6,167 matches
-
legile logicii la rangul de metode universale ale cunoașterii.A dezvoltat logica dialectică pe care a aplicat-o în construcția concepției generale despre lume. Gottlob Frege (1848-1925) Nevoile dezvoltării matematicii au cauzat problemele logicii matematice. Apariția geometriilor neuclidene și descoperirea paradoxelor teoriei mulțimilor, au pus problema legitimității folosirii anumitor procedee logice în procesul demonstrației matematice. Odată apărută din aceste condiții logica matematică a rezolvat cu mijloacele ei probleme matematice speciale care până atunci nu putuseră fi rezolvate pe vechile căi matematice
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
considerație cuantorii ca instrumente apte pentru exprimarea tuturor argumentelor care apar în limbajul natural. Bertrand Russell (1872-1970) Succesiunea lucrărilor de logică matematică ale acestui logician este următoarea: 1903, Londra ,Principles of mathematics, - ,Principiile matematicilor,- 1906, Paris ,Les paradoxes de la logique, - ,Paradoxurile logicii,) în Revue de Métaphysique et de Morale, 1908, ,Mathematical logic as based on the theory of types,-,Logica matematică bazată pe teroria tipurilor în ,American Journal of Mathematics, 1910-1913, Cambridge, ,Principia Mathematica, -,Principiile Matematice,- în colaborare cu A.N.
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
el fiind pornit cu câteva dificultăți inițiale. Problema antinomiilor. În dezvoltarea logicii și matematicii a apărut o serie de piedici paradoxale care au năruit atât fundamentele logicii cât și ale matematicii provocând neîncredere în matematică și logică.Acestea au fost paradoxele logico-matematice.Printre aceste contradicții cităm cele mai importante:1)paradoxul lui Burali-Forti 2)paradoxul lui Cantor 3)paradoxul lui Russell 4)paradoxul lui Richard 5)Paradoxul lui Zermelo-König 6) Paradoxul lui Berry 7)paradoxul lui Greeling-Nelson 9)paradoxul lui Skolem
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
dezvoltarea logicii și matematicii a apărut o serie de piedici paradoxale care au năruit atât fundamentele logicii cât și ale matematicii provocând neîncredere în matematică și logică.Acestea au fost paradoxele logico-matematice.Printre aceste contradicții cităm cele mai importante:1)paradoxul lui Burali-Forti 2)paradoxul lui Cantor 3)paradoxul lui Russell 4)paradoxul lui Richard 5)Paradoxul lui Zermelo-König 6) Paradoxul lui Berry 7)paradoxul lui Greeling-Nelson 9)paradoxul lui Skolem 10.paradoxul lui Gödel 10)paradoxul mincinosului.Pentru depășirea acestor
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
a apărut o serie de piedici paradoxale care au năruit atât fundamentele logicii cât și ale matematicii provocând neîncredere în matematică și logică.Acestea au fost paradoxele logico-matematice.Printre aceste contradicții cităm cele mai importante:1)paradoxul lui Burali-Forti 2)paradoxul lui Cantor 3)paradoxul lui Russell 4)paradoxul lui Richard 5)Paradoxul lui Zermelo-König 6) Paradoxul lui Berry 7)paradoxul lui Greeling-Nelson 9)paradoxul lui Skolem 10.paradoxul lui Gödel 10)paradoxul mincinosului.Pentru depășirea acestor pericole pentru logică și
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
de piedici paradoxale care au năruit atât fundamentele logicii cât și ale matematicii provocând neîncredere în matematică și logică.Acestea au fost paradoxele logico-matematice.Printre aceste contradicții cităm cele mai importante:1)paradoxul lui Burali-Forti 2)paradoxul lui Cantor 3)paradoxul lui Russell 4)paradoxul lui Richard 5)Paradoxul lui Zermelo-König 6) Paradoxul lui Berry 7)paradoxul lui Greeling-Nelson 9)paradoxul lui Skolem 10.paradoxul lui Gödel 10)paradoxul mincinosului.Pentru depășirea acestor pericole pentru logică și matematică au fost încercate
