21,807 matches
-
o concentrare a temelor. De altfel, unitatea structurală i-o dă și regia punerii în pagină, poemele neavând titluri, primului vers atribuindu-se și încărcătura textuală nominală, deși el intră în fluxul rostirii. Autoarea își conservă feminitatea și modernitatea, limbajul poetic, în confesiunile lirice ale Melaniei Cuc, străin de inerții și mode, părând mai degrabă al unei scriituri din ultimele valuri poetice. Fără agresivitatea și vulgaritatea multor astfel de autori, ci cu eleganța și siguranța valorilor consacrate. Confesiunea dulce-amară, în acumulări
CRONICA LA AUTOPRTRET de MELANIA CUC în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366720_a_368049]
-
atribuindu-se și încărcătura textuală nominală, deși el intră în fluxul rostirii. Autoarea își conservă feminitatea și modernitatea, limbajul poetic, în confesiunile lirice ale Melaniei Cuc, străin de inerții și mode, părând mai degrabă al unei scriituri din ultimele valuri poetice. Fără agresivitatea și vulgaritatea multor astfel de autori, ci cu eleganța și siguranța valorilor consacrate. Confesiunea dulce-amară, în acumulări de bulgăre de zăpadă în rostogolire, conturează "Autoportretul" pe care și l-a impus, fără menajamente, fără restricții, fără farduri inutile
CRONICA LA AUTOPRTRET de MELANIA CUC în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366720_a_368049]
-
fuste veștejite Și parc-ar fi avut și copite. Venea din cimitir Ca o momâie ... Ce să vezi? Putoarea cu brățară Era muiere doar pe din-afară Că pe sub poale Avea, ca omul, de toate, și două pistoale. Grație aceluiași magnetism poetic pe care-l exercită și ei, țiganii, sunt reconsiderați. Obârșia bulibașei, Regele Burtea, se pierde în abisul timpului și al universului: El a venit cu șirul lui de care Și armăsari din zarea cea mare. Călătoria migratoare a șetrarilor parcă
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
acordat deopotriva credinței și culturii, au dat crucile jos, au văruit temeinic, au ctitorit un lagăr, iar lui Iisus înviat, zugrăvit pe peretele catapetesmei, i-au tras un glonț în frunte. “La Mănăstârca a crescut pustiul”, oftează, nu fără instinct poetic, Părintele Bejan. Și într-adevăr, citind, înțelegi că sub bagheta comunistă, orchestra de prizonieri (cu componență internațională, de la nemți până la spanioli) nu poate cânta decât pe trei note, din gama cea mai de jos, mărci ale pustiului și absurdului: Frigul
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
pentru că, lăuntric, „cugetul te îndeamnă la profundă meditație față de cele citite”. Cum aș putea să răsfoiesc mai departe cartea Tihna pelerinului fără să mă opresc, cu deosebită plăcere, la cele 101 POEME ale scriitoarei de mare talent și aleasă respirație poetică, doamna Victoria Milescu. „Într-un cadru specific întâmpinării Sfintelor Sărbători de iarnă” și, parcă... „sub privirile blajine ale Maicii Domnului și Mântuitorului, mânuitorii cuvântului scris s-au adunat la Muzeul Municipiului București să se bucure de încă o carte a
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
și profesorilor. Nici tu, nici eu, nici un poet nu știm ce este poezia. Este aici: privește! Îi țin focul în mâinile mele. Îl înțeleg și lucrez cu el perfect, dar nu pot vorbi despre el fără literatură. Înțeleg toate artele poetice; aș putea să vorbesc despre ele dacă nu mi-aș schimba părerea din cinci în cinci minute...” (FEDERICO GARCÍA LORCA) Mi-a venit în minte această definiție surprinzătoare a poeziei, printre multe altele, citind cărțile poetului Theodor Răpan, de la Hohotul
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
