7,041 matches
-
, Rosa (12.IV.1907, Voghera, Italia), istoric și critic literar, traducătoare italiană. Licențiată în litere magna cum laude a Universității din Milano (1931), a fost profesoară de limba și literatura italiană la Universitatea din București, la Câmpulung și la Universitatea din Cluj (1942-1950), între 1948 și 1963 predând și la Universitatea din Milano limba și literatura română, curs continuat, între 1957 și 1978, la Universitatea din
DEL CONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286714_a_288043]
-
apoi pentru a se perfecționa la Paris. Urmează o carieră de concertistă în toată Europa. Talentul ei a fost recunoscut de F. Busoni, de G. Enescu, cu care a dat recitaluri de sonate. A funcționat, între 1950 și 1954, ca profesoară de liceu în București, din 1954 predând pianul la Conservator. Debutează literar în „Bilete de papagal”, în 1929. Din 1935 publică proză, amintiri sau susține cronica muzicală și plastică în „Cuvântul”, „Muzică și poezie”, „Timpul”, „Curentul”, „România literară” (1940), „Revista
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
O perioadă scurtă de timp este actriță la Compania dramatică „Treisprezece și unu” din capitală și la Teatrul Național din Cernăuți. În 1934 pleacă în Franța și studiază estetica la Paris. Întoarsă în țară, va fi o vreme funcționară, apoi profesoară la Conservatorul Muncitoresc (1944-1949) și, din 1946 prim-secretar de presă la Ministerul Informațiilor. Între 1950 și 1952 este regizoare la Sibiu, Brașov și Bacău. Debutează cu poezii în revista „Universul literar” (1933). În 1936 îi apare romanul Tinerețe, iar
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
, Caius (16.VII.1939, Slatina), poet și eseist. Este fiul Polixeniei (n. Negreanu), profesoară de menaj, și al lui Coriolan Dragomir, medic veterinar. Urmează Liceul „Radu Greceanu” din Slatina, absolvit în 1956, și cursurile Universității de Medicină din București, între 1957 și 1963. Face o carieră de medic și cercetător în domeniul medicinei: asistent
DRAGOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
GRĂNESCU, Adrian (4.II.1949, Cluj), prozator și poet. Este fiul Elenei (n. Șufană), profesoară, și al lui Mircea Adrian Grănescu, medic. A frecventat școala generală și liceul la Cluj. După bacalaureat a urmat Facultatea de Filologie, secția română-italiană, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. Participă la activitățile cenaclului revistei „Echinox” încă de la înființarea acestuia, iar în anii
GRANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
, Ilina (28.VI.1943, Galați), critic și istoric literar, eseist. Este fiica Guerrinei (n. Borsatti), profesoară, și a lui Gheorghe Clondescu, inginer. Absolventă a Liceului „I.L. Caragiale” (1961) și a Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1966), G. a fost redactor la „Scânteia tineretului” (1966-1968) și la „Luceafărul” (1968- 1970). S-a
GREGORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287350_a_288679]
-
de Flandre. Notorietatea publică o va dobândi imediat după publicarea primului roman, cel premiat, Les Champs d’honneur (Les Champs d’honneur, tradus În românește la editura Dacia, prin efortul remarcabil al Yvonnei Goga, o specialistă În romanul poetic francez, profesoară la Universitatea Babeș-Bolyai), cu ocazia unei emisiuni televizate, “Caractères” (14 septembrie 1990) unde, prin farmec, inteligență, limpezime și profunzime, cucerește definitiv. Scriitorul său preferat este Chateaubriand, cel din Les Mémoires d’outre-tombe. Pentru că de la el a Învățat să descopere “capacitatea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
École Pratique des Hautes Études și la Collège de France. Obține în 1934 o diplomă în etnologie la Sorbona. Revenită în țară, își continuă între 1934 și 1936 studiile de doctorat și funcționează ca bibliotecară la Seminarul de sociologie. Este profesoară de limba și literatura română la Caransebeș (1936-1938), la licee din București (1940-1952), iar după moartea soțului ei, sociologul Anton Golopenția, la școli elementare (1952-1963). Începând din anul 1929 a participat la toate campaniile organizate de Școala Sociologică de la București
CRISTESCU-GOLOPENŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
