8,125 matches
-
fapt care a condus la șanse crescute pentru prozelitismul sectar, iar ulterior la căutarea tot mai intensă de modele discursive, care nu au întârziat să apară: vezi N. Steinhardt, Savatie Baștovoi, pentru predica de tip mediu către elitist, sau părinții pustiei și ai prigonirii comuniste: arh. Arsenie, arh. Cleopa, Par. Teofil, ș.a., pentru predica de tip ascetico-mistic către isihasm. 64 Avea posibilitatea să evolueze către o emisiune cu public și 2-3 materiale documentare. 65 Emisiunea Credo, locație citată, VHS, caseta 5
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a-și spoi fața cu colori, vorba cu minciună, și ochii cu lacrimi înșelătoare? O sfinx ce plânge când te tradă, ce râde în inima ei, când ochii ei sunt plini de lacrimi. O, ea n-a fost femeie...” Geniu pustiu Temă romantică prin excelență, cu o largă circulație în literatura universală, iubirea ocupă un loc primordial în creația eminesciană. Fie că este vorba despre poezie, despre proză sau despre teatru, opera eminesciană stă sub semnul Erosului în ipostaza sa de
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
o față plină și râzătoare [...] ea se uita la el fără să-l asculte; i-ar fi sărit în gât , l-ar fi sărutat de o mie de ori [...]”. Pe o altă treaptă a feminității se situează eroinele din Geniu pustiu, din Sărmanul Dionis sau Umbra mea. Femeia este în aceste opere un „arhanghel frumos al cerului”, o „Veneră serafică”, „o ființă care, în angelitatea ei, are ceva demonic ce tulbură sufletul eroului și-i stimulează puternic trăirile afective, dar mai
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
sentiment profund spiritualizat. „Atât de puternic este acest sentiment la eroul eminescian, încât în planurile lui metafizice de ascensiune nu părăsește niciodată gândul de a fi însoțit. Fără îngerul blond, existența paradisiacă ar fi dezolantă.” „Fără ea, ar fi raiul pustiu.” Erosul se împlinește în Sărmanul Dionis numai în planul oniric. Femeia este cea care „declanșează deopotrivă visul treaz și colorează, senzual, visul nocturn, fiind deopotrivă, provocatoare de beatitudine aeriană, în care sensibilitatea vibrează cu o intensitate ce trece de la registrul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
În călătoria sa, eroul din Umbra mea este însoțit de un înger blând, pe nume Onde. Numele personajului are sonorități acvatice care sugerează împlinirea erotică. Onde este și ea un înger care are înfățișarea eternă a femeii eminesciene. În Geniu pustiu, la fel ca în Sărmanul Dionis, femeia este mai mult un simbol al diafanului. Poesis și Sofia sunt „îngeri lunatici”, „îngeri trandafirii”, sunt niște Ofelii eminesciene, simboluri ale durerii. Pentru Ioan, femeia este „prototipul îngerilor din senin”. Sofia este „o
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
al durerii” care îi inspiră un straniu erotism. Pentru Toma, femeia este un centru al lumii, o ființă divinizată prin intermediul căreia are revelația propriei profunzimi sufletești, prin care se regăsește pe sine într-o altă durată. Erosul este, în Geniu pustiu, ca și în alte opere eminesciene, modalitatea prin care se produce un fel de iluminare interioară a eroului. Poesis este o „natură catilinară”. Rolul ei este însă mai mult unul metaforic, ea fiind o imagine suavă, o oglindă în care
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
are aptitudini de tragediană. Înfățișarea ei este una tipică pentru femeia romantică ce poartă în priviri „o visătorie profundă” întruchipând parcă divinitatea. Prin dragoste și prin visul erotic pe care îl cauzează feminitatea, geniul demonic al eroului masculin din Geniu pustiu este în permanență mobilizat să-și depășească angoasa datorată suferințelor provocate de istoria vitregă și să comunice cu infinitul. Toma, după ce se îndrăgostește de Poesis, își regăsește puterile încătușate ale simțului său lăuntric. Pasiunea erotică reînvie în ființa eroului substanța
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
o proiecție a spiritualizării însăși. Numele eroinei, care provine din greacă, unde poesis înseamnă „creație”, este în acest sens, ca și numele eroinei din Sărmanul Dionis, plin de semnificații. Firea voluntară, telurică, ascunsă sub chipul angelic al eroinei din Geniu pustiu (Poesis) capătă dimensiuni și nuanțe noi în Avatarii faraonului Tla și în Cezara. Cele două Cezare din operele citate se situează în planul feminității demonice, trăsătura care le unește fiind intensitatea pasională. Cezara din Avatarii faraonului Tla întruchipează imaginea unei
