19,544 matches
-
găsesc dizolvați în stare liberă, sau combinați sub formă de săruri, esteri sau glicozide. Gustul acid, ușor acrișor, conferit produselor horticole de către acizii organici, constituie o componentă majoră și apreciată a calității organoleptice/senzoriale. Studiile de marketing au evidențiat specificitatea preferințelor unor consumatori pentru produse lipsite de aciditate (Europa de Sud, coasta vestică a S.U.A., extremul orient), sau acide (nordul Europei, coasta estică a S.U.A.). Cunoașterea acidității ne permite să apreciem mai bine evoluția unui produs, din momentul recoltării
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
produselor horticole Pigmenții vegetali conferă culoarea produselor horticole. În mere sau pătlăgele vinete, pigmenții sunt localizați în epicarp. La sfecla roșie, morcovi, tomate, în toate țesuturile. În cazul piersicilor sau strugurilor, există soiuri cu pulpă colorată sau cu pulpă necolorată. Preferința consumatorilor pentru o anumită culoare sau nuanță a unui produs este adesea subiectivă și depinde de zona geografică sau tradițiile alimentare, care pot evolua în timp. La tomate există și soiuri portocalii foarte valoroase,care conțin -caroten, dar se preferă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a impus răspândirea celor care erau pigmentate în culorile cu care erau obișnuiți. Atunci când se crează sau se aduce din altă zonă geografică un soi colorat în mod diferit față de celelalte soiuri din specia respectivă, el trebuie testat și în privința preferințelor consumatorilor. Acest lucru trebuie luat în calcul și în studiile de marketing vizând exportul de mere, piersici, fasole de grădină, ardei gras etc. O campanie publicitară poate însă impune chiar și o nuanță de culoare, la prima vedere neatractivă. Soiul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
7 23,8 Dăbuleni 9,5 4,5 NC Brezeanu, 1912 - „Deși nu dă un vin prea colorat, totuși poate fi considerată printre varietățile principale românești negre ca una din cele mai bune. Podgorenii din Nicorești o preferă altor varietăți, preferință ce se datorește calităților sale de producțiune, productivitate regulată și calitate. Dă un vin roșu cu un buchet deosebit și bine proporționat în elementele ce-l compun conținând 10-11, 6 vol % alcool.” Cadarcă - Cadarcă de Miniș (Gâmză în Bulgaria) Soi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Pierre Clastres distinge cu claritate două noțiuni care de obicei se confundă: șefie și putere. În lumea Guayaki, șeful are prestigiu dar nu are putere. Nu dă ordine, nu ia decizii din proprie inițiativă, nu-și impune dorința personală, ideile, preferințele. La ce servește un șef care nu comandă, nu ia decizii, nu tranșează, nu orientează? Ce face un șef care, la drept vorbind, nu este un șef? Șeful vorbește, este cel care vorbește bine. Ce spune el? Discursul șefului nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
se pare ridicolă. Dacă, dimpotrivă, spiritul vi s-a format în conformitate cu structurile lumii din care faceți parte, totul vi se pare evident și întrebarea dacă jocul merită jucat nici nu vă trece prin cap." Un habitus este un sistem de preferințe și de evaluare; e vorba de structuri cognitive durabile, de scheme de acțiune care orientează perceperea situației și, deci, răspunsul adecvat. Habitus desemnează "simțul practic", ceea ce e de făcut într-o situație dată. Este "abilitatea de a pune în practică
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ar avea îndestul prilej de a se practisî, aducând Casei Școalelor și folos". Grijă deosebită reclama viitorul director al școlii în procesul recrutării meșterilor, aleși din timp dintre "oamenii vrednici și iscusiți în meșteșugul lor", iar ca ucenici își manifesta preferința pentru atragerea unei părți "dintre oamenii miliției", invocând gradul sporit de sârguință, disciplină și maturitate al acestora, spre a conchide că "un ucenic vrâsnic mai mult va învăța într-un an decât un băiat cu gândurile împrăștiete în doi sau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ale industriei..."8. Slujind cu credință, energie, pricepere și devoțiune un astfel de generos obiectiv, vreme de două decenii până atunci, este întrucâtva de neînțeles neincluderea inginerului montanist, hidrotehnician și constructor în cercul colaboratorilor tehnici apropiați domnitorului Cuza, cunoscute fiind preferințele acestuia din urmă pentru atragerea moldovenilor (nativi sau naturalizați) în grupul propriilor sfetnici. O posibilă explicație ar fi dincolo de eventualele speculații în legătură cu rolul malefic al lui Cezar Librecht în "selecția" personalului auxiliar și a cadrelor din jurul domnitorului relațiile mai vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