, Corina (15.II.1933, Roșiori de Vede), prozatoare. Mama (n. Frâncu) descinde din familia lui Sextil Pușcariu. După ce a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1955-1961), va fi profesoară de engleză la o școală generală și la Liceul „Spiru Haret” din București (1963-1966). Debutează în „Luceafărul” (1967) cu Alba Roza, iar prima carte, Prietena mea Si, îi apare în 1969. Proza scrisă de C. poartă amprenta unei stilistici cu
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
CUCEU, Maria (12.VIII.1947, Cărăsău, j. Bihor), etnolog. Este fiica Evei (n. Rif) și a lui Dumitru Colțea, profesori. După cursurile Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuș, face studii universitare de filologie la Cluj, devenind profesoară de liceu și apoi cadru didactic la Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca. Este doctor în științe filologice cu teza Obiceiul cununii la seceriș în folclor românesc (1996), Colaborează la „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei” ș.a. Recepționând
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
V.1950, Sibiu), critic literar și traducătoare. Este fiica Letiției (n. Rău), educatoare, și a lui Horațiu Cruceanu, inginer. Face liceul la Sibiu (1965-1969) și este licențiată a Facultății de Filologie a Universității din București în 1973. A fost, succesiv, profesoară, bibliotecară, referent literar la Centrul Județean Caraș-Severin al Creației Populare, consilier teritorial la Inspectoratul pentru Cultură al județului Caraș-Severin, editor. A colaborat la revistele „Orizont”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Familia”, „Tribuna”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Viața românească” ș.a. Este distinsă
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
DĂNCIULESCU, Șină (Eufrosina) (28.IX.1934, Ciupercenii Vechi, j. Dolj), poeta. Este fiica Elenei (n. Boiangiu), profesoara de menaj, si a lui Virgil Dănciulescu, inginer silvic. Își ia licență la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română (1957). Funcționează că profesoară și metodista (1957-1960), apoi preda istoria literaturii române la Institutul Pedagogic și la Universitatea
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
Eufrosina) (28.IX.1934, Ciupercenii Vechi, j. Dolj), poeta. Este fiica Elenei (n. Boiangiu), profesoara de menaj, si a lui Virgil Dănciulescu, inginer silvic. Își ia licență la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română (1957). Funcționează că profesoară și metodista (1957-1960), apoi preda istoria literaturii române la Institutul Pedagogic și la Universitatea din Craiova (1960- 1987). Obține titlul de doctor în filologie cu o teza publicată sub titlul Poetica minulesciană (1986). Debutează în 1957 în revistă „Steaua”, colaborând
DANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
DECUSARĂ-BOCȘAN, Crina (27.IX.1941, București), istoric literar și editor. Este fiica Anei Rodica (n. Patriciu), profesoară, și a lui Constantin Decusară, ofițer. A absolvit Liceul „Iulia Hasdeu” (1948-1959) și Facultatea de Filologie (1959-1964) a Universității din București, devenind preparator la Institutul de Construcții și profesor la Academia de Tehnică Militară. A fost după aceea conferențiar (1990
DECUSARA-BOCSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286712_a_288041]
-
la Tereblecea, în Bucovina, unde învață limba germană, urmând apoi cursurile Liceului „Carmen Sylva”. După studii de filologie la Iași, paralel cu Conservatorul se specializează la Sorbona, ca studentă a romanistului Mario Roques (1929-1931). Funcționează, între 1931 și 1948, ca profesoară la liceele „Regina Maria” și „Doamna Stanca” din București. În 1948 părăsește țara și se stabilește temporar în Austria (la Innsbruck) și ulterior la Paris. În 1956 emigrează în SUA, la Chicago, unde trăiește până la moarte. Izvorâtă din dorul de
DASCHIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286697_a_288026]
-
, Luiza (pseudonim al Herminei Zilberman; 1.III.1947, București), poetă și traducătoare. Învață la Liceul „Iulia Hasdeu” și la Liceul de Muzică din București. Absolventă a Facultății de Limbi Străine a Universității din același oraș, C. funcționează ca profesoară de pian și de engleză. Publică, începând din 1971, câteva volume de lirică și de proză pentru copii, apoi o carte de versuri inspirată de Ovidiu. În 1980 se stabilește în Israel, unde continuă să scrie poezie originală, dar și