de la Cântec înțelepciunea Cuvântului./ Datoria mea e să vă reamintesc că trăiesc dimpreună/ fiecare literă,/ să vă citez pe-nserate/ la tribunalul speranței/ și să vă invit,/ odată cu îngândurarea,/ la marele dans/ ce tulbură melancolia pietrei...” Intuirea rosturilor cunoașterii, filtrate, desigur, poetic, dobândește sensuri profunde, complexe, în scrisa lui Theodor Răpan, relevând raporturile ascunse pe care le au lucrurile și stările în ordinea realului sau a sublimului. Chiar și celor mai abstracte categorii ale existenței, acesta le găsește corespondențe directe, sensibile. Volumul
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
alfabet al tăcerii ... „Veți fi cu toții umbra Cuvântului!” [...] „Mai singur decât sunt/ e doar Cuvântul!” [...] „Ce crimă perfectă sunt toți trandafirii!” Schimbarea la față (2001) este volumul care marchează încheierea primei etape a creației poetului, „ajuns la o anumită decantare poetică”, după cum el însuși mărturisește în textul de deschidere. În structura compozițională a cărții distingem următoarele cicluri: Elegii vieneze, Condamnat la mirare, Hemograme, Alfabetul tăcerii și Tentația schimbului de anotimp. Noutatea o aduce ciclul de„elegii vieneze”, scrise între 1997-2000. Încărcătura
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
pe care aștrii le dețin. De aceea, omul și-a subordonat destinul stelelor, determinându-se pe sine ca efect al pozițiilor pe care acestea le ocupă pe cer. Raportând legenda la arhitectura cărții, se poate ajunge la concluzia că lumea poetică este, de fapt, un macrocosmos de relatări succesive de poeme, poeții grupându-se după anumite criterii, așa cum și zodiile se clasifică. Fiecare simbol, semnificație, fiecare rimă sau metaforă este, de fapt, un indiciu al destinului pe care poetul deținător îl
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
criteriu al apartenenței la un anumit curent! Nu! Poetul demonstrează, astfel, că poezia există și respiră frumos dincolo de barierele conformismului, dincolo de convențiile raționale. Abandonând toate aceste lucruri, poezia devine pură libertate, pătrundere în noi înșine și depășire a imediatului. Motivul poetic se construiește ca un dialog: mai întâi, se citează textul ce îl declanșează, apoi, se dă răspunsul. De cele mai multe ori, se remarcă vocativele care creează reuniunea dintre opere, interacțiunea lor. Replica se naște dintr-o necesitate de a imagina și
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
la nivel emoțional, cât și intelectual. Poeziile deja consacrate devin, acum, provocările unor poeme sublime, originale. Cei 144 de poeți ai „zodiilor lirice”, toți universali, sunt prezenți în carte în sistem reflex! În chip firesc, propun denumirea acestei specii lirice poetice postmoderniste, pe care o cultivă în acest volum poetul Theodor Răpan, REFLINTEXT (reflex literar intertextual). Îmi asum invenția sintagmei! Reflintextul devine, astfel, un mod de receptare profund subiectiv al sentimentului filtrat liric, înțeles ca modalitate de „a fi” a eului
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
realizarea unui dialog deschis cu cei 144 de „aleși”, replica sa pornind din sufletul lor către Poet și de la Poet către cititor. Universul tematic, modalitățile de expresie și formulele prozodice ale acestui volum relevă din plin o înnoire a formelor poetice cultivate de Răpan. De aceea recunoaștem în această ipostază inedită gândirea aforistică a sa: „Toată viața e o călătorie prin cărțile altora!” Acest adevăr stă, de fapt, la baza lucrării de față: 144 de poeme, cu 144 de opere grafice
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
delicată, alteori tumultuoasă, acuratețea lirică etc. sunt puncte forte ale poemului răpanian. Nu mai vorbim de curajul rostirii crudei realități într-o invocație a cerului „golit”, sodomizat. Tonul când liric, când violent, când sonor, vine în deplină consonanță cu mesajul poetic! Alt caz: Rumi e un poet persan, altceva decât Khayyam sau Tagore, poet indian, deosebit pentru cum cântă iubirea! Nu întâmplător A.E. Baconsky îl surprinde într-un mod cu totul aparte în „Panorama” sa. A încercat să facă ceva