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
au năruit atât fundamentele logicii cât și ale matematicii provocând neîncredere în matematică și logică.Acestea au fost paradoxele logico-matematice.Printre aceste contradicții cităm cele mai importante:1)paradoxul lui Burali-Forti 2)paradoxul lui Cantor 3)paradoxul lui Russell 4)paradoxul lui Richard 5)Paradoxul lui Zermelo-König 6) Paradoxul lui Berry 7)paradoxul lui Greeling-Nelson 9)paradoxul lui Skolem 10.paradoxul lui Gödel 10)paradoxul mincinosului.Pentru depășirea acestor pericole pentru logică și matematică au fost încercate mai multe soluții, cea
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
logicii cât și ale matematicii provocând neîncredere în matematică și logică.Acestea au fost paradoxele logico-matematice.Printre aceste contradicții cităm cele mai importante:1)paradoxul lui Burali-Forti 2)paradoxul lui Cantor 3)paradoxul lui Russell 4)paradoxul lui Richard 5)Paradoxul lui Zermelo-König 6) Paradoxul lui Berry 7)paradoxul lui Greeling-Nelson 9)paradoxul lui Skolem 10.paradoxul lui Gödel 10)paradoxul mincinosului.Pentru depășirea acestor pericole pentru logică și matematică au fost încercate mai multe soluții, cea mai importantă fiind a
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
matematicii provocând neîncredere în matematică și logică.Acestea au fost paradoxele logico-matematice.Printre aceste contradicții cităm cele mai importante:1)paradoxul lui Burali-Forti 2)paradoxul lui Cantor 3)paradoxul lui Russell 4)paradoxul lui Richard 5)Paradoxul lui Zermelo-König 6) Paradoxul lui Berry 7)paradoxul lui Greeling-Nelson 9)paradoxul lui Skolem 10.paradoxul lui Gödel 10)paradoxul mincinosului.Pentru depășirea acestor pericole pentru logică și matematică au fost încercate mai multe soluții, cea mai importantă fiind a lui Bertrand Russell, teoria
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
matematică și logică.Acestea au fost paradoxele logico-matematice.Printre aceste contradicții cităm cele mai importante:1)paradoxul lui Burali-Forti 2)paradoxul lui Cantor 3)paradoxul lui Russell 4)paradoxul lui Richard 5)Paradoxul lui Zermelo-König 6) Paradoxul lui Berry 7)paradoxul lui Greeling-Nelson 9)paradoxul lui Skolem 10.paradoxul lui Gödel 10)paradoxul mincinosului.Pentru depășirea acestor pericole pentru logică și matematică au fost încercate mai multe soluții, cea mai importantă fiind a lui Bertrand Russell, teoria tipurilor.Problema antinomiilor logico-matematice
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
au fost paradoxele logico-matematice.Printre aceste contradicții cităm cele mai importante:1)paradoxul lui Burali-Forti 2)paradoxul lui Cantor 3)paradoxul lui Russell 4)paradoxul lui Richard 5)Paradoxul lui Zermelo-König 6) Paradoxul lui Berry 7)paradoxul lui Greeling-Nelson 9)paradoxul lui Skolem 10.paradoxul lui Gödel 10)paradoxul mincinosului.Pentru depășirea acestor pericole pentru logică și matematică au fost încercate mai multe soluții, cea mai importantă fiind a lui Bertrand Russell, teoria tipurilor.Problema antinomiilor logico-matematice este unul din obstacolele
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Printre aceste contradicții cităm cele mai importante:1)paradoxul lui Burali-Forti 2)paradoxul lui Cantor 3)paradoxul lui Russell 4)paradoxul lui Richard 5)Paradoxul lui Zermelo-König 6) Paradoxul lui Berry 7)paradoxul lui Greeling-Nelson 9)paradoxul lui Skolem 10.paradoxul lui Gödel 10)paradoxul mincinosului.Pentru depășirea acestor pericole pentru logică și matematică au fost încercate mai multe soluții, cea mai importantă fiind a lui Bertrand Russell, teoria tipurilor.Problema antinomiilor logico-matematice este unul din obstacolele cele mai mari în