inconștientului nostru, care ne poate modifica comportamentele fără să ne dăm seama. Prin intermediul celor 150 de experimente efectuate în laborator sau în condiții reale, această carte detaliază metodele folosite de presă sau de micul ecran pentru a ne modela gustul, preferința, ura și invidia. Manipulare de masă la îndemâna fiecăruia! O carte... pentru a fi mai puțin înșelați de discursul mediatic! Mass-media și convingeri Cuprins De ce dăm crezare informațiilor reluate de mai multe ori în jurnalele TV? Rapiditatea informațiilor și credulitatea 2
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o legătură între acesta și atentatele din New York, fiind convinși că este vorba despre un atentat. Presa, în loc să dezmintă bănuielile, n-a făcut decât să le întărească. De ce? În ceea ce privește mass-media, avem tendința să reținem informația care merge în direcția prejudecăților, preferințelor și convingerilor noastre inițiale. Ba chiar ne expunem preferențial informațiilor care ne confirmă părerile și ne îndepărtăm de celelalte. Fenomenul, numit „expunere selectivă la informații”, se manifestă în diferite domenii, mergând de la chestiunile sociale la politică, după cum arată următorul experiment
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sunt resimțite de oameni, dar și de unele animale. Celelalte emoții, dimpotrivă, atribuite doar victimelor belgiene (suferință, vinovăție, regret, disperare), sunt calificate drept secundare și sunt resimțite doar de către ființa umană. Acest experiment arată că acordăm sentimentele specific umane cu preferință persoanelor care sunt aproape de noi sau cu care avem anumite puncte comune, mai ales apartenența la aceeași comunitate. Este vorba despre un proces absolut inconștient, dar evident în acest experiment și în altele realizate în acest sens. Autorii studiului numesc
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
listă de fragmente muzicale, ce puteau fi descărcate. Fragmentele nu fuseseră comercializate încă, astfel încât nici una dintre persoane nu le-ar fi putut asculta înainte de experiment. Voluntarii au ascultat extrase din fragmentele muzicale, solicitându-li-se să indice o ordine a preferințelor personale. În paralel s-a realizat un sondaj direct: preferințele diverșilor internauți au fost colectate pentru a se crea un top-hit al celor mai apreciate piese, ca un sondaj politic, cu un fragment în fruntea sondajului, un altul pe a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fuseseră comercializate încă, astfel încât nici una dintre persoane nu le-ar fi putut asculta înainte de experiment. Voluntarii au ascultat extrase din fragmentele muzicale, solicitându-li-se să indice o ordine a preferințelor personale. În paralel s-a realizat un sondaj direct: preferințele diverșilor internauți au fost colectate pentru a se crea un top-hit al celor mai apreciate piese, ca un sondaj politic, cu un fragment în fruntea sondajului, un altul pe a doua poziție etc. Într-o primă variantă a experimentului, rezultatele
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
rezultatele sondajului în curs nu erau comunicate internauților în timp ce aceștia alegeau. În aceste condiții, nici un titlu nu s-a remarcat. Prin urmare, cunoașterea sondajului în curs produce discrepanțe, cu personaje sau produse care se detașează spontan de celelalte în lista preferințelor. Când participăm la un sondaj și suntem întrebați dacă avem o părere bună despre cutare sau cutare personalitate politică, suntem familiarizați (mai mult sau mai puțin clar) cu tendința actuală pe care o arată sondajele recente în presă sau la
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
-și pună în evidență propriile inițiative riscăm să ne schimbăm părerea ulterior. Pentru o personalitate politică este rentabil să-și consacre o parte din timpul său atacării politicii altora. După alți autori, explicația acestui fenomen psihologic este următoarea: formarea unei preferințe plecând de la o perspectivă negativă produce o atitudine de rezistență generală la persuasiune în rândul publicului atât de bine încât există apoi tendința de a-și păstra poziția. Acest fenomen, numit și efect de negativitate, explică astfel atacurile repetate ale
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
chiar dacă nuggets erau aceleași). 48% preferau hamburgerul McDonald’s față de 36% pentru versiunea anonimă. 76% au preferat cartofii prăjiți McDonald’s cartofilor anonimi, 61% laptele McDonald’s, față de 21% pentru laptele anonim etc. T. Robinson a constatat că gradul de preferință gustativă pentru produsele marca McDonald’s era legat de numărul de televizoare din casă. Altfel spus, frecvența imaginilor McDonald’s pe televizoarele din casă modifică gustul copiilor, mai precis, modul în care percepția lor despre hrană este modificată prin conștientizarea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
două stilouri și ce sumă erau dispuși să cheltuiască pentru asta. Au constatat că majoritatea voluntarilor voiau să cumpere stiloul bej, nu pe cel albastru și că erau dispuși să cumpere mai mult pentru primul. Efectul nu s-a datorat preferinței pentru o culoare, pentru că același fenomen a fost observat schimbând culorile: cel mai mare succes l-a avut stiloul asociat cu muzica cunoscută și antrenantă. Acest experiment arată puterea a ceea ce numim „condiționarea asociativă”: muzica antrenantă suscită un sentiment pozitiv