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
lectură și compoziție, concepută într-o manieră inconfundabilă de poetul Theodor Răpan, aduce în peisajul literar un text nou, pe baza intertextualității, pe care îl numim „reflintext”, o formă de introspecție a sinelui, în care privirea în oglindă, referențialitatea, redefinirea poeticului, subtilitatea metaforei, plăsmuirea unui univers propriu, insolitul imaginilor artistice dobândesc noi valențe estetice. Parcurgând etapele creației autorului de față, remarcăm „zestrea” universului său literar (13 volume, peste 3.000 de pagini tipărite), temeritatea deschizătorului de drumuri noi, inovația limbajului și
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Violettei PETRE ar trebui să aibă în mână un volum tipărit cum ar fi: POEME VIOLETE, pe care poeta îl pregătește cu meticulozitate pentru a fi pe placul cititorului, iar acesta să-l poată răsfoi pentru a descoperi din secretele poetice ale romanticei autoare. Sunt destul de familiarizat cu poemele Violettei, dar mă voi bucura sincer când voi avea în mână acest volum cu un titlu atât de interesant ca și scrierile distinsei autoare. Cu cea mai sinceră prețuire, Mihai LEONTE, locatar
VIOLETTA PETRE O POETĂ ROMANTICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365758_a_367087]
-
origine a autorului, în prelucrări versificate. Nota dominantă a mesajului este un lirism cald, calm, izvorât din evocarea în versuri și proze a experiențelor personale de vârstă în cronologia derulării lor. Titlul însuși ne trimite la un soi de confesiune poetică a celui care se simte impregnat de nostalgia, mai cu seamă a copilăriei, pe care se simte chemat să o mărturisească. Fire sensibilă, cu deschidere spre comunicare afectuoasă cu toate cele din jur, poetul trăiește stări de reverie din care
MIRCEA GORDAN – FĂRĂ VOIA MEA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366107_a_367436]
-
tensionate, rezonând în sfera semnificațiilor („diapazonul mereu te trezește” - Cortinele brocate). Universul imagistic balansează, nedecis, între frumos și urât („Sunt din nou îndrăgostită [...] ceva cu picioarele goale/ călcând pe iarba abia răsărită/bând apa dintr-un vas coclit”- Renaștere). Miniaturi poetice se lansează în senzorial, traversează eticul, apoi se deschid către cosmic și microscopic (Vin cu scorțișoară). Vocea gravă a lirismului trezește ecouri culturale și atitudini existențiale, alături de experimentul direct al fericirii absolute (Partea plină a paharului). Structura poemului recuperează anii
PREFAŢA LA VOLUMUL „ESPRESSO DUBLU LA HAIFA” de CRISTINA CHIPRIAN în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366121_a_367450]
-
ecouri culturale și atitudini existențiale, alături de experimentul direct al fericirii absolute (Partea plină a paharului). Structura poemului recuperează anii și clipele, secolele și teoretizările, conștientizarea și inocența, într-o suprapunere de perspective („dragostea apare ca un Dumnezeu orb” -Borges). Lexicul poetic dezvoltă aria de sugestie a terminologiei speciale. Cartea este scrisă din perspectiva orizontului spiritual generic, cu preferință mărturisită pentru imprevizibil și profund, pentru dragostea care a absorbit ura, pentru prezentul care poate recupera trecutul, în orice clipa. Este o ediție
PREFAŢA LA VOLUMUL „ESPRESSO DUBLU LA HAIFA” de CRISTINA CHIPRIAN în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366121_a_367450]
-
apocalipsei personale”, Cina diavolului . În intervenția sa, domnul Lazăr Lădariu, salutând prezența tinerilor din Liga Creștin Ortodoxă din Târgu-Mureș, a preacucernicilor părinți, a celor prezenți, a precizat: „S-a dovedit, încă o dată, că, acolo unde este credință, este și sensibilitate poetică, este și cultură...” A continuat recitând două poezii din creația proprie: „Doar lumina deasupra” și „Aici, la noi, în Ardeal”: „Nu-i lapte pe lume mai dulce/ Nici soare să urce pe deal/ Mai altfel, mai blândă chemare/ Ca aici