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
nu da de bănuit printr-o plecare subită, el este cuprins treptat de rutina vieții militare, de monotonia din care se naște, într-un mod oarecum compensatoriu, „himera” care îi ține legați pe toți cei din fortăreață de locul acela pustiu - speranța absurdă a unui război, a năvălirii „tătarilor” din nord. Rutina aceasta ascunde ceva plin de mister, un miracol de care sunt atrași toți cei care pătrund în fort și care le sucește mințile, printr-un joc ciudat între real
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Sadoveanu, o. III 50.” Substantivul sau pronumele desemnând obiectul a cărui stare se exprimă prin numele predicativ circumstanțial poate sta în nominativ [= subiect] sau în acuzativ [= complement direct]. Subiect: Și cumătra Ioana o asculta evlavioasă. Mă culcam trist în casa pustie. Complement direct: Legumele le mâncam fierte [crude etc.] L-am lăsat [l am găsit] viu [rănit, mort]. Numele predicativ circumstanțial exprimat printr-un adjectiv stă în același gen, număr și caz cu substantivul la care se referă: Ploaia curgea deasă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
numele predicativ circumstanțial poate precede acestei compliniri: Apoi s-a uitat cu ochii holbați la brașoveancă. Dacă verbul are diferite compliniri circumstanțiale, numele predicativ poate sta: imediat după verb, înaintea complinirilor circumstanțiale: Se sculă încet și porni gârbov spre casa pustie. sau după una din complinirile circumstațiale: Am umblat astfel veseli toată ziua. III.3 Predicatul circumstanțial Referindu-se la aceeași propoziție fetița aleargă voioasă Silvia Niță consideră că sensul acestei propoziții poate fi redat nu numai prin fetița aleargă și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
poartă, să-i spună ceva. Se întoarse înnebunit în odaie. Predicatul circumstanțial poate fi exprimat prin adjectiv: Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă Prin care trece albă regina nopții moartă. Biserica-n ruină Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână (M. Eminescu, Melancolie, p. 39). Predicatul circumstanțial exprimat prin adjectiv poate determina substantivul sau pronumele cu funcție de complement direct în propoziție: Am găsit-o bolnavă. Și-a găsit mama după ani de zile sănătoasă. Predicatul circumstanțial poate fi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
-n față. Așa vrea poate Dumnezeu, Așa mi-e datul sorții, Să n-am eu pe băiatul meu La cap, în ceasul morții!” Afară-i vânt și e-nnorat, Și noaptea e târzie; Copilele ți s-au culcat Tu, inimă pustie, Stai tot la vatra-ncet plângând; E dus și nu mai vine! Ș-adormi târziu cu mine-n gând Ca să visezi de mine!” Natura întreagă parcă este imprimată de suferința acestei femei ce simte însingurarea, care își plânge copilul înstrăinat
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
1. Fuge de ploaie și dă de noroaie Tașcă, orzar de la Obor era un om cu care ai putea să spargi ziduri... Nu-și aducea aminte să fi umblat vreodată pe drum părăsit ori să se fi adăpostit în casă pustie, dar știa că nu i-a fost urât niciodată și simțea că nici nu poate să-i fie. Sfredeluș, dulgherul care lucrase și la case părăsite și știa de aceea mai multe, nu-l putea speria ușor cu poveștile lui
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pe cealaltă cu masa. Acum era bine. Putea dormi, da, însă nu-i venea somnul. Nici nu era de mirare cu atâtea tocănituri, pocănituri, zăngănituri, zgâlțâituri. Avea dreptate Sfredeluș: e fioroasă întunecimea mai ales când stai singur într-o casă pustie. Și mai sunt și gândurile tale... de! se zice că de banii agonisiți pe cale nedreaptă n-are omul noroc. Târziu, în noapte, el tresări deodată speriat. În ușa deschisă era frate-său răposatul, drept, nemișcat, așa cum îl știa el. Îi
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o nostalgie după o posibilă aventură cu "aghiuță". Conceptul său de satanism nu depășește conceptul folcloric în care jocul cu "focul" e strict interzis. Locurile sau casele bântuite de diavoli sunt, așadar, abandonate de oameni, dar și locurile din sălbăticie, pustii sunt de cele mai multe ori suspectate de a fi blestemate. Hanul Ciorilor, ca și cel de la Moara cu noroc, sunt astfel de așezări. Și unul și celălalt sunt ridicate în pustietăți. "Locurile rele" sunt semnalate de la început de narator prin surprinderea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
