7,015 matches
-
din Constituție, după cum urmează: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea prejudiciului printr-o despăgubire echitabilă. ........................................................................... (3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
contestării constituționalității ordonanțelor de urgență ale Guvernului în mod direct, independent de existența unui proces judiciar, Comisia de la Veneția a apreciat că "o astfel de lacună gravă în sistemul de control democratic și echilibru instituțional nu poate fi justificată prin pretinsa urgență a măsurilor adoptate" (paragraful 55). 189. Un raționament asemănător este aplicabil și în cazul legilor. Este adevărat că acestea pot fi supuse controlului de constituționalitate anterior promulgării acestora, potrivit art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție, la sesizarea
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
la data săvârșirii faptelor, precum și modificările aduse prin Legea nr. 356/2006 și intrate în vigoare la 7 septembrie 2006 sunt descrise în Cauza Flueraș împotriva României (nr. 17.520/04, pct. 30-31, 9 aprilie 2013). ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenție 34. În prezenta cauză, reclamantul pretinde că nu a beneficiat de un proces echitabil, având în vedere că a fost condamnat de instanța de recurs fără să fie ascultat și fără administrarea nemijlocită
HOTĂRÂRE din 29 octombrie 2013 în Cauza Hogea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260961_a_262290]
-
40. Guvernul susține, în principal, că desființarea Hotărârii de condamnare din 26 februarie 2004, cu motivarea că instanța de recurs nu îl ascultase pe reclamant, și că însăși organizarea unui nou proces constituie în sine o recunoaștere expresă a încălcării pretinse de reclamant și o reparație suficientă pentru această încălcare. În sprijinul acestei teze, Guvernul subliniază că prezenta cauză diferă de Cauza Constantinescu, citată anterior, în care instanțele nu au recunoscut nici în mod expres, nici în substanță, încălcarea invocată de
HOTĂRÂRE din 29 octombrie 2013 în Cauza Hogea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260961_a_262290]
-
au impus constituirea unor structuri organizatorice unitare și prohibirea constituirii în paralel a altor structuri destinate practicării aceleiași activități, fără suport legal. O atare soluție legislativă nu poate fi calificată însă ca venind în contradicție cu dreptul de asociere. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin dispozițiile de lege ce fac obiectul excepției, a art. 53 din Legea fundamentală, aceasta nu poate fi reținută, prevederile constituționale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale
DECIZIE nr. 129 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260990_a_262319]
-
în vigoare la momentul faptelor, referitoare la competențele instanțelor de recurs, precum și modificările care au fost făcute în septembrie 2006 sunt descrise în Cauza Găitănaru împotriva României (nr. 26.082/05, pct. 17-18, 26 iunie 2012). ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenție 34. Reclamantul se plânge de caracterul inechitabil al procedurii penale, la finalul căreia a fost condamnat, după ce fusese achitat în primă instanță, fără ca instanțele de apel și de recurs să îi audieze personal
HOTĂRÂRE din 5 martie 2013 în Cauza Manolachi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260656_a_261985]
-
martorilor, cu toate că reclamantul fusese achitat în primă instanță, nu se conformează cerințelor unui proces echitabil. 52. Prin urmare, Curtea respinge excepția ridicată de Guvern (supra, pct. 37) și hotărăște că a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenție. II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 3 din Convenție 53. Reclamantul denunță o încălcare a art. 3 din Convenție ca urmare a faptului că nu s-a luat nicio măsură față de acuzațiile de rele tratamente pe care le-a formulat în fața parchetului, unde
HOTĂRÂRE din 5 martie 2013 în Cauza Manolachi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260656_a_261985]
-
1), nr. 49.234/99, pct. 56, 26 aprilie 2007]. 61. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că acest capăt de cerere trebuie declarat inadmisibil în temeiul art. 35 § 3 și § 4 din Convenție. III. Cu privire la celelalte pretinse încălcări 62. Reclamantul se plânge, de asemenea, că a fost maltratat de poliție și invocă art. 3 din Convenție. Din perspectiva art. 5 § 1 și § 3 din Convenție, acesta se plânge că arestarea sa preventivă a fost dispusă de un
HOTĂRÂRE din 5 martie 2013 în Cauza Manolachi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260656_a_261985]
-
întrucât persoanele implicate în litigiu se pot prevala, neîngrădit, de toate garanțiile pe care le presupune un proces echitabil. În plus, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cât privește pretinsa contrarietate a textului de lege criticat față de art. 53 din Constituție, Avocatul Poporului arată că acesta nu pune în discuție restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale. Referitor la prevederile art. 47 lit. a), b) și d
DECIZIE nr. 81 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 lit. a), b) şi d) şi art. 50 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260698_a_262027]
-
cauză având ca obiect soluționarea apelurilor declarate împotriva unei sentințe penale de condamnare a autorului excepției pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 18^1 și art. 18^2 din Legea nr. 78/2000 . În motivarea excepției de neconstituționalitate, referitor la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18^1 alin. (1) și art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 , autorul acesteia susține că textele arătate contravin prevederilor art. 53 alin. (2) din Constituție, întrucât pedepsele prevăzute de ele nu sunt