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
cele mai importante:1)paradoxul lui Burali-Forti 2)paradoxul lui Cantor 3)paradoxul lui Russell 4)paradoxul lui Richard 5)Paradoxul lui Zermelo-König 6) Paradoxul lui Berry 7)paradoxul lui Greeling-Nelson 9)paradoxul lui Skolem 10.paradoxul lui Gödel 10)paradoxul mincinosului.Pentru depășirea acestor pericole pentru logică și matematică au fost încercate mai multe soluții, cea mai importantă fiind a lui Bertrand Russell, teoria tipurilor.Problema antinomiilor logico-matematice este unul din obstacolele cele mai mari în constituirea logicii ca știință
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
calculelor lor și aveau speranța de a întâlni semnale extraterestre în abundență. Carl Sagan folosea principiul pentru a sugera că "pot exista un milion de civilizații în Calea Lactee". Sumând lipsa de rezultate a acestor căutări și alte dovezi, suporterii teoriei Paradoxul lui Fermi afirmă că principiul mediocrității este greșit. Lipsa contactelor la nivel galactic este interpretată prin sărăcia unor inteligențe umanoide și nu ca o lipsa de planete similare cu Terra, deși ambii factori fac parte din calculul probabilistic. A nega
Principiul mediocrității () [Corola-website/Science/317173_a_318502]
-
debutat cu poezii în ziarul raional « Calea spre comunism » din Cahul (1956). A publicat poezii în reviste precum “Literatura și arta”, “Limba română”, “Viața satului”, “Patria tânără” (Chișinău), “Glasul națiunii” (București-Chișinău), “Arcașul” (Cernăuți), “Contemporanul - Ideea europeană”, “Revista română”, “Pro Saeculum”, “Paradox”, “Dacia literară”, “Oglinda literară” etc. Poezii ale autorului au fost introduce în antologiile: “Eterna iubire” (1999), “Iubirea de metaforă” (2000), “Sonetul românesc” (în curs de apariție) etc. Despre poezia autorului au scris : Mihai Cimpoi, Gheorghe Vodă, Anatol Ciocanu, Ion Ciocanu
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
ROMCON. Începând cu 1982 și până în prezent a publicat zeci de povestiri și schițe în volume colective, reviste și almanahuri. Între reviste care i-au publicat operele se numără "Știință și tehnică", CPSF Anticipația, Almanahul Anticipația, Jurnalul SF, Orion, Helion, Paradox, Vatra, Quasar etc. Grafician ocazional, a realizat coperțile volumului propriu "Marilyn Monroe pe o curbă închisă" și a cărții "Bug Jack Barron" de Norman Spinrad (în traducerea lui Mihai Dan Pavelescu și Cristian Tudor Popescu). A obținut mai bine de
Dănuț Ungureanu (ziarist) () [Corola-website/Science/318240_a_319569]
-
se întoarcă la ceea ce l-a făcut atât de revigorant”. Criticul Luke Davies al "The Monthly" a împărtășit aceeași opinie cu Lowry în ceea ce privește lungimea filmului: „totul se mișcă forțat, cu viteza unui episod de jumătate de oră. Și aici este paradoxul: filmul pare să fie o înlănțuire de trei episoade. Suntem la un cinematograf, și ne așteptăm la ceva grandios.” O altă opinie a sa a fost că „în istoria Simpsonilor, acest film va fi văzut mai mult ca o ciudățenie
Familia Simpson: Filmul () [Corola-website/Science/318992_a_320321]
-
este umbra noastră. Science-fiction românesc din ultimele două decenii, antologie comentată de ~, Cluj-Napoca, 1991; Twelve of the Best Romanian SF Stories, selected and introduced by ~, Timișoara, 1995; O cheie pentru science-fiction, Cluj-Napoca, 2004; idem, ediția a II-a, Cluj-Napoca, 2010; Paradoxurile timpului în science-fiction, Cluj-Napoca, 2006; Scriitori români de science-fiction, Cluj-Napoca, 2008; Teoria pierde omenia - Theory Kills Sympathy, Cluj-Napoca, 2009.
