7,468 matches
-
somn în orice dimineață./ Iubirea noastră-i va să zică/Precum e verdele-n urzică;/Precum un ceai de izmă creață/Sau o cafea expreso, mică. Sanda Nicucie, Vrăjitor pe viață. Remarcabil stilul ironic și ritmul adecvat situației al acestei foarte prolifice poete care reușește totuși să nu facă nici un rabat de la calitate. Spune-mi că-s grădină-nmiresmată,/ Pomul vieții vesel fremătând,/ Versul plin de dor, o nestemată,/ Curcubeu în zare tremurând. Doinița Nistor, Spune. Un crâmpei din confesiunea unei poete născute
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
prolifice poete care reușește totuși să nu facă nici un rabat de la calitate. Spune-mi că-s grădină-nmiresmată,/ Pomul vieții vesel fremătând,/ Versul plin de dor, o nestemată,/ Curcubeu în zare tremurând. Doinița Nistor, Spune. Un crâmpei din confesiunea unei poete născute la împreunarea apelor marelui fluviu cu farmecul straniu al bărăganului. Dar și un destin marcat, fără îndoială, de tristele melopei ale ierburilor uscate înainte de vreme. Eu, genele îmi plec spre verdele din frunză,/ Iar cerul meu albastru-l amestec
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
melopei ale ierburilor uscate înainte de vreme. Eu, genele îmi plec spre verdele din frunză,/ Iar cerul meu albastru-l amestec pe o pânză;/în amalgam de temeri și neștiute taine/ Culorile din vise mi-s prețioase haine. Violetta Petre, Timiditate. Poetă binecunoscută răsfoitorilor de site-uri literare, cu rădăcini în stirpea lui Ovidius și cu trainice afinități în inima culturală moldavă, Violleta Petre s-a impus ca o prezență bine definită în peisajul cultural al deceniilor postdecemdriste. Ce să mai zic
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
De fapt chiria i-o plăteau chiar părinții pe care, cu multă discreție, Ovidiu îi vizita în fiecare lună. Adesea ne întruneam în subsolul lui. La aceste întîlniri participa și un redactor însoțit de o tînără; ne-o prezentase drept poetă și logodnică a sa. Fără să citească nimic, era slabă ca un stîrv. N-am văzut-o niciodată zîmbind, consuma doar cu repeziciune tot ce se punea pe masă; nu știu din care pricină, avea aerul că ne supraveghează. La
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
și Natalia Camilar (n. Motrici), țărani. A urmat școala populară din comuna natală și Liceul ʺștefan cel Mareʺ din Suceava. Debut în 1929, cu versuri, î n ʺMoldova literarăʺ, revista Societății Literare ʺTinerimeaʺ din Mih ăileni. A fost căsătorit cu poeta Magda Isanos. A fost poet, prozator și traducător. Din opera sa cităm: Chemarea cumpenelor, versuri, 1937, București, Cordun, roman, 1942, București, Prăpădul Solobodei, roman, 1943, Iași, Avizuha, povestiri, 1945, București, Turmele, roman, 1946, București, Focurile, dramă, în colaborare cu Magda
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mamă, vei rămâne așa, Totdeauna, lumină, în cartea mea. Otilia Cazimir (n. 12 februarie 1894, Cotu Vameș, județul Neam ț ‐ d. 8 iunie 1967, Iași) „Lirica Otiliei Cazimir are atributele specific e unei feminități delicate. E suavă, plastică și colorată. Poeta e captivată de teme legate de viața sentimentală (iubirea stă pe primul pl an). Constantin Cioraga Din prefață la „Poezii” 1928‐1963, Editura pentru literatură 1964 BIOGRAFIE Măicuța lui fusese dulce și frumoasă. Stăteau la margine de târg - o casă
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Nicolau, Burghelea, Constant inescu ‐ Iași, Vântu, Ivașcu, G.G. Ursu, Bagdasar, Nițulescu Aurel, Sârbii, Dobrovici, Brukner, și câți alții. Chiar la ora actuală să știi că ginecologia și chirurghia din București și Iași e condusă tot de bârlădeni. ‐ Ce zici? ‐ făcu poeta copiilor uitându‐ se mândră către mine. Ce să mai zic! coană Otilica, fac și eu mirat, văd că sunteți la curent cu toate. ‐ Păi și credeai? Noi poeții nu suntem cu capul în nori, ci cu ochii, cu sufletul, cu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
rămâi cu bine! Senin la cuget, pregătit demult, Aștept în pace marele tumult, și răzvrătirea morților din mine. (Din volumul Vis și căutare, Editura „Cartea Româneascăʺ) Ecaterina Pitiș PITIȘ Ecaterina, n. 1 dec. 1882, Brașov ‐ m. 14 ian. 1963, Brașov. Poetă. Fiica avocatului Nicolae Pitiș și a Reveicăi (n. Din). Participantă activă la viața cultural‐ literară brașoveană, P. a colaborat la Brașovul literar și artistic, Convorbiri literare, Țara Bârsei, Sămănătorul (1905‐1907), Luceafărul, Neamul românesc literar, Ramuri, Gazeta Transilvaniei, Gândirea, Cele
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