PUNŢILE DE LUMINĂ ALE COTIDIANULUI CUVÂNTUL LIBER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366083_a_367412]
-
Sigler. Israel, 2008 Poezia Biancăi Marcovici e numai în aparență paharul cu emoții, paharul pe jumătate gol pe care au rămas amprentele sincerității: de fapt e vorba de o construcție care îndeamnă cititorul la o lectură ciclică, din ce în ce mai profundă. Unitățile poetice se leagă între ele ca notele unei game, dar revenind mereu în altă structură; aparent, un joc, dar în realitate o structură îndelung gândită: „Dacă nu mi-aș uita versurile/ nu aș mai putea scrie/ precum o gamă, doar opt
CELE OPT NOTE ALE GAMEI de GRETE TARTLER în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366122_a_367451]
-
să-i plouă: „Mă duce gândul peste ape/Tresar sub picături de rouă,/ Și lacrime încep să-ți sape/ În suflet a-nceput să plouă”. („Plouă în suflet”). Frumusețea acestei strofe din poem este și pentru că autoarea folosește o licență poetică „și lacrime”, chiar dacă este împrumutată de la alți poeți-înaintași, aceasta își găsește rostul în versul amintit mai sus. Al doilea capitol, „Sonete”, cuprinde chiar genul de scriere- sonete- pe care Alexandra Mihalache le-a numerotat cu numere romane de la I la
ALEXANDRA MIHALACHE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366136_a_367465]
-
o minte de cugetător, autodefinit ca un “Fir de trestie firavă, gânditoare-n ochi de apă,/ Mai visez un cer albastru și o lume să mă-ncapă...”( Trestie gânditoare), simte mai acut această chemare căreia încearcă să-i răspundă. Natură poetică prin excelență, receptivă la romantismul care i se potrivește universului său interior, poeta se simte bine și sub influențele expresionismului, prin teme și motive predilecte precum: tristețea și neliniștea metafizică, disperarea, absența, neantul, moartea, dezagregarea eului, etc. Câteva caracteristici ale
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
Și reci suntem și noi adeseori./ Ne vom purifica prin dăruință/ Așa vom deveni învingători.” (Unde-s valorile de altădată”). Capitolul II al cărții, poartă „Zâmbetul eternității”. „Soare, tihnă, împlinire” și pace, liniște, lumină - sunt cărămizi de construcție a edificiului poetic al acestei autoare. Nu lipsesc însă din bagajul poetic locuri comune: țărmul amintirii, valurile unui vis, bolta nemuririi, izvor de patimi, „Viața e o pasăre ce zboară”; stele tremurând; aripi de speranță, la ceas de seară, parfum de primăvară, dorul
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
prin dăruință/ Așa vom deveni învingători.” (Unde-s valorile de altădată”). Capitolul II al cărții, poartă „Zâmbetul eternității”. „Soare, tihnă, împlinire” și pace, liniște, lumină - sunt cărămizi de construcție a edificiului poetic al acestei autoare. Nu lipsesc însă din bagajul poetic locuri comune: țărmul amintirii, valurile unui vis, bolta nemuririi, izvor de patimi, „Viața e o pasăre ce zboară”; stele tremurând; aripi de speranță, la ceas de seară, parfum de primăvară, dorul de senin și altele. În acest capitol, deși poemele
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1358 din 19 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Limba operei literare este artă Categoria expresivității poetice are sensul de calitate fundamentală ce caracterizează limba artistică la modul general. Analizând această situație de-alungul istoriei stilistice, pornind de la retorică, practicată în perioada Renașterii, și până la stilistica structuralistă, dar aflată în penumbra unor denumiri variate și studiată din perspective
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]