Cornel Robu () [Corola-website/Science/319315_a_320644]
-
fi sigur că Leopold s-a întors în vremea sa, nu pentru că era îngrijorat pentru inventarea lifturilor, ci din cauză că Leopold era stră-stră-bunicul său (și din cauză că Stuart nu va exista dacă Leopold nu se întoarce în vremea sa datorită ideeii de paradoxul bunicului). Această situație nu a fost menționată în forma finală pentru că astfel, Kate, fosta prietenă a lui Stuart ar fi stră-stră-bunica lui. O scenă ștearsă de pe DVD-ul distribuit arată că Stuart și Kate își dau seama de acest lucru
Kate și Leopold () [Corola-website/Science/316579_a_317908]
-
este un paradox ipotetic al călătoriei în timp, fiind prima dată descris de către scriitorul de ficțiune René Barjavel în cartea sa din 1943, " Le Voyageur Imprudent" (română: "Călătorul imprudent"). Paradoxul presupune ipostaza în care un om călătorește înapoi în timp și își ucide
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
este un paradox ipotetic al călătoriei în timp, fiind prima dată descris de către scriitorul de ficțiune René Barjavel în cartea sa din 1943, " Le Voyageur Imprudent" (română: "Călătorul imprudent"). Paradoxul presupune ipostaza în care un om călătorește înapoi în timp și își ucide bunicul biologic, înainte ca acesta din urmă să o întâlnească pe bunica omului călător. Ca rezultat, unul din părinții călătorului (și prin extensie, călătorul însuși) nu va
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
timp, ceea ce la rândul său implică bunicul fiind încă în viață, iar călătorul reușind a fi conceput, permițându-i să se întoarcă în timp ca să își ucidă bunicul. Astfel, fiecare posibilitate pare să implice propria sa negare, un tip de paradox logic. Un paradox echivalent este cunoscut (în filozofie) ca „autoinfanticid” - asta fiind mersul înapoi în timp și uciderea propriei persoane când încă era bebeluș - deși când acest cuvânt a fost inițial publicat într-un ziar de Paul Horwich, el a
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
rândul său implică bunicul fiind încă în viață, iar călătorul reușind a fi conceput, permițându-i să se întoarcă în timp ca să își ucidă bunicul. Astfel, fiecare posibilitate pare să implice propria sa negare, un tip de paradox logic. Un paradox echivalent este cunoscut (în filozofie) ca „autoinfanticid” - asta fiind mersul înapoi în timp și uciderea propriei persoane când încă era bebeluș - deși când acest cuvânt a fost inițial publicat într-un ziar de Paul Horwich, el a folosit forma „autofanticid
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
când acest cuvânt a fost inițial publicat într-un ziar de Paul Horwich, el a folosit forma „autofanticid”. a fost folosit ca argument pentru imposibilitatea călătoriei înapoi în timp. Totuși, au fost propuse un număr de căi posibile pentru evitarea paradoxului, precum ideea cum că axa timpului este fixă și nu poate fi schimbată, sau că acel călător va ajunge într-un timp paralel, în timp ce acela în care a fost născut rămâne independent. Principiul autoconsistenței al lui Novikov ("") presupune un mod
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]
-
este fixă și nu poate fi schimbată, sau că acel călător va ajunge într-un timp paralel, în timp ce acela în care a fost născut rămâne independent. Principiul autoconsistenței al lui Novikov ("") presupune un mod de călătorie în timp fără pericolul paradoxurilor. Conform acestei ipoteze, singurele cronologii posibile sunt cele care sunt în întregime auto-consistente, astfel încât orice lucru făcut de călător în trecut trebuie să fi fost parte din istorie în tot acest timp, iar călătorul nu poate face nimic pentru a
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]