scot din podul casei bicicleta cu care te‐ a furat, cândva, din horă, tata. (Publicată în suplimentul ziarului „Orizont”, 1 970, republicată în revista „Povestea vorbei” nr.2, iulie 2007) Veronica Porumbacu (n. 24 X 1921 - d. 4 III 1977) Poetă, prozatoare și traducătoare. Studii de filozofie la București. Volume: „Diminețile simple”(1961), „ Memoria cuvintelor (1963), „Întoarcerea din Cythera (1966), „Porți le” (1968), Mineralia (1970), „Cerc” (1971), „Voce” (1974), „Voce și val” (1976). A fost o prolifică creatoare de literatură pentru
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
să o iau de la capăt. Când eu mă trezesc, lumea din oglină adoarme... Somn bun, umbre sfinte... Oglinda mea, vă așteaptă mereu să vă scăldați în apa viselor sale. ... Despre orbi și păpuși,despre destine și alte nostalgii Cunoscută ca poetă , îndeosebi pe site-urile de specialiate, Dorina Neculce își face prin volumul „Dacă aș putea străbate timpul” debutul în proză. Constatăm, încă de la primele rânduri, că, fără a trece cu totul în umbră poetul, autoarea noastră probează nu doar calități
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
de parcă dezastrul însemna eliberare, nu se mai puteau întoarce la coliviile sfărâmate, forțați să se regăsească, în sfârșit, nemaiavând adăposturi, lipsiți de ocrotirea și de îngrădirea zidurilor, nomazi și liberi, în necunoscutul nopții pre noi nouă redă-ne. „Aici stătea poeta aceea micuță și energică“, arătă bătrânul spre o clădire înaltă, în ruine. „Am fost coleg de barou cu taică-su. Și uite, aici, era parfumeria. S-a dus, praful s-a ales“. Porniseră din Sfântul Ion Nou, ajunseră la Universitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
schimbăm lumea, nu doar ca să ne umplem burta. Mă enervează. Țărăncile se uită de la una la alta - nu știu ce să-i răspundă. Le intimidează. O întreb pe femeie cum o cheamă. Fairlynn, răspunde ea. Mi-a fost pus acest nume după poeta antică Li, Reflecție Pură. Ai auzit de opera ei? Superbe versuri! Ce ești? o întreabă tinerele țărănci pe Fairlynn. Poetă. Ce e o poetă? Ce e o poezie? După ce explicația le este oferită, Sesame tot nu pricepe. Fairlynn îi aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
întreb pe femeie cum o cheamă. Fairlynn, răspunde ea. Mi-a fost pus acest nume după poeta antică Li, Reflecție Pură. Ai auzit de opera ei? Superbe versuri! Ce ești? o întreabă tinerele țărănci pe Fairlynn. Poetă. Ce e o poetă? Ce e o poezie? După ce explicația le este oferită, Sesame tot nu pricepe. Fairlynn îi aruncă o carte. De ce nu te servești, ca să afli singură? Nu știu să citesc, zice Sesame pe un ton de scuză. Tu de ce te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
de pierdut, Îți permiți să pierzi - ai de unde... Când am auzit Întâia oară acest raționament nu l-am Înțeles, iar tata nu s-a ostenit să mi-l explice. Ceva am pătruns mult mai târziu, când am aflat că o poetă ajunsă la Paris declarase că preferă să moară de foame, să cerșească În metrou - decât să lucreze „cu mâinile”... «Fată dragă», Încercase doamna X, «ân primii ani de exil toți am dus-o greu - doamna cutare a lucrat ca femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
un spital, domnișoara cutare a fost vânzătoare, bătrâna doamnă cutare plimba câini, eu Însămi am făcut ani de zile pe femeia de menaj - și nu mi-a căzut, ca să spun așa, blazonul... » «Cum să cadă blazonul de unde este?», a replicat poeta. Doamna X, neînțelegând, Îi ceruse să explice. Poeta: «Simplu: și doamna cutare și domnișoara cutărescu și bătrâna doamnă cutăreanu - și Dvs., doamnă, sunteți doamne, vă permiteți să faceți pe servitoarele. Eu sunt țărancă: nu-mi permit să lucrez, În exil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
doamnă cutare plimba câini, eu Însămi am făcut ani de zile pe femeia de menaj - și nu mi-a căzut, ca să spun așa, blazonul... » «Cum să cadă blazonul de unde este?», a replicat poeta. Doamna X, neînțelegând, Îi ceruse să explice. Poeta: «Simplu: și doamna cutare și domnișoara cutărescu și bătrâna doamnă cutăreanu - și Dvs., doamnă, sunteți doamne, vă permiteți să faceți pe servitoarele. Eu sunt țărancă: nu-mi permit să lucrez, În exil, cu mâinile... » ȘCOALA Într-adevăr, tata abia Începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
