8,278 matches
-
politică a unui bătrân, făcută doar în baza trecutului său, fără a fi dublat și de o calificare personală, verificată și de înalt nivel. Ne place, nu ne place, aceasta este mentalitatea intelectualului din noua generație. Și un om politic realist ar trebui să țină neapărat seama de ea. Neintrat în nici un fel de competiție de acest gen, putem observa cu mai multă detașare evoluția psihologiei sociale actuale. Mitologia nostalgico-eroică a Aiudului este lăsată mult în urmă. Trist, dar adevărat. 2
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
urmare impopular (pp. 61-62). Analiza, pe multe planuri, a acestei percepții politice greșite explică de ce Românii după '89 nu mai sunt, nu mai pot fi Românii din '47. S-a format între timp, o altă, nouă Românie. Și o politică realistă este concluzia autoarei ar trebui să plece de la această realitate și nu de la mituri perimate. Este vorba, mai întâi, de o evidentă și inevitabilă uzură biologică. Conștiința realității anului 1947 n-o mai poate avea decât o minoritate. După cinci
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din populația României. De aici, diviziunea profundă a societății, care trece dincolo de comportamentul electoral și ne face practic să putem vorbi de două țări diferite (s.n.), cu memorie și imaginar colectiv deosebite, cu sistem de valori și aspirații diferite. Concluzie realistă, dură, incomodă, probabil neacceptată de mulți, dar, în ce mă privește, incontestabilă. însă ca observator dintr-o generație anterioară cu experiență probabil dublă de viață civilă față de cea a distinsei și competentei noastre autoare am introduce și unele mici completări
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
proiect imediat realizabil. Unele etape istorice nu pot fi, într-adevăr, sărite. Voluntarismul de orice gen ideologic, educativ, politic rămâne încă ineficient și desprins de realități. Nu este o concluzie foarte comodă. Ea trebuie totuși trasă, dacă vrem să rămânem realiști și lucizi până la capăt. Ambiguitatea, mod de existență Cum nu ne-am propus să oferim o imagine idilică a aspectelor culturii române actuale, nu intenționăm să idealizăm câtuși de puțin nici cultura alternativă. Viciul sau păcatul său originar este ambiguitatea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
publică într-adevăr sensibilă și receptivă la mesajul lor ideologic? Și, mai ales, ce forțe social-economice viabile și active sprijină efectiv o modificare a raportului tendințelor ideologice actuale, în sensul liberal-democratic? Fără evaluarea și, am spune, negocierea pe aceste baze realiste a viitoarei relații contract sau cum vrem să-l definim cu Puterea, oricare ar fi ea, eficiența și viitorul culturii alternative nu pot fi mari. Promisiunile și virtualitățile sale nu sunt, pe de altă parte, deloc neglijabile. Partida se joacă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o cultură, să spunem, de tip liric și sentimental, la una de tip rațional, ideologic, cu faze intermediare, chiar dacă oscilante, de (dez)echilibru foarte sensibil. Nu credem că un astfel de program este exorbitant sau în afara necesităților culturale obiective și realiste. Corectarea unor abuzuri vădit sentimentale, adesea stridente, se impune cu forța evidenței. Două fenomene atrag atenția, mai ales după 1989. Este izbitoare, în primul rând, lipsa criteriilor obiective, mai ales, în judecățile civice, etice, publice și altele de acest gen
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
37.). Programelor educaționale uzuale li se adaugă cu deosebită eficiență, taberele pentru copiii și adolescenții cu DZ (15, 29, 30.). 6.2. Persoane vârstnice cu DZ Reiese pregnant că echipa de educație trebuie să-și formeze o imagine globală și realistă asupra persoanei vârstnice cu DZ, scopul fiind menținerea acestora în viața socială, și atingerea performanțelor dinaintea ultimei intervenții morbide (18). Echipa medicală va fi completată cu fizioterapeuți, asistenți sociali, psihologi, logopezi, terapeuți ocupaționali, neurologi reumatologi etc.. În realitate, în țară
Tratat de diabet Paulescu by Rodica Perciun, Mirela Culman, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92226_a_92721]
-
afirmații a semioticienilor culturii, amintită de Mircea Borcilă, "numele proprii constituie chiar "nucleul" cuibului mitologic special al limbii naturale"16. Capitolul 1 Numele proprii eliadești în discursul criticii literare Construirea unei relații dintre nume și text există deja în faza realistă a creației: Eliade intenționa scrierea unui roman Petru și Pavel, reluat în parte în Întoarcerea din Rai ("dubletul evanghelic" ales de Eliade pentru a-și numi personajele a fost sesizat de Șerban Cioculescu 1) unde Pavel Anicet trăiește drama disoluției