CAROL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286119_a_287448]
-
, Ana (19.II.1908, București - 24.IV.2001, București), istoric literar, traducătoare. Este fiica Anei (n. Rizu), profesoară, și a lui Alexandru Tomescu, funcționar. Urmează școala primară în particular, apoi liceul la Școala Centrală de Fete din București. Pleacă la Londra pentru studii universitare, absolvind Bedford College în 1932. Este și licențiată a Facultății de Litere, secția engleză
CARTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
D.[umitru] (10.III.1879, Slatina - 2.VI.1964, București), istoric literar, teoretician și critic literar, stilistician, folclorist. Fiu al Eufrosinei Caracostea (n. Bichan), profesoară, și al lui Nicolae Caracostea, judecător, C. se trage dintr-o familie (Bălan) de aromâni epiroți din satul Negadis. Printre ascendenții săi se numără profesori și directori ai gimnaziului din Ianina. A urmat școala elementară și prima clasă de gimnaziu
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
CAZIMIR, Șt.[efan] (10.XI.1932, Iași), istoric literar și eseist. Este fiul Feigăi (n. Blumenfeld), profesoară, și al lui Ștrul Cazimir. C. (al cărui prenume la naștere era Ștrul) a urmat școala primară la Iași și liceul la Piatra Neamț, unde a trecut bacalaureatul în 1951. Student la Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
CESEREANU, Ruxandra (17.VIII.1963, Cluj), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Aurorei (n. Mitrică), profesoară, și a scriitorului Domițian Cesereanu. Din 1985, când își încheie studiile la Facultatea de Filologie a Universității clujene, este profesoară de limba și literatura română la Năsăud, Bistrița și Avrig, apoi, în 1991, devine redactor la revista clujeană „Steaua”. În
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
CESEREANU, Ruxandra (17.VIII.1963, Cluj), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Aurorei (n. Mitrică), profesoară, și a scriitorului Domițian Cesereanu. Din 1985, când își încheie studiile la Facultatea de Filologie a Universității clujene, este profesoară de limba și literatura română la Năsăud, Bistrița și Avrig, apoi, în 1991, devine redactor la revista clujeană „Steaua”. În studenție a fost redactor la „Echinox”. Debutează publicistic în 1981, cu poezii în „Tribuna”, iar în 1985 participă la volumul
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
literar. Este fiica Constanței Ciocârlie (n. Bălan), profesor universitar, și a lui Livius Ciocârlie, scriitor. Urmează Liceul „C. Diaconovici-Loga” în Timișoara, apoi Facultatea de Filologie, secția română-franceză, la București, pe care o încheie în anul 1986. Funcționează mai întâi ca profesoară la Slobozia și Timișoara, apoi ca redactor la Editura Eminescu. Din 1991 este jurnalist independent în Luxemburg, unde s-a stabilit prin căsătorie. Și-a luat doctoratul în științe filologice cu teza Hermeneutica răului în literatura română (1991). Colaborează la
CIOCARLIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286253_a_287582]
-
, Barbu (10.VIII.1927, Montrouge, Franța), poet, prozator, istoric literar, editor și traducător. Este fiul Mariei (n. Iovițoiu), profesoară, și al lui Șerban Cioculescu, critic literar. Elev al liceelor „Gh. Lazăr” și „Sf. Sava” din București, urmează apoi literele și filosofia (numai doi ani), absolvind însă Facultatea de Drept din București, după întreruperi, în 1957. A debutat în 1942
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
, Doina (20.II.1938, Constanța - 1999, București), prozatoare și eseistă. Este fiica Mariei (n. Ostroveanu), profesoară, și a lui Ioan Ciurea, ofițer de aviație. În primii ani de viață locuiește succesiv în mai multe localități, în funcție de perindarea tatălui prin diferite garnizoane. Face studii universitare la București, luându-și licența în filologie în 1957. Debutează (nesemnificativ, ulterior
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
, Alexandru Nicolae (10.V.1942, București), clasicist. Este fiul Virginiei (n. Bălescu), profesoară, și al lui Alexandru Gustav Cizek, funcționar, și frate cu Eugen Cizek. A făcut studii de filologie clasică la Universitatea din București (1960-1965); și-a luat doctoratul în 1973, cu lucrarea Eroi politici ai Antichității. Modele ideologice și literare. La
CIZEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286290_a_287619]