insectă din ordinal Mantodea, celebră mai ales pentru că femela devorează masculul În timpul Împerecherii. Dorothy Parker ( HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/1893" \o "1893" 1893 - HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/1967" \o "1967" 1967) a fost o actriță și poetă americană, cunoscută pentru vorbele de duh sarcastice și bancurile sale, ca și pentru critica adusă vieții urbane din secolul al XX-lea. RĂsti este un fel de mîncare elvețian, odinioară consumat de țăranii din cantonul Berna, la micul dejun. Constînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cei aproape douăzeci de poeți care-și așteptau rândul, unii se dau chiar doi pași Înapoi, dispărând apoi pe nesimțite. Doar o femeie iese din rând și se apropie cu pas sigur. Întrebat din priviri de Omar, cadiul șoptește: — O poetă din Buhara, cere să i se spună Djahane. Djahane, ca lumea largă. Este o tânără văduvă cu dragoste nestatornice. Tonul este dezaprobator, dar nu face decât să stârnească și mai mult interesul lui Omar, a cărui privire nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
să vâre monedele, una câte una, În gură, În vreme ce asistența numără cu glas tare. Atunci când Djahane Își Înăbușă un sughiț, gata să se Înece, Întreaga curte, În frunte cu monarhul, izbucnește Într-un râs sincer. Cămărașul i-a făcut semn poetei să se Întoarcă la locul ei; s-au numărat patruzeci și șase de dinari. Numai Khayyam nu râde. Cu privirea pironită asupra lui Djahane, caută să Înțeleagă sentimentul pe care-l Încearcă În privința ei; poezia Îi este atât de pură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
unicul meu vis, unica ambiție este aceea de a avea, Într-o zi, un observator, cu o grădină de trandafiri, și de a privi la nesfârșit cerul, cu o cupă În mână și o femeie frumoasă alături. — Frumoasă asemenea acestei poete? rânjește Abu Taher. Omar n-o mai are decât pe ea În gând, dar tace. Se teme că și cea mai neînsemnată vorbă pe care ar scăpa l-ar putea trăda. Simțindu-se oarecum frivol, cadiul schimbă tonul și subiectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
poezia ei s-ar fi putut să-ți placă, Îndrăzneala ei ți-a aprins sângele. Cu toate acestea, În fața aurului atitudinile voastre erau diferite. Ea s-a ghiftuit cu ceea ce pe tine te-a dezgustat. S-a purtat ca o poetă de curte, tu te-ai comportat ca un Înțelept. I-ai mai vorbit de atunci despre asta? Răspunsul este nu și, chiar dacă Omar nu spune nimic, Abu Taher l-a Înțeles cum nu se poate mai bine. Acesta din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Y, temperament excepțional de narator, premiul Petruzzellis della Gattina 1980, dar și un astru al științei medicale. Câți ani ai predat, domnule profesor? Ei, alte vremuri, pe-atunci cred și eu că studiile erau un lucru serios. Și distinsa noastră poetă, duduia Odolinda Mezzofanti Sassabetti, autoarea volumului Palpituri caste, l-ați citit, bineînțeles”. Belbo Îmi mărturisi că se Întrebase multă vreme de ce toți ASP-ii de sex feminin semnau cu două nume de familie, Lauretta Solimeni Calcanti, Dora Ardenzi Fiamma, Carolina Pastorelli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Evenimentul e oarecum singular, iar zona aceasta e potrivită pentru rit”. „De ce?” Întrebă Garamond. „Pentru că unele locuri sunt mai magice decât altele”. „Dar ce sunt ele... În viața de toate zilele?” mai Întrebă Garamond. „Persoane obișnuite. Dactilografe, funcționare la asigurări, poete. Persoane pe care le-ai putea Întâlni mâine fără să le recunoști”. Acum Întrezăream o mică mulțime care se Îndrepta În grabă spre mijlocul rariștii. Am Înțeles că luminile reci pe care le văzuserăm erau niște lămpașe mici pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de vreo lună să se mute, tărăgănând numai din cauza tânărului Herdelea, descoperiră în aceeași stradă o locuință potrivită. Când îl duse să-i vază noul domiciliu, preotul Belciug îi zise: ― Bine c-ai scăpat de-acolo unde ai fost, dragă poete! Că mie nu mi-a plăcut deloc doamna ceea bătrână și pictată ca o teatralistă, care tot cânta și trăgea cu ochiul și se răsucea, de parcă zbiera după amor... De muieri d-astea să te ferești, că trebuie să fie
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de aceea e atât de încrezută, reflectam eu. ― Scrie poeme filozofice, care îi plac foarte mult lui Tagore, adaogă, observîndu-mă. ― Da? (Mă prefăcui cât mai indiferent.) Când coboram scările, o întîlnii pe Maitreyi ieșind din bibliotecă. ― Nu știam că ești poetă, vorbii cu un ton pe care îi voiam ironic. Se roși și se rezemă de zid. Începea să mă supere sensibilitatea aceasta bolnăvicioasă. ― La urma urmelor, nu e nimic rău dacă scrii versuri, adăogai. Totul e să le scrii frumoase
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]