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care-i poartă, dar și că, în fapt, cratilismul romanului este un aspect particular al legii generale a motivării din literatură; motivarea onomastică îndeplinește aceleași funcții ca și motivarea generală a povestirii. Despre verosimilitate afirmă că primează asupra motivării, ancorarea realistă a apelativului constituie primul grad al exactității sale: fiind evreu, Bloch trebuie să aibă un nume evreu ( În căutarea timpului pierdut). Citând din Arta poetică a lui Boileau - "adevărul poate uneori să nu fie verosimil" - Baudelle afirmă că scriitorul, stilizând
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
semantism la vedere, o primă subcategorie o formează numele cu sens mai mult sau mai puțin explicit (Păturică, Misticescu, Nour, Topor), porecle sau supranume, al căror semantism vizibil are o explicație naturală (Indolenta). A doua subcategorie este aceea a numelor "realiste", cu sens încorporat, dar neconfirmat de purtători, adică nu e motivat, având doar rolul unui denotat "accidental" (Strâmbu, Nechifor). A treia subclasă cuprinde nume "care nu sunt porecle și care au un sens denotativ perceput în contextul operei drept motivat
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
problematica filosofiei". Cât privește coexistența îndeletnicirilor pe care - din toate motivele de mai sus - le numește filosofice, cu creația literară, precizează că de la început a scris "și una, și alta", "și tot de la început, literatura pe care o făceam era "realistă" și "fantastică""5, primele încercări literare publicate în Ziarul Științelor Populare fiind Cum am găsit piatra filosofală, numită "schiță "fantastică"" și "fragmentul pseudo-autobiografic", Amintiri din retragere. Au urmat "romanele fantastice" Călătoria celor cinci cărăbuși în țara furnicilor roșii, "roman satiric
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fi contemporan cu timpul în care trăiește. Preocupat de tot ceea ce se întâmplă în jurul lui, prozatorul își însușește o serie de ipoteze lansate de către oameni de știință și începe să fabuleze în prelungirea lor, imaginația completând lacunele științei. În cadrul decorului realist clasic, scriitorul dezvoltă o teorie deosebit de ingenioasă, situată în continuarea ideilor emise de științele exacte contemporane, proiectându-și opera în domeniul S.F. Narațiunile devin astfel concretizarea unor vise, ale unor aspirații realizabile deocamdată doar în plan literar"41. Sunt citate
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
public, va înțelege sensul spectacolului pe care ei îl pregătesc, Marina le spune: "am înțeles mai mult decât vă închipuiți" și începe explicarea scenei respective). Am adăuga un lucru: dacă scriitorul reușește să-l ascundă pe istoricul religiilor în proza realistă, el se insidiază tot mai mult în faza fantastică (fără a scrie literatură pentru a demonstra "cutare sau cutare teză filosofică", "o serie de mirări, mistere și probleme pe care le refuza activitatea mea teoretică își cereau îndestularea în libertatea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
modelul mitic" (v. și Uniforme de general, Incognito la Buchenwald). Pentru Ieronim Thanase, "creierul acestui spectacol platonician", lumea poate fi modificată dacă se cunoaște codul acestui spectacol 708. Codul spectacolului este diferit, în funcție de perspectiva care i se aplică: mitică sau realistă (pentru Albini, spectacolele ascund acțiuni împotriva ordinii sociale, ancheta fiind simbolul desacralizat al anamnesis-ului709). Pentru cel care deține codul, arta care evocă timpul mitic într-un teatru al Lumii, poate produce saltul din timp710. În contextul funcției sacre a spectacolului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
altfel de caractere și creând plusuri de semnificație), opunând cele două tipuri de limbaj: cel de toate zilele "acum vorbim în limbajul de toate zilele" și limbajul mistic. În primul cod, cel "de toate zilele" se situează Albini și interpretarea realistă pe care el o dă evenimentelor: "Să-ți spun eu ce s-a întâmplat exact"894. În "cuvintele limbii de toate zilele" Dayan, trebuie să ghicească un "nou limbaj"895, "limbajul ascuns", esoteric, parlar cruz, cum îl numeau "acei misterioși
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Dacă acceptăm acest înțeles al dorinței, atunci vom putea deosebi între un accent euristic și unul realist în folosirea termenului. În sens euristic îl folosesc evoluționiștii atunci când teoretizează despre evoluția adaptativă a speciilor, dar ei nu îl folosesc în sensul realist al atribuirii de interese și dorințe deoarece speciile nu îndeplinesc condițiile menționate mai sus, adică orientarea conștientă spre un scop. Totuși, după Varner 153, acest înțeles este presupus de teoreticienii drepturilor animalelor, așa cum ar fi cazul lui Regan sau Frey154
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
