoniu, pref. trad., București, 1994; Imre Toth, Palimpsest, București, 1995; Adriano Tilgher, Viața
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
cărțile de istorie. Atunci când demersul este unul de antropogeografie sau de geografie politică per se, ca în lucrările lui Simion Mehedinți, de obicei va fi abordată din punct de vedere identitar problema „europenității” României sau, cea asemănătoare, a poziției frontierei orientale a României și a aproximativei suprapuneri a acesteia din urmă cu frontiera răsăriteană a Europei. Problema e mai mult una a obținerii de legitimitate ca fost, actual și viitor stat antemurale christianitatis - ca să folosim formula lui John Armstrong -, și nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
resurse financiare considerabile, cât și pe capacitățile lor de a activa rețele de influență. Termen împrumutat de la Daniel Barbu. Bibliografie Barbu, D. (1999). Republica absentă. București: Editura Nemira. De Waele, J.M. (2002). Partis politiques et démocratie en Europe centrale et orientale. Bruxelles: Editions de l’Université de Bruxelles. Pleșu, A. (1999). Intellectual Life under Dictatorship. În A. Tănăsescu (coord.). Ten Steps Closer to Romania. București: Fundația Culturală Română. Roger, A. (2002). Fascistes, communistes et paysans. Bruxelles: Editions de l’Université de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acestea se poate adăuga inabilitatea de a se conforma expectațiilor parentale. Se instalează ca urmare stări anxioase, depresive, de autoculpabilizare, dar și comportamente teatrale sau arogante, care pot prefigura trăsături de cluster C, mult estompate de nișa ecologică în societățile orientale, și de cluster B, cu precădere în cele occidentale (Kagan, 1994; Paris, 1997Ă. În cazul lor se confirmă o continuitate intergenerațională scăzută, coeziune socială scăzută, roluri sociale instabile și puțin definite (Millon, 2000; Paris, 1996Ă. Viața social-economică e dominată de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Grandea. D. Bolintineanu dă și scrieri de inspirație istorică: Moartea lui Miron Costin logofătul ș.a. Dionisie Pop Marțian tipărește în I. relatări privitoare la o călătorie de la Cernavodă la Constanța, prin teritoriul aflat sub administrație otomană; atent la trăsăturile specific orientale, el semnalează cu entuziasm prezența elementului românesc. O ilustrație bogată, variată, cu gravuri de cea mai bună calitate se adaugă articolelor, făcând din I. o publicație de bun nivel publicistic și literar. R.Z.
ILUSTRAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287534_a_288863]
-
Din 1945 frecventează cenaclul Sburătorul. Colaborează la revistele „Preocupări literare”, „Viața românească”, „Istru”, „Festival”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Tomis”, „Astra”, „Familia”, „Ateneu” ș.a. Este redactor la „România liberă” (1946-1948) și la „Flacăra” (1948-1949). Din 1966 călătorește mult pe mare, către destinații orientale și extrem-orientale. În același an participă ca traducător la Congresul internațional al iranologilor de la Teheran, iar în 1971, la sărbătorirea a 2500 de ani de existență a statului iranian. Traduce poezie persană și indiană, din Baudelaire, Verlaine, Poe și din
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
scurt episod conformist, versurile sale, de inspirație exclusiv marină sau dunăreană, mărturisesc pasiunea pentru meseria sa, cea de navigator. Orientul și marea sunt cele două filtre esențiale prin care este văzută lumea: Dobrogea este o „Persie mică”, nalbele sunt flori orientale, versurile din Barcagiul Barbălată poartă drept moto un gazel, marea are „ochi de pisică siameză”. Acuarelele dunărene sunt proiecții care și ele au inflexiuni orientale: „Dintr-un fildeș lucrat foarte proaspăt/ stârcul alb ia o gâză în cioc;/ ce subțire
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
filtre esențiale prin care este văzută lumea: Dobrogea este o „Persie mică”, nalbele sunt flori orientale, versurile din Barcagiul Barbălată poartă drept moto un gazel, marea are „ochi de pisică siameză”. Acuarelele dunărene sunt proiecții care și ele au inflexiuni orientale: „Dintr-un fildeș lucrat foarte proaspăt/ stârcul alb ia o gâză în cioc;/ ce subțire-i al smârcului oaspăt/despletindu-și penajul din coc!”; „Pe-o fragedă tipsie de smarald,/ un nufăr aburind în rouă, cald:/ ou despicat prin dur
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
aparține primelor cărți populare traduse în limba română, la începutul secolului al XVII-lea. Se cunosc cinci copii manuscrise (unele păstrate, altele doar semnalate), în care se reflectă cel puțin două traduceri făcute din slavonă. S-a presupus că originalul oriental al cărții ar descinde din celebra scriere Qalila și Dimna, dar în realitate este vorba de o lucrare independentă, cu o circulație de sine stătătoare, a aceluiași original sanscrit, după care a fost prelucrată și povestea învățatului Katayairun din culegerea
CELE DOUASPREZECE VISE IN TALCUIREA LUI MAMER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]
-