DECIZIE nr. 82 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, art. 9, art. 14, art. 23, art. 25-28^1, art. 30, art. 65, art. 68^1, art. 69-74, art. 136-138, art. 143-152, art. 160-160^b, art. 161-170, art. 200-264, art. 270, art. 274, art. 287, art. 385^9 alin. 1 pct. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi, în special, ale art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 5, art. 18^1 alin. (1) şi art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
compromitere a unor interese de stat (art. 168 din Codul penal din 1969) și de divulgare a secretului care periclitează siguranța statului (art. 169 din Codul penal din 1969), acestea din urmă fiind fapte cu un pericol social sporit. Cu privire la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968, se susține că acestea contravin principiului siguranței și securității juridice, principiu constituțional dedus prin interpretarea sistematică a prevederilor art. 1 alin. (3), (4) și
DECIZIE nr. 82 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, art. 9, art. 14, art. 23, art. 25-28^1, art. 30, art. 65, art. 68^1, art. 69-74, art. 136-138, art. 143-152, art. 160-160^b, art. 161-170, art. 200-264, art. 270, art. 274, art. 287, art. 385^9 alin. 1 pct. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi, în special, ale art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 5, art. 18^1 alin. (1) şi art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
prezumției de nevinovăție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. Interpretarea și aplicarea legii nu intră însă în sfera competenței Curții Constituționale, motiv pentru care Curtea constată că excepția este, sub aspectul acestei critici, inadmisibilă. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5, art. 18^1 alin. (1) și art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 , în forma criticată de autorul excepției, Curtea observă că potrivit prevederilor art. 5 dispozițiile Legii nr. 78/2000 sunt
DECIZIE nr. 82 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, art. 9, art. 14, art. 23, art. 25-28^1, art. 30, art. 65, art. 68^1, art. 69-74, art. 136-138, art. 143-152, art. 160-160^b, art. 161-170, art. 200-264, art. 270, art. 274, art. 287, art. 385^9 alin. 1 pct. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi, în special, ale art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 5, art. 18^1 alin. (1) şi art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
ca în faza de urmărire penală să caute, să administreze și să aprecieze probele care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea tuturor împrejurărilor pentru justa soluționare a cauzei. Analizând pretinsa încălcare prin art. 262 din Codul de procedură penală din 1968 a dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la apărare, Curtea a constatat că nu se poate susține că acestea aduc atingere art. 24 din Legea fundamentală, întrucât, în măsura în care partea interesată
DECIZIE nr. 82 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, art. 9, art. 14, art. 23, art. 25-28^1, art. 30, art. 65, art. 68^1, art. 69-74, art. 136-138, art. 143-152, art. 160-160^b, art. 161-170, art. 200-264, art. 270, art. 274, art. 287, art. 385^9 alin. 1 pct. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi, în special, ale art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 5, art. 18^1 alin. (1) şi art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
apreciază că se încalcă și dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece se ajunge la situația în care persoanele care s-au adresat în mod legal instanței de contencios administrativ să nu mai poată beneficia de recunoașterea dreptului pretins și de recunoașterea pagubei, dreptul garantat devenind un drept eventual pe care nici instanța nu îl poate proteja. Astfel, se creează și se menține o stare de incertitudine cu privire la drepturile petenților, în general, al autorului excepției, în particular, perpetuându-se
DECIZIE nr. 76 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260755_a_262084]
-
al normei juridice, iar lipsirea de efecte juridice a unui contract nu reprezintă o nouă formă de răspundere penală, ci doar consecința nerespectării obligației la care partea, în speță, asiguratul este ținut în temeiul contractului de asigurare. 2. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 44 și art. 136 alin. (5), Curtea a reținut că la încheierea contractului de asigurare, asiguratul și-a asumat, prin acceptarea obligațiilor contractuale, și riscul suportării sumelor plătite drept despăgubiri victimelor, în cazul în
DECIZIE nr. 77 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260780_a_262109]
-
politic, ci calitatea prestației unui cadru didactic universitar, calificarea profesională, experiența și seriozitatea de care dă dovadă în exercitarea funcției de conducere. De asemenea, necesitatea punerii la adăpost a exercitării atribuțiilor specifice de conducere într-o instituție de învățământ de pretinse suspiciuni cu privire la obiectivitatea rectorului nu poate crea premisa limitării dreptului fundamental al acestuia la asociere într-un partid politic, precum și a dreptului fundamental de a fi ales în structurile de conducere ale unui partid politic. Autoarea excepției apreciază că prin
DECIZIE nr. 148 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260806_a_262135]
-