reală îndeamnă la scepticism. Desigur, faptul că până acum lucrurile s-au petrecut într-un anumit fel nu este din punct de vedere epistemologic un temei pentru a crede că ele se vor desfășura asemănător în viitor, dar o atitudine realistă nu încurajează scenariile optimiste. Totuși, pornind de la adevărul că poluarea nu se oprește la granițele statelor, este posibil un argument în favoarea protecției globale a mediului chiar dintr-o perspectivă sceptică realistă. Teritoriul și populația unui stat sunt afectate de poluarea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se vor desfășura asemănător în viitor, dar o atitudine realistă nu încurajează scenariile optimiste. Totuși, pornind de la adevărul că poluarea nu se oprește la granițele statelor, este posibil un argument în favoarea protecției globale a mediului chiar dintr-o perspectivă sceptică realistă. Teritoriul și populația unui stat sunt afectate de poluarea produse în alte state, ceea ce înseamnă că fiecare stat ar trebui să fie interesat de problemele globale ale protecției mediului. Pe de altă parte, lucrurile trebuie văzute și din perspectiva poluatorului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
normativ în care funcționează aceste instituții și se remarcă posibila ruptură dintre interesele statelor și morala în numele căreia pretind că funcționează unele organizații globale. Aceste organizații pot fi pur și simplu ignorate, iar discursul moral devine un instrument politic. O atitudine realistă poate pune două accente, unul pe cooperarea între statele naționale, altul pe creșterea puterii organizațiilor globale. De aici derivă alte două perspective, una internaționalistă sau comunitariană, alta cosmopolistă. Din perspectivă internaționalistă vizăm relațiile dintre statele naționale și întărirea mecanismelor de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mare a afecțiunilor extracardiace comune vârstnicului, ca BPOC și boala cronică de rinichi, depistate în procente relativ similare, de aproximativ 40%. Se remarcă și faptul că o cincime dintre pacienți aveau antecedente de AVC. Studiul este valoros și prin datele realiste despre managementul FA în practica clinică. Astfel, doar 54,1% dintre pacienții cu FA erau sub tratament anticoagulant oral, iar 6,9% aveau efecte adverse ale medicației antiaritmice(45). Registrul Canadian de FA (CARAF) consideră că progresia FA de la forma
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
blocante de canale de calciu non -dihidropiridinice, iar digoxinul este drogul de a doua alegere. Scopul este atingerea frecvenței -țintă < 80/min în repaus pentru controlul simptomelor, deși trialul RACE optează pentru limita < 110/min (1). Această țintă pare mai realistă la vârstnici, deoarece se apropie de frecvența < 115/min la efort recomandată la persoanele active, fără disfuncție ventriculară stângă, pe de altă parte poate fi atinsă cu doze mai mici de droguri, ceea ce evită efectele adverse. Betablocantele sunt preferate pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
ireconciliabile. Că a condus la această Însingurare și firea sa, structura sa de personalitate „altfel” decât a celor din jur, asupra acestei explicații se apleacă accentuat chiar din primele pagini. Om al principiilor, adevărurilor și legităților, simțul său practic și realist, Încăpățânarea militantistă, toate aceste valori pe care și-a construit existența l-au făcut incompatibil cu contextele superficiale din mediile sociale, politice și culturale românești. Desigur, contextul nu i-a rămas dator, numai că taxarea ca „resentimentar” a avut și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
adevăr pentru toți, e rezonabilă, sensibilă la așteptările celorlalți. Omul simțului comun este un savant-amator, el este - spune Moscovici - un pasionat de știință, un neprofesionist, un novice preocupat de speculații metafizice: „De unde venim?”, „Cine suntem?”, „Încotro ne Îndreptăm?”. E un „realist” care judecă În funcție de context, de norme comune, de „idei acceptate”. Distincția lui Moscovici are caracter polemic: argumentului tradițional „poporul nu gândește” el Îi opune opțiunea după care oamenii obișnuiți, de bun-simț, gândesc totdeauna practic, realist, comunicând observațiile lor cu măsură
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Încotro ne Îndreptăm?”. E un „realist” care judecă În funcție de context, de norme comune, de „idei acceptate”. Distincția lui Moscovici are caracter polemic: argumentului tradițional „poporul nu gândește” el Îi opune opțiunea după care oamenii obișnuiți, de bun-simț, gândesc totdeauna practic, realist, comunicând observațiile lor cu măsură, relaționând decent. Omul de bun-simț nu țipă, nu bate cu pumnul În masă, nu pretinde, nu mușcă, nu jignește. El păstrează distanța și tonul convenabil tuturor, chiar cu prețul pierderii partidei. Nu-și impune gusturile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
grosolani, duplicitari, imbecili, adesea analfabeți, totdeauna opulenți. Speță care provoacă uimire continuă și o puternică reacție de respingere (cititorii vor recunoaște, desigur, idei din câteva tablete recente). Am primit adesea și Încercări de analize sociale, proiecte de schimbare, unele extrem de realiste, altele naive, dar pline de bun-simț. Ele, aceste producții, trec printr-o filieră lungă, adesea li se pierde urma, poate se Întorc la autorii inițiali, desigur Îmbunătățite, dar acest tip de comunicare umană ne vestește că mai există și o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]