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
părți ale creierului numite „vizuale asociative”, după cum arată un experiment. Oamenii de știință în domeniul neurologiei Irvin Biederman și Edward Vessel au prezentat unor voluntari o serie de fotografii pe care aceștia din urmă trebuiau să le claseze în ordinea preferinței. În aceste imagini apăreau scene naturale (de exemplu un fulger lovind un munte, peisaje cu lacuri și păduri, maimuțe prin copaci), medii umane compuse din elemente complexe (canale sinuoase șerpuind printre lacustre) și medii urbane moderne, cu linii mai uniforme
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
se uite pe o masă din fața lor la fotografiile a două tinere femei și să aleagă din cele două pe cea pe care o plăcea mai mult. Participanții aveau la dispoziție tot timpul pe care îl doreau. După ce își exprimau preferința, experimentatorul le dădea fotografia pe care au ales-o și le cerea să își explice alegerea făcută. Experimentul avea o capcană: în anumite cazuri, trecându-se fotografia din mână în mână, experimentatorul schimba fotografia și le-o dădea pe cea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Din amintirile unui visător. Atributul de „sentimental“ trimite la Karamzin (principalul reprezentant al sentimentalismului rusă, dar, în același timp, este și parodic: prea romantică este atmosfera în care se încheagă idila‑chin și, nu în ultimul rînd, prea romantice sînt preferințele de lectură ale celui care se autodesemnează „visător“. Din comentariile la una din edițiile rusești, aflăm că „lista de lecturi“ a eroului a fost adăugată de‑abia în 1860, cînd fostul ocnaș găsește cu cale și să elimine o frază
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
de raționalitate imanentă naturii umane, se ajunge foarte curînd la deducția logică a unui sistem economic particular, economia de piață capitalistă, prezentată drept sistemul economic ideal. Sînt lămuritoare cuvintele lui Adam Smith: "Îndepărtîndu-se în întregime toate aceste sisteme fie de preferințe, fie de constrîngeri, sistemul simplu și facil al libertății naturale vine el însuși să se prezinte și se stabilește în întregime. Orice om, atîta timp cît nu împiedică legile justiției, rămîne în deplină libertate de a urma drumul pe care
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Produsul Național Net, adică: PNN = PNB Consumul de capital fix (investiții neproductive?) 4) Venitul Național, adică: VN = PNN Impozitele de producție și de import + Subvențiile. În teoria microeconomică, consumatorul este un individ rațional care știe să clasifice în ordine de preferințe (sau de echivalențe) bunurile disponibile în funcție de utilitatea pe care aceste bunuri i-o procură. El va căuta deci să-și maximizeze utilitatea, consumînd cît mai mult posibil din ceea ce preferă. Dar aici intervine o constrîngere de natură bugetară: nu poate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
XX, abordarea "cardinală" este abandonată. Teoria curbelor de indiferență, dezvoltată de italiano-elvețianul Vilfredo Pareto, propune în schimb o abordare "ordinală", în care individul nu mai este considerat capabil să măsoare nivelul utilității, ci doar poate să indice o ordine de preferințe. Această teorie constituie un progres științific important din două puncte de vedere: pe de o parte, este vorba de o ipoteză mai simplă, care explică la fel de multe fenomene ca abordarea "cardinală"; pe de altă parte, explicarea deciziilor individuale acordă mai
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
constituie un progres științific important din două puncte de vedere: pe de o parte, este vorba de o ipoteză mai simplă, care explică la fel de multe fenomene ca abordarea "cardinală"; pe de altă parte, explicarea deciziilor individuale acordă mai puțină importanță preferințelor asociate, imposibil de măsurat în mod obiectiv, cît constrîngerilor observabile și cuantificabile ale acestora, în particular constrîngerii bugetare. Dar să prezentăm, în continuare, doctrina utilitaristă, construită pe percepțiile subiective ale consumatorului, evidențiind contribuțiile principalilor săi reprezentanți și ideile-forță care le
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
acestei teorii ține de definirea "cardinală" a utilității. Indivizii nu sînt, cu siguranță, capabili să măsoare cantitativ utilitatea. O abordare "ordinală" a utilității pare mai realistă: indivizii sînt capabili să compare și să claseze alegerile oferite după o ordine de preferință, dar fără să-i atribuie fiecăreia un indice cantitativ precis. Desigur, irealismul ipotezei în discuție nu o descalifică în calitate de instrument științific, dar dacă se poate dezvolta o teorie la fel de performantă care pleacă de la o ipoteză mai simplă și mai plauzibilă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]