se instituie, în cazul partajului, o "situație de inegalitate între partea reclamantă, care pretinde un drept evaluabil în bani, fără a-l taxa la valoare, și partea pârâtă care, pentru a-și exercita dreptul la apărare pe cale reconvențională față de dreptul pretins, este obligată să taxeze cererea la valoare." Judecătoria Arad - Secția civilă, exprimându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate, reține că, deși autorul excepției a invocat neconstituționalitatea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în integralitatea sa, în realitate
DECIZIE nr. 59 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261022_a_262351]
-
criticată instituie, în cazul partajului, o situație de inegalitate între partea reclamantă, care pretinde un drept evaluabil în bani, fără a-l taxa la valoare, și partea pârâtă care, pentru a-și exercita dreptul de apărare pe cale reconvențională față de dreptul pretins, este obligată să taxeze cererea la valoare. Față de critica formulată, Curtea reține că, potrivit art. 3 lit. c) liniuța a 4-a din Legea nr. 146/1997 , cererile care vizează partajul se taxează cu 3% la valoarea masei partajabile. Separat
DECIZIE nr. 59 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261022_a_262351]
-
contravenientul refuză executarea pedepsei, instanța o poate înlocui cu amenda. Executarea pedepsei cu amenda se face conform regulilor privind executarea creanțelor bănești, în caz de neplată nemaifiind posibilă transformarea amenzii într-o pedeapsă privativă de libertate. ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 2 din Convenție 52. Reclamanții se plâng că autoritățile nu au luat măsurile necesare pentru a-i proteja viața lui I.M. și nu au efectuat o anchetă efectivă în urma decesului său în închisoare. Aceștia invocă art. 3
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
pct. 97, CEDO 2002-II (extrase), și Ekinci împotriva Turciei, nr. 25.625/94, pct. 77, 18 iulie 2000]. O astfel de anchetă trebuie să aibă loc de fiecare dată când o persoană decedează în urma recurgerii la forță, fie că autorii pretinși sunt agenți ai statului sau terți. Cu toate acestea, dacă se pretinde că în actul respectiv sunt implicați agenți sau organe ale statului, se pot aplica cerințe deosebite cu privire la eficacitatea anchetei (Tahsin Acar, citată anterior, pct. 220). Investigațiile trebuie să
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
juridice și cele fizice nu se pot compara sub aspectul situației juridice în care se află. De altfel, din motivele invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia își întemeiază critica pe faptul că prevederile de lege pretins neconstituționale nu prevăd scutirea de la plata taxei judiciare de timbru pentru persoanele juridice, ci numai reduceri, eșalonări sau amânări. Așa fiind, astfel cum a fost formulată, critica autoarei excepției vizează mai degrabă o omisiune de reglementare, pe care, însă, Curtea
DECIZIE nr. 58 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 21^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261042_a_262371]
-
sesiza Consiliul în legătură cu săvârșirea de către un mediator a unei abateri prevăzute la art. 38 din Lege. Articolul 66 (1) Plângerea se va face în scris și va fi semnată. Aceasta trebuie să cuprindă numele, domiciliul sau reședința părții și abaterea pretins săvârșită de către mediator. (2) Lipsa datelor de identificare a petentului sau a semnăturii duce la respingerea plângerii formulate. ... Articolul 67 (1) Cercetarea abaterii se va face cu celeritate. Cercetarea abaterii se efectuează de către Comisia de disciplină desemnată în condițiile art.
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260914_a_262243]
-
termenul stabilit. Articolul 70 (1) În cursul cercetărilor, președintele Comisiei de disciplină va asculta persoana care a formulat plângerea, precum și orice alte persoane ale căror declarații pot elucida cazul, va efectua verificări de înscrisuri și va culege informații în legătură cu abaterea pretins săvârșită, prin mijloacele prevăzute de lege. ... (2) Pe baza datelor culese va întocmi un dosar al abaterii cercetate. Dosarul cuprinde și un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziția celui cercetat și propunerea de sancționare sau de
REGULAMENT din 13 mai 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului de mediere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260914_a_262243]
-
alin. (2) din Legea nr. 51/1995 , față de care nu au fost formulate critici distincte, nu aduc vreo atingere prevederilor din Constituție și din actele normative internaționale invocate de autorul excepției. Totodată, nu poate fi reținută nici critica referitoare la pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Legea fundamentală, acestea fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care, însă, nu s-a constatat. Întrucât nu au intervenit elemente noi
DECIZIE nr. 135 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 1 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261319_a_262648]
-
succesiunii. În plus, dispozițiile citate anterior prevăd o ordine de preferință între categoriile de potențiali moștenitori legali (de exemplu, copiii persoanei decedate au prioritate în raport cu nepoții) care vin în concurență cu soțul supraviețuitor la partajul succesoral. ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa înc��lcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 10. Reclamanții se plâng, în esență, de imposibilitatea de a beneficia de dreptul lor de a fi despăgubiți pentru imobilul naționalizat, în conformitate cu Legea nr. 10/2001 și cu Hotărârea definitivă din
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2010 în Cauza Rogojină împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261330_a_262659]