drept răsplată pentru această existență cumplită, care, vreme de secole, a fost unica soartă a poporului lui Israel". Cu această promisiune se încheie profeția pe care batrînul rabin a făcut-o în fața supușilor săi. ... Altă povestire, alt decor. O stradă pustie la Paris, în 1931, o dimineață cenușie de octombrie. Fațada unei case obișnuite, "străpunsă de două ferestre încadrate de bare metalice masive", o curte îngustă întunecată, spre care se deschide o cameră mare, pardosită cu dale. Un mobilier sărăcăcios și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
dat dreptul "să-și scrie numele cu roșu pe pămînt", sortit, așa cum trebuie să fie, unei căderi grandioase, părăsit de cei cărora le-a asigurat averea, capturat prin trădare, și pe care dușmanii "îl vor ține captiv într-o insulă pustie, pe o stîncă înaltă, la zece mii de picioare deasupra lumii", de unde, poate, într-o zi, destinul îl va chema înapoi. Acest Napoleon din textul balzacian, care trece dintr-o ordine a umanului într-una a sacrului, nu se confundă totuși
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care am mai apucat În anii copilăriei vechile forme de viață, datoria de a lăsa câteva rânduri pe o carte despre vremurile de demult. Și aceasta pentru că vechile cătune, populate cândva de cei mai vrednici gospodari, au devenit Încet Încet pustii, acolo unde cândva clocotea viața, acum se plimbă În voie sălbăticiunile. Cei mai mulți dintre noi trăim drama de a nu ne mai putea vedea casa copilăriei unde fiecare colț de odaie Își are povestea lui. Desigur, În urma noastră rămân faptele, dar
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
locurile acestea! Cauzele sunt aceleași ca și cele din celelalte cătune ale comunei, acum părăsite: coastele abrupte, lipsa surselor de apă, drumurile proaste și lipsa oricăror preocupări ale administrației locale de a introduce aici curentul electric. Trecând prin acel cătun, pustiu acum, mă Întrebam dacă atunci când acel loc era al unui armean din Gheorgheni, aici ar fi fost pădure seculară. Pârâul Gotcii sau al lui Gotcă, toponim păstrat de la slavi (gotcu = cocoș sălbatic), este o dovadă că acolo erau cândva codri
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ce primeau de la săteni. Când eram copil, eu așa i-am apucat, așa Îi țin minte de atunci. Cu timpul Însă, după ce au am plecat În lume, s-au stins din viață pe rând toți trei. Acum locul acolo este pustiu, Îl scurmă sălbăticiunile și ursul se plimbă În voie. Urcând de la Ciudica prin Pietrar, printre brazi se zărește casa Ioanei lui Gavril. Aceasta venise aici de pe Dealul Armanului, trăgându-se din familia Băcenilor, a Porțolanilor. Cei doi frați Luncani, Gavril
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
un locuitor, o femeie trecută și ea de șaizeci de ani, Valeria, fată din flori a Mariei lui Ionuț al lui Andrei. Câteva persoane, venite cine știe din ce zări, pur și simplu s-au instalat aici În casele rămase pustii, fără consimțământul cuiva. Curios că toți sunt țigani, adică rromi. N-am văzut pe niciunul să cultive ceva pe pământurile foștilor gospodari care acum sunt În paragină. Unul dintre ei, dacă nu mă Înșel, este cioban și Își poartă În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a avut și copii, apoi a murit și ea luând loc În partea dreaptă a Lupului. În partea stângă odihnea prima nevastă. A murit și Bicăjanul, iar flăcăul lui nu se știe Încotro a luat-o fiindcă acum casa este pustie. Maria lui Ionuț nu s-a mai măritat, dar a dat naștere unei fete, Valeria, tatăl ei fiind unul Dumitru Blaga din Preluca, fost concubin al Mariei Lupului, un fel de Casanova valah. Această Valeria Doltea se pare că este
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
moartea lui, soția sa, Bilboranca, s-a mutat În Toplița, la Gura Zăpozii, unde era căsătorită o fiică a sa, apoi a murit și ea. Casa lui Neculai al lui Ștefan, unde se organizau de Anul Nou vergeluri, acum este pustie ca și a fratelui său Gheorghe, căsătorit aici cu o săștiancă, Maria Săștianca, așai ziceam noi. Vine apoi Ion Marcu (Coconetele) care a venit aici de pe Părăul Gălăuțașului, frate cu Marcu Iacob. Doi copii a avut acest Coconete: Floarea, căsătorită
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
un fecior și o fată. Feciorul, Dumitru, a murit pe frontul de răsărit prin 1942, iar fata s-a refugiat În Regat, pare-mi se la Vatra Dornei. Cred că acolo și-a găsit și sfârșitul. Casa le-a rămas pustie mulți ani până când a fost vândută și dusă de acolo, fiind din lemn putea fi montată iar În altă parte. Am lăsat la urmă familia În care am venit eu pe lume, fiindcă ne-am mutat aici, din Preluca, prin
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]