asconde și domnii vor fi pre comeți și popii no să vor conoște dein omeni proști, ce vor fi minciuni multe ier deriptate no va fi” etc. Toate narațiunile oglindesc acest motiv. Din cea inițială s-a păstrat doar schema orientală, înlăturându-se tot ceea ce era exotic în obiceiuri, în peisaj, în personaje. Accentul cade pe valoarea de înțelepciune arhaică, prin care răzbat ecouri ale moralei și teologiei creștine. Materialul narativ este organizat formal pe schema „întrebare și răspuns”, iar conținutul
CELE DOUASPREZECE VISE IN TALCUIREA LUI MAMER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]
-
nefericită. În primul volum, Lumini și umbre, dragostea este sinceră, dar de cele mai multe ori și problematică; bucuria și tristețea, elixirul și otrava sunt simultane. Întregul este caracterizat printr-un gest, exprimat într-un singur catren, amintind astfel de o structură orientală a poemului. Prin concizia și plasticitatea lor, multe dintre aceste versuri au devenit binecunoscute. În volumele Fluturi de noapte (1926) și Cântec de comoară (1931), tematica se referă într-o măsură mai mare la natură (anotimpurile de trecere, viețuitoarele mici
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
a fost structurată pe zece secțiuni: de la filosofie, filosofia istoriei și a culturii până la etnologie, istorie a religiilor, arheologie și morfologie a culturilor, de la literatură (poetică și critică) până la teologie, probleme religioase și probleme ecumenice, de la lingvistică, filologie indo-europeană și orientală până la drept, economie politică și probleme sociale, de la istorie, geografie și probleme demografice până la științe exacte și științe aplicate. Mai înainte însă ca aceste secțiuni să-și înscrie în programele lor de cercetare temele de bază ale simpozioanelor științifice, în
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
1991 este cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”. Și-a luat doctoratul în etnologie și antropologie culturală cu tema Simboluri hermetice în cultura tradițională românească. În 1980 efectuează un stagiu de specializare la Institutul de Studii Orientale din Romă, sub conducerea marelui orientalist Giuseppe Tucci. Debutează în „Revista de etnografie și folclor” (1979), cu studiul Balada „Șarpele” în elementele ei străvechi de cultură românească. În același an debutează și în poezie, cu Circuitul viselor în natură. După
CHIŢIMIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286216_a_287545]
-
participat la sesiuni și congrese naționale și internaționale. A fost lector la Institutul Pedagogic și la Universitatea din Timișoara (1965-1970). Între 1955 și 1957 a folosit pseudonimul Aldona Bielska. În afara a numeroase lucrări care urmăresc interferențele culturale sud-est europene și orientale, învățând limba polonă ca autodidact, C.-I. se remarcă prin numeroase traduceri din această limbă. Traduceri: Jan Kochanowski, Trenii, București, 1941 (în colaborare cu T. Gostynski); Ștefan Zeromski, Doctor Judym, București, 1958 (în colaborare cu Iulia Soare); Danuta Bienkowska, Pe
CIOCAN-IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286245_a_287574]
-
a cunoscutei cărți populare de origine babiloniană cu folclorul altor popoare, C., în acord cu Th. Reinach și E. Cosquin, o raportează la „fantezia naivă a primelor popoare”. El remarcă, pe de o parte, preluări din tezaurul folcloric al popoarelor orientale, iar pe de alta, semnalează, în variantele ei românești, pecetea oralității populare, apropierea de stilul oralității. Ediția Folclor vechi românesc (1990) aduce o importantă contribuție la cunoașterea unora dintre cele mai vechi atestări ale folclorului românesc, antologhează texte manuscrise inedite
CIUCHINDEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
sale au fost bine primite de critica de specialitate. A îngrijit antologia Antichitatea despre artele plastice (1971). C. se afirmă ca un bun cunoscător al metamorfozelor literare și conceptuale ale imaginii lui Alexandru cel Mare în literatura română, în comparație cu literaturile orientale și cu literaturile europene occidentale. A cercetat, de asemenea, prima versiune românească a Istoriilor lui Herodot. Are studii în domeniul retoricii literare, al poeticii și esteticii antice, medievale și moderne. Urmărește problema imitației creative (tractatio) în cadrul școlilor retoricii antice, precum și
CIZEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286290_a_287619]
-
mitice au luat numele unor sfinți creștini, altele nu au nici o relație cu creștinismul (Călușul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Țestelor, Dragobete, Drăgaica, Sânziana, Joimărița, Martinii, Berbecarii, Circovii, Ziua Lupului), fiind sau moștenite din substratul autohton, sau asimilate de la cultele greco-romane și orientale, sau reprezentând creații autohtone. Cele 950 de articole ale dicționarului definesc succint fenomenele, le precizează repartizarea geografică, iar prin trimiteri încrucișate facilitează perceperea relațiilor dintre obiceiuri. SCRIERI: Popasuri etnografice, București, 1981; Demografie și etnografie (în colaborare cu Vladimir Trebici), București
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]